Tendintele fluxurilor de ISD in tarile in devoltare si Europa Centrala si de Sud-Est

Tendintele fluxurilor de ISD in tarile in devoltare si Europa Centrala si de Sud-Est

Schimbarea de sistem economic si politic survenita in zona est-europeana la sfirsitul deceniului trecut si inceputul celui actual a deschis o importanta piata potentiala pentru ISD. Dimensiunea cererii interne, chiar puternic afectata si limitata de fenomenele de declin economic ce au insotit, cel putin pentru un timp, tranzitia la economia de piata, ramine considerabila. O suma de alti factori locationali, cum ar fi costuri de productie scazute, in principal cel al fortei de munca, gradul de pregatire ridicat al acesteia, existenta unei infrastructuri de comunicatii si industriale de baza, la care se adauga adoptarea unor reglementari liberale si stimulative pentru investitorii straini, ar trebui sa constituie elemente de atragere a ISD. Cu toate acestea, perceptia unui climat economic si politic instabil pare sa prevaleze inca, fluxurile de ISD catre aceste state fiind, pina in prezent, destul de modeste.

Problema investitiilor straine directe a constituit una dintre temele centrale abordate la cea de-a IV-a Conferinta Ministeriala a O.M.C., de la Doha (noiembrie, 2001), unde s-a conturat ideea necesitatii depunerii unor eforturi suplimentare pentru a sprijini tarile in dezvoltare in evaluarea realista a implicatiilor unei cooperari multilaterale mai eficiente in domeniul investitiilor asupra procesului de dezvoltare.

Intrarile de ISD in tarile in dezvoltare, prezinta tendinte de crestere si au progresat datorita integrarii economice, reformelor cadrulul activitatii economice, pietelor si resurselor atractive.

O particularitate de data recenta a distribuitiei geografice a ISD o constituie cresterea ponderii statelor fn curs de dezvoltare in ansamblul ISD primite, de la 17% in perioada 1986-1990, la 26% in 1991 si 32% in 1992 (in termeni absoluti 40 miliarde dolari). Saltul s-a produs pe fondul reorientarii acestor fluxuri in conditiile recesiunii din tarile dezvoltate, dar o astfel de pondere este de natura sa corifere noi dimensiuni rolului ISD in procesul de globalizare a economiei mondiale. Fenomenul concentrarii este prezent si la nivelul tarilor in curs de dezvoltare, 80% din fluxurile de ISD orientindu-se catre tarile Asiei de Est, Sud si Sud-Est si ale Americii Latine. Daca statele mari, precum Argentina, Mexic, Braziiia, China, Malaiezia, Indonezia, Thailanda atrag cel mai mare volumde ISD, specialistii Corporatiei Financiare Internationale apreciaza ca un numar de tari mici atrag investitii semniticative, prin raportare la dimensiunea economiilor lor.

Calitatea de tari-sursa de ISD a tarilor in curs de dezvoltare este deosebit de modesta, ele nedepasind 3% din totalul fluxurilor generate din 1986 si pina in prezent. Principaleie state generatoare de ISD sunt Taiwan, Republica Coreea, Singapore, Malaiezia, Thailanda.

In tarile in curs de dezvoltare in evolutia ISD in decursul ultimelor patru decenii se disting doua faze distincte:

Prima faza cuprinde anii '60 si '70 si se caracterizeaza prin modelele economiei inchise. In aceasta perioada, majoritatea tarilor in dezvoltare au urmat strategiile de dezvoltare "autocentrate" privilegind cresterea industriei interioare protejata prin bariere comerciale astfel au incurajat productia pentru piata interna si au limitat importurile. Autoritatile publice considerand ca ISD n-au decat efecte negative, creand raporturi de dependenta economica, favorizand ingerente politice si slabind intreprinderile locale, au intreprins reglementarea intreprinderilor private si orientarea activitatii acestora, masuri care au dus la descurajarea ISD. In tarile unde erau create (constituite) bariere protectioniste, intreprinderile straine au preferat mai degraba sa se implementeze pe teritoriul lor decat sa exporte, astfel profitand de oportunitatile lucrative oferite de piata protejata care le permitea exploatarea resurselor naturale sau contingentele comerciale. In activitatea lor, investitorii straini directi au vizat, in special, activitatile de fabricare a produselor substituibile importurilor aplicand strategia zisa "ocolirea taxelor vamale". Investitorii erau interesati deseori de tarile dotate cu piete interne vaste asa ca: Brazilia, Mexic in America Latina si implicau importante investitii straine directe in industriile protejate de concurenta straina, cit si de tarile bogate in resurse naturale si regiuni care furnizau produselor un acces preferential pe pietele de export.

