Amenajare turistica = Arhitectura in turism?

AMENAJAREA TURISTICA – notiuni fundamentale

Amenajarea turistica reprezinta interventia antropica intr-un spatiu dat, in scopul

punerii in valoare a uneia sau mai multor atractii turistice, printr-o echipare a teritoriului

capabila sa faciliteze derularea in bune conditii a actului turistic.

NU!

De ce?

Actiunea de amenajare turistica, indiferent de scara la care se lucreaza, este dictata de

functionalitatea sistemului turistic preconizat, ceea ce presupune cunoasterea fenomenului

turistic sub anumite aspecte, cum ar fi:

• sistemul de clasificare a structurilor de primire turistice (ORDINUL nr. 510 din 28 iunie 2002

pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice).

Ulterior, in Monitorul Oficial nr. 379 bis din 19 mai 2008 a fost publicat Ordinul ministrului pentru

intreprinderi mici si mijlocii, comerț, turism și profesii liberale nr. 636/2008 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.

Prin intrarea in vigoare aacestui ordin, s-au abrogat Ordinele Ministrului turismului nr. 510/2002,

911/2002 și 188/2003. Raman in continuare in vigoare in domeniul clasificarii urmatoarele ordine:

Hotararea Guvernului nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicata in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 17 din 15 ianuarie 2002; Hotararea Guvernului nr.

1412/2002 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr 1.328/2001 privind clasificarea

structurilor de primire turistice.

Ce tip de amenajare corespunde cel mai bine ideii?

• numarul, calitatea, cantitatea si structura serviciilor turistice viabile amenajarii, in

stransa legatura cu valentele turistice ale regiunii sau localitatii:

Care sunt serviciile cele mai rentabile intr-o astfel de amenajare?

• tendintele pe piata turistica:

Ce produse turistice se vand cel mai bine?

• managementul operatiunilor de turism:

Care sunt componentele si mecanismele de functionare ale unei amenajari

turistice?

• circulatia turistica locala si regionala in ultimii ani:

Care a fost gradul de ocupare a capacitatilor de cazare?

• traseele fluxurilor de turisti, pe segmente de piata si repere calendaristice:

Pe unde circula? Cand circula? Cine circula?

• configuratia si aspectul locatiilor care se preteaza la proiectul vizat:

Se potriveste amenajarea vizata cu spatiul respectiv?

• Metodologia elaborarii strategiilor in turism:

Care vor fi strategiile de amenajare si functionare?

• capacitatea optima a amenajarii in conformitate cu caracteristicile locale si regionale

ale tipurilor si formelor de turism care se preteaza acesteia:

Ce capacitate optima trebuie sa aiba amenajarea pentru a crea valoare?

Asemenea informatii sunt apanajul specialistului in turism, rezultate in buna masura

din experienta practica si din activitatea de informare specifica meseriei. In schimb,

arhitectul reprezinta specialistul orientat spre:

• design-ul amenajarii;

• modalitatile de realizare;

• siguranta constructiilor;

• materialele de constructie corespunzatoare etc.

In mod practic, amenajarea turistica propriu-zisa prezinta trei componente majore,

aflate in interrelatii si interdependenta:

1. Componenta de concepere si gestiune a proiectului de amenajare;

2. Componenta de arhitectura si proiectare tehnica;

3. Componenta de realizare propriu-zisa a amenajarii.

Studiu de caz:

Firma Belladona s.r.l. dispune de capital financiar si doreste sa investeasca in

domeniul turismului. Dupa diverse discutii cu prietenii, patronul firmei se hotaraste sa

construiasca un motel in orasul sau. In acest sens cumpara o cladire veche, pe care cu

ajutorul unui arhitect doreste sa o transforme in motel. Dupa finalizare rezulta o amenajare

foarte frumoasa, cu mult gust, pe care doreste sa o clasifice ca motel de 4 stele dar, surpriza!

Nu indeplineste criteriile de clasificare ca motel ci doar ca pensiune!

Deoarece se situeaza in centrul unui oras nu poate fi clasificata nici ca pensiune

agroturistica sau rurala!

Dupa inceperea activitatii de turism constata ca:

Activitatea de cazare este mai rentabila decat cea de alimentatie, dar dispune doar de 16

locuri de cazare.

O pondere ridicata a turistilor circula cu autocarul, iar pentru a-i caza sunt necesare

minimum 50 locuri.

In aceste conditii doreste sa remedieze situatia prin sporirea capacitatii de cazare, dar:

Odata cu aparitia pensiunii, imobilele din jur si-au triplat valoarea si, in consecinta,

pretul de vanzare.

