Eficienta economica a sistemului informatic

La baza proiectarii sistemelor informatice sta conceptul de eficienta economica, respectiv compararea efectelor obtinute cu cheltuielile necesare pentru functionarea sistemului. Evaluarea celor doua elemente se va realiza tinand cont de caracterul complex al manifestarii efectelor si de sistemul factorilor endogeni si exogeni care influenteaza functionarea sistemului.

TEORII, CONCEPTE SI METODE EXISTENTE

Pana in prezent au fost elaborate teorii si concepte ce privesc eficienta economica a sistemelor informatice si care se polarizeaza in trei mari grupe.

Prima grupa se axeaza pe utilitatea sistemelor informatice si deci eficienta lor nu se poate pune in discutie atata timp cat ele nu servesc cerintelor informationale ale conducerii unitatilor social-economice. Pentru acesta se stabilesc criterii privind selectionarea judicioasa a fluxurilor informationale, sunt selectionate cele mai performante metode, tehnici, proceduri de organizare a datelor si proceselor de prelucrare, sunt proiectate configuratii optimale ale sistemelor de calcul, etc. Totodata se va urmari ca sistemul informatic sa fie caracterizat de stabilitate.

Aceasta abordare conduce la o aplicare limitata, deoarece introducerea sistemului informatic este privita ca o inlocuire a mijloacelor de prelucrare a datelor cu altele noi, mai performante. Se introduc astfel metode, tehnici, care vor creste productivitatea sistemului informatic dar nu si perfectionarea sistemului insusi.

A doua categorie are in vedere faptul ca eficienta unui sistem informatic rezulta din impactul acestuia asupra activitatilor din unitatile economico-sociale.

Masura eficientei va fi data de valoarea informatiilor pe care sistemul le furnizeaza.; aceasta valoare se calculeaza pe baza caracteristicilor tehnice si a cheltuielilor cu obtinerea lor.

Pentru evaluarea eficientei economice se are in vedere si calitatea informatiei care se determina tot prin prisma unor caracteristici tehnice ale sistemului informatic.

Corelarea calitatii cu valoarea informatiei conduce la urmatoarele aspecte:

q     valoarea informatiei va creste proportional o data cu cresterea calitatii ei, pana la un moment dat, dupa care cresterea in continuare a calitatii va duce la o crestere nesemnificativa a valorii;

q     pana la un moment dat, ritmul cresterii calitatii informatiei il devanseaza cu mult pe cel al cresterii cheltuielilor; dupa acest punct, la cresteri nesemnificative ale calitatii se vor inregistra salturi semnificative ale cheltuielilor.

Aceasta categorie de teorii priveste mai ales efectul economic prin prisma eficacitatii activitatii de conducere.

A treia categorie grupeaza teorii si concepte prin care eficienta economica a unui sistem informatic se poate evalua prin contributia adusa la sporirea eficientei activitatilor cu caracter tehnic, de productie, economic sau social. Pentru acest lucru se au in vedere indicatorii:

q     indicatori de fundamentare tehnico-economici ai sistemului informatic, cum ar fi: cresterea profitului, reducerea cheltuielilor de productie, reducerea cheltuielilor de functionare a sistemului informatic;

q     indicatori sintetici de evaluare a eficientei sistemului informatic.

OBIECTIVELE EVALUARII SISTEMULUI INFORMATIC

In ansamblu, prin evaluarea eficientei economice a sistemului informatic se determina efectele rezultate si resursele utilizate.

Pentru acest lucru, se urmaresc obiectivele:

q     selectarea din ansamblul sistemului informatic a acelor fluxuri care se concretizeaza in aplicatii informatice eficiente economic;

q     selectarea modalitatilor care dau o eficienta maxima pentru realizarea aplicatiilor informatice;

q     formularea criteriilor de evaluare a eficientei economice a sistemului informatic deja realizat.

Proiect: Metode numerice in modelarea matematica Referat: Evaluare- adunarea si scaderea fara trecere peste ordin ( 0-100 )

FORMELE EFICIENTEI ECONOMICE A SISTEMULUI INFORMATIC

Efectele economice ale introducerii sistemului informatic dau eficienta acestuia. Aceste efecte sunt determinate in functie de mai multe criterii: rezultatele care sunt considerate ca efecte ale introducerii sistemului informatic, modul de realizare a efectelor, locul de manifestare a efectelor. Toate acestea conduc la doua forme de efecte economice: directe si indirecte.

Efectele directe se refera la realizatorul sistemului informatic (eficienta apare datorita cercetarii si proiectarii si la utilizatorul sistemului informatic (eficienta apare datorita exploatarii).

Efectele indirecte rezulta din nivelul cantitativ si calitativ superior al informatiei, care rezulta din introducerea sistemului informatic.

INDICATORII EFICIENTEI ECONOMICE A SISTEMULUI INFORMATIC

Utilitatea si eficienta unui sistem informatic sunt date print-o serie de caracteristici, care sunt de doua tipuri:

q     functionale;

q     constructive.

Caracteristica functionala este data de capacitatea sistemului de a raspunde la cerintele utilizatorilor (pestabilite sau aparute ulterior).