Toate castigurile de eficacitate generate de ISD erau deseori limitate nu numai prin efectele negative ale protectionismului, dar si prin impactul restrictiilor impuse de numeroase tari in dezvoltare si anume controalele exercitate asupra marimii, directiei si pozitiei sau drepturilor de proprietate a investitorilor straini. Aceste masuri au descurajat investitiile straine care erau necesare tarilor in dezvoltare si mai ales cele ce comporta produse de inalta tehnologie. In aceasta perioada ISD nu au avut decat un rol minor in dezvoltarea economiilor cu planificare centralizata iar modul de investire care prevala era cel de societate mixta cu capital strain minoritar.(figura nr. 3.2)

Figura nr. 3.2. Fluxurile de ISD cu destinatia tarilor industriale si celor in dezvoltare, 1970-1995 (milliarde de dollari)

Pe parcursul fazei a doua, care cuprinde anii '80 si '90 rolul ISD s-a schimbat vizibil. Confruntate cu deficitul balantei de plati, numeroase tari in dezvoltare s-au lansat in programele de ajustare structurala, concepute pentru a reda o importanta majora producerii in sectorul privat, comertului international si competitivitatii in economiile acestor tari. Pentru a realiza acest fapt ele trebuiau sa micsoreze taxele vamale si sa limiteze alte restrictii referitoare la comert, sa asigure convertibilitatea monedelor pentru tranzactiile curente si sa liberalizeze cadrul activitatii economice in special lichidand reglementarile aplicabile ISD. Ca urmare a acestor transformari ISD in tarile in dezvoltare au inceput sa creasca pe parcursul a doua jumatate a anilor '80 (fig. 3.2.). Dupa cum, in numeroase tari, intreprinderile private au aratat ca ele pot sa mobilizeze investitiile si sa furnizeze mult mai eficient servicii decat sectorul public, autoritatile publice in anii '90 au continuat sa largeasca (extinda) accesul sectorului privat la noi domenii de activitate economica, ca ex. infrastructura care a fost intotdeauna domeniul sectorului public, in continuare este deschis din ce in ce mai mult investitiilor private. Ameliorarea politicilor economice a tarilor in dezvoltare a creat un climat favorabil pentru localizarea marilor intreprinderi internationale, si tarile industriale nu mai sunt exclusivitatea societatilor multinationale. In aceasta perioada grupul investitorilor devine mai larg ca niciodata si de asemenea include si anumite tari in dezvoltare. Din totalul ISD partea investitiilor intrate in tarile in dezvoltare s-a triplat in perioada intre 1984-89 si 1996-2000 astfel constituind respectiv 6% si 18%.

Evolutia ISD are la baza principii economice adoptate de tarile in dezvoltare care, dupa ce au privilegiat producerea in locul importurilor in anii '50, '60, si-au axat dezvoltarea pe resursele naturale proprii in anii '70, ajustarea structurala si trecerea la economia de piata in anii '80 si, in sfarsit sectorul privat in anii '90.

Fluxurile de ISD intre tarile in dezvoltare se realizeaza, in principal, in interiorul aceleasi regiuni si cele mai importante sunt in Asia de Est fiind motivate de cautarea de surse de materii prime esentiale sau de forta de munca mai buna. In 1994, 57% ISD au fost efectuate in regiunea acelorasi tari. Legaturile regionale influenteaza intr-o mare masura asupra ISD a tarilor dezvoltate. Uniunea Europeana este principala sursa de ISD in Europa de Est si Asia Centrala. SUA din totdeauna au efectuat o mare parte a investitiilor sale directe in America Latina motiv fiind apropierea de aceasta regiune, care constituie un determinant a pozitiei acestui tip de investitii pentru exportul produselor manufacturate. Posibilitatile de integrare regionala vor continua sa incurajeze regionalizarea productiei si distributiei si prin urmare ISD.