Pentru completarea bugetului de investitie apeleaza la reprezentantii institutiilor

europene care acorda fonduri nerambursabile, dar:

Acest fond finanteaza cu 50 % din investitie doar realizarea pensiunilor turistice din

mediul rural.

Din studiul de caz rezulta foarte clar urmatoarele aspecte:

• cea mai mare parte a informatiilor de care a dus lipsa sunt specifice turismului nu

arhitecturii;

• desi amenajarea a reusit ca design, criteriile de clasificare in turism au fost foarte

greu de atins;

• structura si dispunerea amenajarilor nu se concep doar dupa reguli de arhitectura, ci

si dupa informatii din turism, rezultate din studii si experienta;

• munca de amenajare a specialistului din turism si cea a arhitectului si constructorului

nu se exclud reciproc ci sunt complementare;

• inainte de demararea amenajarii turistice trebuie conceput un proiect viabil din cel

putin 4 puncte de vedere: finantator, specialist in turism, arhitect si constructor.

1.1. IDENTIFICAREA COMPONENTELOR AMENAJABILE DIN CADRUL

FENOMENULUI TURISTIC

Din punct de vedere functional, fenomenul turistic este rezultatul unei combinatii de

calitate intre potentialul turistic si sistemul operational. Daca potentialul turistic reprezinta

doar o componenta cu posibilitati de valorificare, in cadrul careia se executa fazele de

prospectare si amenajare turistica, sistemul operational este cel care asigura o valorificare

efectiva a potentialului turistic, prin intermediul sistemelor de management si promovare.

Fondul turistic, anterior amenajarii, este considerat o resursa turistica primara. La finalul

acestor faze rezulta produsul turistic, sub forma unor prestatii imateriale si intangibile catre

turist.

Fenomenul turistic din punct de vedere operational intr-o zona de destinatie

Din componentele schemei, doar doua se supun procesului de amenajare turistica:

Fondul turistic

• Natural

• Antropic

Infrastructura turistica

• Cazare

• Masa

• Agrement

• Divertisment

• Tratament

• Informare

• Business

• Transport

• Auxiliare

Document online: Etalate - joc de remi - reguli Referat: Pectoral superior - exercitii pac cu pas

Invatamant turistic

• Laboratoare: promovare-branding, tehnologie, amenajare-machetare, operatiuni

touroperatori, gastronomie, animatie-ghidaj, informare-comunicare-eticheta etc.

In functie de scara la care se lucreaza, amenajarea turistica poate fi efectuata pe

urmatoarele niveluri:

• Puncte (atractii + baze)

• Areale (statiuni, asezari turistice)

• Regiuni - geografice, istorice, administrative etc.

1.2. PRINCIPIILE AMENAJARII TURISTICE

De ce sunt necesare principiile?

Pentru a directiona procesul de amenajare turistica spre rezultate performante:

- transformarea investitiei intr-un brand turistic valoros;

- obtinerea unor produse turistice vandabile, gen „vitelul de aur”;

- crearea unor mecanisme de functionare viabile;

- dezvoltarea unui turism durabil, in armonie cu mediul inconjurator;

- multiplicarea valorii investitiei etc.

Cate principii guverneaza procesul de amenajare turistica?

In literatura de specialitate, problematica principiilor de amenajare turistica este prezenta

in numeroase studii, sub diverse forme si combinatii, in cele mai multe cazuri pornind de la

lucrarea autorilor Berbecaru I., Botez M., Teoria si practica amenajarii turistice (1977).

Tendintele la nivel mondial, in contextul globalizarii si economiei de piata, impun o

abordare mai larga a principiilor de amenajare turistica. In acest sens, consideram ca toate

principiile vehiculate in literatura de specialitate raman pe deplin valabile, insa, in scop

practic, vom include si altele derivate.

Nivelul I. Principii de baza, radacini

• Principiul LOCALIZARII - Unde?

• Principiul FUNCTIONALITATII - Cum?

• Principiul INTEGRARII - Ce?

Semnificatia acestora este expusa mai jos impreuna cu principiile derivate.

Nivelul II. Principii derivate in scop practic, aplicativ, operational

Din principiul LOCALIZARII:

• Localizarii

- o amenajare turistica trebuie amplasata in raport cu zonele emitatoare de turisti, de

preferinta in destinatiile turistice din categoria brandurilor.

• Accesibilitatii

- orice amenajare turistica trebuie sa fie usor accesibila turistilor.

• Aprovizionarii

- se cauta localizari optime pentru aprovizionare.