Caracteristica constructiva este data de raportul efect / effort si se refera la resursele informatice si procesele informationale din sistemul informatic.

Caracteristicile functionale si constructive ale unui sistem informatic sunt conditionate de doua categorii de factori: organizatorici si tehnico-economici.

Factorii organizatorici sunt specifici unitatii pentru care se realizeaza sistemul informatic. Daca pentru aceeasi unitate se realizeaza mau multe variante de sistem informatic, influenta factorilor organizatorici este aproximativ constanta.

Factorii tehnico-economici ofera un ansamblu de elemente, cu ajutorul carora se pot analiza diferite variante ale sistemului informatic, posibil de realizat.

Pentru acesta analiza exista urmatorii indicatori:

q     coeficientul de satisfacere a cerintelor informationale;

q     coeficientul timpului de raspuns;

q     coeficientul eficientei economice;

q     coeficientul timpului de recuperare;

q     coeficientul economiei de personal.

Pentru proiectul analizat, au fost considerati relevanti - si, in consecinta s-a urmarit calculul lor -, urmatorii indicatori:

Coeficientul de satisfacere a cerintelor informationale (Csc) ;acest indicator este dat de raportul dintre cantitatea informatiilor proiectate a fi furnizate de sistemul informational (C_p) si cantitatea informatiilor real furnizate (C_r).

C_SC = C_p / C_r

Sistemul nostru furnizeaza exact informatiile utile, acoperind in intregime necesarul de informatii folosit de conducere la fundamentarea deciziilor. Pentru aceasta, se considera ca valoarea acestui indicator este 1.

Cp=Cr;

C_SC=1.

Coeficientul timpului de raspuns (Ctr) este dat de raportul dintre timpul de raspuns al componentelor sistemului informatic (Tri) si diferenta dintre timpul de reglare admis pentru sistemul informatic (Tra) si perioada aferenta desfasurarii proceselor de conducere (Tec).

Ctr = Tri / (Tra- Tec)

Se considera ca timpul de raspuns al componetelor sistemului informatic este foarte mic (este un sistem performant, nu are implementati algoritmi ce necesita un timp ridicat de raspuns, regasirea datelor este foarte rapida, la fel si prelucrarea lor), si se considera ca sistemul asigura un grad ridicat al operativitatii deciziilor, bazate pe informatiile furnizate de sistemul informatic.

Coeficientul eficientei economice (C_EE) este dat de raportul dintre suma efectelor economice potentiale pentru o perioada, de exemplu un an, (E_C), si resursele informatice pe aceeasi perioada (Ri).

C_EE = ∑ E_C / Ri

Efectele economice sunt date de:

q     cresterea cifrei de afacere;

q     reducerea cheltuielilor de depozitare;

q     reducerea cheltuielilor generale ale unitatii.

Resursele utlizate in sistem sunt date de: valoarea capitalului mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante necesare functionarii sistemului, precum si de valoarea cheltuielilor cu elaborarea si intretinerea sistemului.

Efectele economice ale introducerii acestui sistem se concretizeaza in reducerea cheltuielilor generale ale unitatii, astfel:

q     reducerea cheltuielilor materiale pentru producerea de informatii necesare compartimentului financiar-contabil pentru fundamentarea deciziilor;

q     reducerea cheltuielilor umane pentru culegerea de informatii necesare conducerii societatii prin redistribuirea sarcinilor personalului aferent;

q     eliminarea erorilor datorate factorului uman in procese de rutina;

q     eliminarea efectelor nedorite datorate necunoasterii la timp a datoriilor comerciale ale firmei, care pot aduce mari prejudicii societatii (prin aplicarea unor dobanzi.

Luand in considerare o valoare estimativa a tuturor reducerilor implicate, evaluam coeficientul Ec=60 milioane lei.

Valoarea cheltuielilor cu elaborarea si implementarea sistemului este evidentiata astfel:

q     cheltuieli cu procurarea software-ului necesar;

q     cheltuieli cu instruirea personalului;

q     cheltuieli pentru asigurarea intretinerii sistemului.

Astfel, valoarea coeficientului Ri=20 milioane lei. Dupa cum se observa, coeficientul eficientei economice C_EE=50/20=2,5.

In concluzie, se remarca faptul ca necesitatea realizarii acestui sistem informatic este reflectata clar prin efectele implementarii si exploatarii acestuia (reducerea cheltuielilor unitatii, reducerea considerabila a timpului necesar obtinerii informatiilor folosite de conducere la fundamentarea deciziilor, asigurarea unei relatii ferme cu furnizorii si clientii unitatii, etc), iar eficienta acestui sistem este evidenta.

Inca o data se demonstreaza ca activitatile automatizate asigura rapiditate, siguranta, corectitudine, eficienta si este recomandabila largirea sferei de utilizare a acestora.

BIBLIOGRAFIE

1. BASANU, Gheorghe, PRICOP, Mihai. Managementul aprovizionarii si

desfacerii, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.

2. BURDUS, Eugen. Management comparat international, Ed. Economica,

Bucuresti, 2001.

3. BURDUS, Eugen, CAPRARESCU, Gheorghita. Fundamentele

managementului organizatiei, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.