Analizind distributia geografica a fluxurilor de I.S.D. atrase, se observa cresterea considerabila a acestora in tarile in dezvoltare, de la cota de 17,9% in 1999-2000 la 25% in 2004, in special datorita influxului masiv in tarile Asiei de Sud-Est in urma modificarilor legislative care vizau climatul invetitional (tabelul nr. 3.2.). De asemenea, s-au inregistrat schimbari si in tarile Europei Centrale si de Est, astfel in 2004 volumul de ISD atrase de tarile acestei regiuni a cresut nesemnificativ pina la cota de 2,2%, fata de cota de 2% detinuta in 1999-2000.

Tabelul nr. 3.2. Distributia globala a investitiilor straine directe, 1986-2004 (%, fata de total)

Referat: Raspunde repede si bine - joc didactic la matematica Referat: PROBA DE EVALUARE - numerele naturale de la 100 la 1000

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2002, 2005

Pe fondul recesiunii economice globale, anul 2001 a fost, primul an de regres al fluxurilor de investitii straine directe din ultima decada, dupa recordul mondial inregistrat cu un an inainte.

Scaderea ritmului de crestere a economiei mondiale in anul 2001 s-a datorat, in mare parte, modificarii tendintelor de dezvoltare in economia SUA, care a consemnat o crestere economica de 1,2% in anul 2001 (fata de 4,1% in anul 2000), precum ti in tarile Uniunii Europene, care au inregistrat o crestere de 1,6% in 2001, comparativ cu 3,3% in 2000.

Astfel, volumul total al fuziunilor si achizitiilor incheiate in cursul anului 2001 a fost de 594 miliarde dolari, jumatate din nivelul inregistrat in anul 2000. Aceste reduceri au fost resimtite in primul rand de catre tarile dezvoltate, fluxul de investitii straine directe atrase diminuindu-se de la cota de 80% in 1999-2000 la 68% in 2001 in totalul fluxurilor mondiale de I.S.D. Recesiunea economica inregistrata la nivel mondial, a intensificat presiunile concurentiale asupra societatilor transnationale, accentuandu-se nevoia de relocalizare a productiei in zonele cu salarii mai mici.

Totodata, au crescut si fluxurile de investitii dinspre economiile care au inregistrat ritmuri de crestere mai lenta. Ambii factori au condus la cresterea recenta, de exemplu, a fluxurilor de investitii japoneze in China. Din cele 10 tari beneficiare de cresterea I.S.D., in anul 2001, 8 au fost tari in dezvoltare (Mexic, China, Africa de Sud etc.), in timp ce in randul primelor 10 tari care au inregistrat cele mai drastice reduceri ale I.S.D., 8 au fost tari dezvoltate (Belgia, Luxemburg, SUA, Germania etc.).

Se poate vorbi insa de un veritabil val de transnationalizare in perioada 1996-2000, cand rata medie anuala de crestere a I.S.D. a fost de peste 40%, in timp ce in anii 1986-1995 aceasta rata se situa in jurul a 22%.

Expansiunea ISD in tarile in dezvoltare a avut la baza urmatorii factori:

1. Schimbarea mediului economic international;

2. Privatizarea;

3. Reducerea restrictiilor impuse ISD;

4. Cresterea numarului de tratate si acorduri de promovare si protectie a investitiilor.

In anul 2000 tendintele nu difera mult de anii '90. Volumul ISD avea o tendinta continua de crestere, accentuand tot mai mult rolul producerii internationale in economia mondiala si astfel anul 2000 devenind un an record al ISD. In acest an fluxurile de ISD s-au marit cu 18%

In tarile in dezvoltare tendinte esentiale ale miscarilor ISD s-au conturat  in tarile in dezvoltare din Asia unde intrarile de ISD in anul 2000 au atins nivelul record de 143 mlrd. dolari. O mare crestere a acestora a avut loc in Asia de Est; in special in Hong Kong (China) care a cunoscut un boom al ISD fara precedent si se afla pe pozitia celui mai mare receptor al ISD in Asia dar si printre celelalte tari in dezvoltare.

Au crescut intrarile ISD si in Europa Centrala si de Est pana la un nivel fara precedent de 27 mlrd. dolari. Rolul decisiv in aceste intrari masive in regiune au servit masurile de privatizare.

Cel mai mare stoc de ISD atrase este detinut, pe parcursul intregii perioade 1990-2004, de catre economiile tarilor dezvoltate, cota acestui stoc in totalul mondial in anul 2004 constituind - 72,7%, dupa care urmeaza tarile in dezvoltare cu o cota de 25,02%, cel mai mic stoc fiind inregistrat in Europa de Sud-Est si CSI - 2,24% (figura nr. 3.3.).