• Liniilor de contact

- liniile naturale de contact (munte-ses, deal-ses, suprafata acvatica-uscat, padure-pajiste

etc.) sunt intotdeauna mai atractive si ofera protectie (reala in trecut, psihologica astazi).

• Confluentei

- nodurile cailor de comunicatie, hidrografice etc. concentreaza fluxurile de turisti.

• Vadului turistic

- acolo unde se grupeaza mai multe investitii apar vadurile turistice, nu in mod

obligatoriu o concurenta amenintatoare.

• Fluxului de turisti

- amplasarea amenajarii turistice in raport cu traseele fluxurilor de turisti.

• Concentrarilor energetice

- locatiile generate de existenta pragurilor de tip atractiv/periculos pot deveni destinatii

turistice atractive.

Din principiul FUNCTIONALITATII:

• Functionalitatii

- amenajarea turistica trebuie, sub impulsul functiei manageriale de antrenare, sa exercite

schimburi de substanta, energie si informatie, in conformitate cu mecanismele create.

Deoarece sensul circulatiei produselor turistice este invers fata de cel al banilor, este

preferabil ca intrarile sa depaseasca iesirile in cazul celui de-al doilea. De asemenea,

functional inseamna a genera valoare.

• Capacitatii optime

- ce capacitate trebuie sa aiba amenajarea, astfel incat sa ajunga si sa se mentina la un

C.U.C. optim, in stransa concordanta cu strategia de dezvoltare elaborata. Ca reper minim

pentru structurile de cazare poate fi luat in considerare capacitatea unui autocar + o rezerva de

• Costurilor optime

- care este nivelul investitiei care asigura cel mai bun raport dintre bugetul alocat,

momentul pragului de rentabilitate, cel al amortizarii investitiei si viteza de multiplicare a

valorii amenajarii turistice?

• Serviciilor multiplicative

- realizarea unei amenajari turistice intr-un anumit spatiu poate genera efecte

multiplicative, inlantuite, de aparitie a numeroase alte amenajari si servicii (turistice si de alta

natura), in strinsa legatura cu impulsul generat.

Din principiul INTEGRARII

• Principiul integrarii

- orice amenajare turistica reprezinta un sistem integrat intr-un sistem de nivel superior.

Din principiile LOCALIZARII + INTEGRARII

• Complementaritatii

- serviciile oferite de o amenajare turistica noua pot fi complementare cu cele deja

existente, adica nu se exclud, ci se completeaza reciproc.

Din principiile LOCALIZARII + FUNCTIONALITATII + INTEGRARII:

• Conceptului de amenajare turistica

- orice amenajare turistica trebuie sa corespunda unui concept.

• Brandingului

- are sanse amenajarea turistica sa devina brand

• Incadrarii in peisaj

- aspectul noilor amenajari turistice trebuie sa corespunda cu cel al peisajului existent.

• Armoniei cu mediul inconjurator

- o amenajare turistica nu trebuie sa intre in contradictie cu mecanismele si componentele

mediului inconjurator.

• Efectului psihologic

- este capabila ca intreg sau prin intermediul componentelor sa genereze trairi, senzatii,

emotii etc (desigur pozitive)

• Marcii

- exista posibilitatea ca amenajarea turistica sa fie inregistrata ca marca (a nu se confunda

cu brandul, care nu trebuie sa fie in mod obligatoriu inregistrat la O.S.I.M.).

• Multiplicarii valorii

- o investitie isi poate mari valoarea nu doar prin cifra de afaceri si profit, ci si printr-o

crestere datorita pozitiei pe piata turistica (se multiplica valoarea actiunilor).

• Clonarii

- posibilitatea realizarii unei amenajari turistice performante, conform aceluiasi concept,

in alta locatie.

Se poate spune ca ideile enuntate mai sus sunt principii „calauzitoare” in practica de

amenajare turistica. Respectarea unui numar cat mai ridicat dintre acestea creste probabilitatea

obtinerii unei amenajari turistice performante.

1.3. ELABORAREA CONCEPTULUI DE AMENAJARE TURISTICA

Conform Dictionarului general al limbii romane (Breban V.,1987, p. 203), termenii

de concept, conceptual si conceptie au urmatoarele semnificatii:

• Concept = 1. notiune, idee generala;

= 2. ciorna, schita.

• Conceptual = care se refera la concept, care tine de concept.

• Conceptie = 1. mod de a concepe;

= 2. ansamblu de idei cu privire la problemele stiintifice.

In cadrul procesului de amenajare turistica, se poate spune ca:

Un concept marcheaza trasaturile esentiale ale ideii, brandului, investitiei etc.

Inca din start se cere un raspuns la intrebarea:

Cui se adreseaza amenajarea turistica?

Un raspuns viabil va rezulta prin analiza a trei aspecte:

a. Se urmareste un Turism de masa sau un Turism personalizat?

b. Amenajarea turistica va fi „vizibila”, „discreta”, „linistita”, „animata”, „de aventura”,

„inedita” sau altceva?

c. Cum poate fi definit segmentul-tinta?

Un concept se elaboreaza pentru investitia completa (integrala), nu doar pentru etapa

de amenajare turistica propriu-zisa. Practic, acesta trebuie sa includa atat componenta fizica,

palpabila, tangibila, cat si cea de functionare, adica intreg sistemul creat (integrat) cu „piese”,

conexiuni interne, interfete externe, puncte de control, precum si nivelul schimbului de

substanta, energie si informatie.

Ce include un concept?

Conceptul nu trebuie confundat cu realizarea propriu-zisa a proiectului, deoarece in

aceasta etapa se identifica doar trasaturile esentiale ale diferitelor componente, intre care

mentionam urmatoarele:

• Imobile (stil arhitectural, design interior si exterior, materiale de constructie, culori,

proportii, dimensiuni etc.)

• Curte (componente, mod de organizare, design etc. )

• Conducere (sistemul de management)

• Functionalitate (mecanisme, „piese”, interfete, transfer de substanta, energie si

informatie, conexiuni interne si externe, factori restrictivi sau perturbatori, catalizatori, puncte

de control etc.)

• Personal (cunostinte, abilitati, tinuta, echipamente, infatisare, varsta, studii mod de

comunicare etc.)

• Promovare (imaginea de brand: componenta de identificare si cea de motivare;

sistemul de PR)

• Servicii-produse (Ce? Cat? Unde? In ce forma? Cum?)

• Mobilier (design, material, aranjament etc.)

• Operatiuni (sistem de rezervare, modalitati de colaborare etc.)

• Clienti (definire segment – Cine?, localizare segment – Unde? )

• Tehnologie (Da/Nu, Cat? Unde? Cum? De ce?)

• Localizare (Unde este cel mai potrivit loc?) – la scara continentala, nationala,

regionala sau locala

• Locatie (Cum trebuie sa se prezinte locatia ) – amplasamentul de detaliu;

• Acces (caracteristici cantitative si calitative + Cum trebuie sa fie primul contact direct

cu turistul?)

• Tarife (mari, mici, forfetare, preferentiale, diferentiate, inedite etc.)

Elementele expuse mai sus au doar rol orientativ, nu este obligatorie abordarea tuturor

in cadrul acestei operatii, ci doar a celor care pot sa dea contur investitiei. Conceptul de

amenajare turistica trebuie sa includa o parte scrisa si o parte grafica (harti, desene,

fotografii), ansamblate in final intr-o prezentare Powerpoint de maximum 11 minute (urmeaza

a fi expusa finantatorilor, autoritatilor etc.).

Exemplu:

Conceptul de amenajare turistica a unei pensiuni turistice rurale in Tara Oasului

- se va amplasa obligatoriu pe sector de glacis, in fata unei maguri vulcanice;

- va avea panorama spre sectorul de ses;

- materialele de constructie vizibile vor fi piatra, lemnul, lutul si paiele;

- mobilierul va fi din lemn vopsit cu ornamentatie si culori specifice ruralului

traditional;

- personalul va fi imbracat in costum popular stilizat;

- in curte va fi amplasata o ciuperca de dans („dant”);

- se va adresa turismului personalizat, de familie;

- preparatele culinare vor fi realizate din ingrediente provenite 100% din regiune etc.

1.4. COMPONENTELE SI MECANISMELE DE FUNCTIONARE ALE UNEI

AMENAJARI TURISTICE

Studiu de caz: o structura de alimentatie (restaurant, pensiune etc)

Componente (piese):

• infrastructura (amenajarea turistica)

• resursele umane

• resursele financiare

• managerul (leader-ul)

• clientii (programati sau nu)

• furnizorii (furnizorii de materii prime si produse)

• partenerii (agentiile de turism)

• creditorii

Mecanismele:

• Sunt formate din componente si relatiile intre acestea, pe de-o parte, si relatiile cu

exteriorul, pe de alta parte.

• Trebuie cunoscute raspunsurile la intrebarile:

Ce rol are fiecare piesa? Care este ierarhia in sistem? Modul de circulatie a

informatiilor, bunurilor si banilor? Cine cu cine interactioneaza si in ce conditii? Care sunt

punctele de control?