In cadrul tarilor dezvoltate, SUA raman a fi cea mai atractiva tara pentru investitori, inregistrand un stoc semnificativ de ISD atrase de 1 473 miliarde dolari, valoare care nu a fost atinsa de nici una din tari, fiind aproape echivalenta cu valoarea stocului atras de toate tarile Asiei si Oceaniei luate impreuna - 1 282 miliarde dolari. Din aceasta categorie de tari in functie de volumul ISD atrase urmeaza Marea Britanie cu un stoc de 771 miliarde dolari, Franta - 535 miliarde dolari, Olanda - 428 miliarde dolari, Germania - 347 miliarde dolari, Canada - 303 miliarde dolari, Belgia - 258 miliarde dolari.

Din categoria tarilor in dezvoltare, cele mai atractive tari au fost: Hong Kong ce a inregistrat un stoc de ISD atrase de 456 miliarde dolari, China - 245 miliarde dolari, Singapore - 160 miliarde dolari, Brazilia - 150 miliarde dolari, Mexica - 182 miliarde dolari.

Tarile in dezvoltare devin din ce in ce mai atractive datorita avantajelor de localizare detinute, inregistrind o crestere de 59% a volumului de ISD atrase in anul 2005 fata de anul precedent, ceea ce a constituit 334 miliarde dolari[1]. In anul 2006 s-a mentinut la fel o tendinta de majorare a volumului ISD, inregistrindu-se un influx de 380 miliarde dolari[2].

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2005

Figura nr. 3.3. Stocul ISD atrase pe regiuni ale lumii (%, in total mondial)

Regiunea Europei de Sud-Est si CSI-ul au ramas mult in urma la acest capitol, inregistrind un stoc de 199 miliarde dolari de ISD atrase, valoare ce nu atinge nici cel putin stocul de investitii atrase de o singura tara dezvoltata.

Dinamica fluxului de ISD atrase spre aceasta regiune evidentieaza o tendinta de crestere de 44,7% in 2004 fata de anul 2003, inregistrind un volum record de 35 miliarde dolari SUA, fapt care este promitator si care ofera sperante pentru o asigurare a cresterii competitivitatii tarilor din aceasta regiune (figura nr. 3.4.).

Cresterea volumului ISD atrase in regiunea Europei de Sud-Est a demarat in anul 2003 si s-a triplat in 2004 atingind cifra de 11 miliarde dolari, fiind urmata de catre largi contracte de privatizare[3].

In tarile CSI sporirea influxului de ISD, de la 5 miliarde in 2000 la un volum de 24 miliarde in 2004, a fost conditionata in special de majorarea preturilor la petrol si la gaz natural, fapt  ce a atras investitorii in aceste industrii generatoare de profituri.

Sursa: World Investment Report 2005, UNCTAD

Figura nr. 3.4. Dinamica volumului ISD atrase de tarile Europei de Sud-Est si CSI (mil. dolari SUA)

O particularitate recenta a distributiei geografice a fluxurilor ISD atrase o constituie diminuarea volumului acestora in statele dezvoltate cu 14%, de la un volum de 442 miliarde dolari in 2003 la doar 380 miliarde dolari in 2004 (figura nr. 3.5.).

Sursa: World Investment Report 2005, UNCTAD

Figura nr. 3.5. Fluxul ISD atrase pe regiuni ale lumii, 2003-2004 (miliarde dolari)

Cel mai mare volum al ISD atrase in 2004, dintre tarile dezvoltate, ramine a fi inregistrat in SUA, care a ramas liderul mondial in aceasta directie - 95 miliarde dolari (ceea ce constituie o cota de 14,8% din volumul mondial al ISD atrase), dupa care urmeaza tari precum Marea Britanie - 78 miliarde dolari, Luxemburgul - 57 miliarde dolari si Belgia - 34 miliarde dolari.

O sporire a acestor fluxuri insa s-a inregistrat in tarile in dezvoltare fata de anul 2003 (de 40,4%), in special in tarile Asiei de Sud-Est (de 45,7%) si in tarile Americii Latine (de 54,1%), precum si in tarile Europei de Sud-Est si ale CSI-ului (de 41,7%).

Saltul respectiv s-a produs pe fondul reorientarii acestor fluxuri in conditiile recesiunii din tarile dezvoltate, conferind noi dimensiuni rolului ISD in procesul de globalizare a economiei mondiale. Recesiunea economica a intensificat presiunile concurentiale asupra corporatiilor transnationale, accentuindu-se nevoia de relocalizare a productiei in zonele cu salarii mai mici.

In cea mai mare parte fluxurile de ISD atrase in anul 2004 este concentrat spre tarile in dezvoltare, constituind 233 miliarde dolari. Topul primelor cinci tari in dezvoltare ce au atras cel mai semnificativ volum al ISD au fost: China - 60 miliarde dolari, Hong Kong - 34 miliarde dolari, Singapore - 16 miliarde dolari, Brazilia -18 miliarde dolari si Mexico - 16 miliarde dolari. Aceasta categorie de tari, adica cele in dezvoltare, detine o cota de 36% din volumul total de ISD atrase, cel mai inalt nivel din 1997.

Din grupul tarilor CSI, cel mai mare influx de ISD a fost inregistrat in Federatia Rusa (11 miliarde dolari in 2004, fata de 7 miliarde dolari in 2004), atractivitatea sa datorindu-se dotarii cu resurse naturale si umane in abundenta.

Iar din regiunea Europei de Sud-Est, tarile candidate la U.E., precum Romania si Bulgaria[4] au atras cel mai mare volum de ISD in 2004. Astfel, Romania de una singura a  atras un volum de ISD de 5 miliarde dolari[5], intrecind volumul atras de cele cinci tari vestice ale regiunii date (Albania, Bosnia si Herzegovina, Croatia, Macedonia, Serbia si Montenegro) luate impreuna.

Republica Moldova a atras in 2004 un volum record in comparatie cu anii precedenti - 248 milioane dolari, inregistrind o crestere de 2,5 ori fata de anul 2003, an in care a fost atras un volum de numai 98,43 mil. dolari. Cu toate ca volumul ISD atrase in Republica Moldova a inregistrat o tendinta de crestere, tara a ramas mult in urma la acest capitol chiar si in rindul tarilor CSI. Acest fapt impune promovarea unei politici investitionale adecvate necesitatilor actuale ale economiei nationale in ceea ce priveste implimentarea unor noi tehnologii de fabricatie, in scopul sporirii competitivitatii tarii intr-o economie globalizata.

Fluxul de ISD realizate peste hotare de corporatiile transnationale originare din tarile dezvoltate a crescut semnificativ, in urma relocalizarii productiei in zonele cu salarii mai mici, cu 18,5%, de la un volum de 616 miliarde dolari in 2003 la 730 miliarde dolari in 2004 (figura nr. 3.6.).

In ceea ce priveste Europa de Sud-Est si CSI, fluxurile de ISD peste hotare realizate de tarile acestei regiuni s-au diminuat nesemnificativ in 2004, ca urmare a incetinirii activitatii investitionale peste hotare a corporatiilor transnationale din Federatia Rusa (corporatii care realizeaza 99% din totalul de ISD generate de aceasta regiune).

Incetinirea respectiva a constituit  rezultatul modificarilor introduse de catre guvern, ce tin de restrictionarea extinderii peste hotare a activitatilor acestor companii.

Cele mai mari CTN din CSI care au realizat proiecte investitionale peste hotare au fost companiile rusesti: Lukoil Oil Company (prin semnarea unui proiect in 2004 privind extragerea gazului natural in Uzbekistan, in valoare de 1 miliard dolari SUA), Norilsk Nickel (care a finisat in 2004 procedura de achizitionare a cotei sale in compania South Africa's Gold Fields).

Sursa: World Investment Report 2005, UNCTAD

Figura nr. 3.6. Fluxul ISD peste hotare pe regiuni ale lumii, 2003-2004 (miliarde dolari)

Tarile dezvoltate ramin a fi, de fapt, sursa principala a fluxului global de ISD, iar state precum SUA, Marea Britanie, Franta si Germania detinind cea mai mare cota in aceasta directie. De asemenea, si-au extins activitatea si companiile transnationale din tarile in dezvoltare spre piete noi de desfacere cu putere de cumparare mai ridicata, realizind un volum de ISD peste hotare de 2,6 ori mai mare in 2004 decit in 2003.

Astfel, in evolutia investitiilor straine directe putem afirma ca suprapunerea hartilor lumii cu indicarea parametrilor de intrari si iesiri de ISD pentru anii 2000 si 1985 sugereaza ca volumele mari ale ISD sunt atinse de mult mai multe state decat in perioadele precedente.