Managerul abordeaza problematica sub forma unui teren cu „piese” (componente) care

interactioneaza (prin mecanisme) intre ele in scopuri foarte precise. Managerul trebuie sa

priveasca acest sistem de piese si interrelatii asemenea unui „tablou de bord”, actionand

diferite „butoane” (instrumente manageriale) in scopul:

• repararii unor conexiuni nefunctionale (Exemplu: colaborarea dintre bucatar si

ospatar, comunicarea dintre serviciul de rezervari si parteneri sau clienti, circulatia informatiei

intre departamente sau intre un departament si manager etc.);

• inlocuirii unor piese necorespunzatoare (furnizori, angajati, echipamente);

• eliminarii unor piese sau conexiuni;

• redimensionarii resurselor etc.

Tinta oricarui manager valoros este de a crea mecanisme optime de functionare, bazanduse

pe componente de calitate, intr-o cantitate optima.

1.5. ETAPELE UNEI INVESTITII CU CAPITAL PRIVAT IN DOMENIUL

AMENAJARII TURISTICE

1. Documentarea de birou

2. Prospectarea turistica a terenului

3. Prelucrarea primara a informatiilor

4. Elaborarea conceptului de amenajare

5. Intocmirea proiectului de investitie

6. Efectuarea studiului de fezabilitate

7. Asigurarea finantarii

8. Desemnarea liderului si echipei de proiect

9. Identificarea si achizitionarea locatiei corespunzatoare conceptului

10. Efectuarea ridicarilor topografice

11. Realizarea studiilor: geotehnic, inundabilitate, fezabilitate etc.

12. Intocmirea proiectului de amenajare turistica propriu-zisa

13. Obtinerea avizelor (mediu, P.S.I., A.N.T., urbanism etc.)

14. Contractarea contructorilor

15. Deschiderea santierului

16. Efectuarea amenajarii turistice propriu-zise

17. Obtinerea autorizatiilor privind functionarea amenajarii

18. Crearea sistemului de management

19. Crearea sistemului de promovare

20. Clasificarea amenajarii turistice (obtinerea Licentei de turism)

21. Punerea in functiune

1.6. FACTORII CARE INFLUENTEAZA AMPLASAREA UNEI BAZE TURISTICE

1. Tipul amenajarii

2. Capacitatea amenajarii

3. Forma juridica a agentului economic

4. Localizarea geografica

5. Accesul

6. Configuratia terenului

7. Caracteristicile microclimatice si topoclimatice

8. Caracteristicile retelei hidrografice

9. Caracteristicile vegetatiei

10. Aspectul peisajului

11. Gradul de atractivitate turistica a regiunii vizate

12. Existenta elementelor de atractivitate turistica

13. Alimentarea cu apa potabila

14. Canalizarea

15. Alimentarea cu energie electrica

16. Reteaua de televiziune prin cablu sau satelit

17. Reteaua de telefonie fixa

18. Acoperirea cu telefonie mobila si internet wireless

19. Sursele de materii prime

20. Stabilitatea terenului

21. Gradul de poluare

22. Elemente restrictive sau perturbatoare

23. Sursele de finantare

24. Pretul terenului

25. Costurile amenajarii

26. Durata realizarii proiectului

27. Perioada de amortizare

28. Segmentul de piata vizat

29. Potentialele zone emitatoare de turisti

1.7. RISCURI IN AMENAJAREA TURISTICA

Pot fi identificate doua categorii de riscuri:

- pe durata procesului de amenajare turistica

- pe durata exploatarii amenajarii turistice

A. Riscuri naturale

- neconcordanta intre finantare-lucrari-vreme/anotimp;

- lipsa zapezii pe partiile de schi;

- inundatii si alte calamitati naturale;

- seceta;

- alunecari de teren etc.

B. Riscuri privind colaborarea cu autoritatile

- lipsa flexibilitatii;

- derularea anevoioasa a demersurilor;

- blocaje sub forma concurentei neloiale.

C. Riscuri legate de piata

- elaborarea unei strategii inadecvate;

- manifestarea puternica a concurentei;

- orientarea clientelei spre alte tipuri de produse turistice.

D. Riscuri interne ale organizatiei

- neintelegeri intre partenerii de afaceri;

- insuficienta resurselor investitionale.

E. Riscuri de conjunctura

- aparitia unor situatii de forta majora neasteptate.

F. Riscuri legislative

- modificari legislative cu impact direct asupra investitiei.

G. Riscuri geopolitice

- declansarea unor conflicte militare sau civile.