INTEGRAREA ECONOMICA INTERNATIONALA

O tendinta definitorie a economiei mondiale postbelice este integrarea econo­mica internationala.

Integrarea economica internationala a cuprins atat lumea dezvoltata, cat si cea in curs de dezvoltare. Ea reprezinta un proces complex de constituire a unor ansam­bluri economice puternice intr-o anumita zona a lumii pe baza dezvoltarii relatiilor de interdependenta dintre mai multe state.

Integrarea economica si globalizarea reprezinta doua forme fundamentale ale internationalizarii vietii economice. Aceasta din urma inseamna transformarea, in tot mai mare masura, a activitatii economice dintr-un ansamblu de acte locale sau natio­nale in acte ce exprima participarea unitatilor economice din mai multe tari. Interna­tionalizarea vietii economice este reliefata de aspecte, cum sunt:

cresterea ponderii comertului exterior in produsul intern brut al tarilor lumii;

extinderea fara precedent a investitiilor externe;

cresterea vertiginoasa a tranzactiilor pe piata schimburilor valutare.

Integrarea economica desemneaza procesul prin care doua sau mai multe tari creeaza un spatiu economic comun, mai eficient sub anumite aspecte in ansamblul sau. Ea presupune masuri menite sa contribuie la eliminarea discriminarilor intre uni­tatile economice care apartin unor state nationale diferite.

In functie de gradul de integrare in evolutia sa de la simplu la complex, se disting mai multe forme de integrare interstatala, ca:

zona de comert liber;

uniunea vamala;

piata comuna;

uniunea economica.

Zona de comert liber (Free Trade Area) inseamna integrarea a doua sau mai multe tari, inlaturandu-se barierele comerciale dintre ele. Exemple de zone de comert liber sunt: Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, Acordul de Comert Liber Nord-American - NAFTA.

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

In cadrul acestei forme de integrare se mentine dreptul fiecarei tari membre de a promova o politica vamala proprie fata de terti.

Uniunea vamala (Custom Union) este o forma de integrare prin care tarile membre inlatura barierele in comertul derulat intre ele si adopta, concomitent, un tarif vamal extern comun fata de toate celelalte tari nemembre. Membrii ei nu au nevoie de controale vamale asupra bunurilor care circula intre ei, nici de reguli privind originea bunului.

Piata comuna (Common Market) este o firma de integrare prin care se asigura libera circulatie a bunurilor economice, a persoanelor si a capitalurilor intre tarile membre.

Uniunea economica se caracterizeaza prin trasaturile specifice pietei comune, plus armonizarea politicilor economice nationale pentru a se reduce discriminarile ce apar din cauza disparitatilor intre aceste politici.

In prezent, la scara mondiala exista forme simple de integrare si forme com­plexe. Formele simple includ: zonele de comert liber, uniunile vamale, integrarea pe unu-doua produse, iar formele complexe cuprind: piata comuna, uniunea economica, uniunea politica,etc.

Tarile care participa la integrare cedeaza unele atribute statale unor organisme suprastatale, fiindu-le afectate independenta si suveranitatea. Cedarea unei parti din independenta si suveranitate are loc in conditiile pastrarii particularitatilor fiecarui popor, culturii nationale si diverselor traditii.

Cauzele integrarii economice internationale sunt multiple, printre ele inscri­indu-se:

internationalizarea factorilor de productie determinata de revolutia tehnico-stiin­tifica;

accentuarea fluxurilor economice dintre diversele state;

adancirea diviziunii mondiale a muncii, ceea ce determina dezvoltarea si diversi­ficarea relatiilor economice internationale;

accentuarea concurentei pe plan mondial. In prezent societatile internationale au o forta economico-stiintifica, tehnologica si financiar-valutara mai puter­nica decat a multor state. Ele sunt concurenti puternici, iar actiunile lor nece­sita interventia statelor pentru a crea cadrul institutional-politic si mecanismele necesare pentru a se intari forta  colectiva in fata concurentilor;

cauzele politice, care se impletesc deseori cu cele economice. De exemplu, reali­zarea unor forme de integrare intre tarile in curs de dezvoltare permit acestor tari sa-si apere mai bine interesele atunci cand negociaza cu tarile dez­voltate.

Integrarea economica internationala s-a facut in etape, mergandu-se de la formele simple spre cele complexe.

Prima zona comerciala libera creata in epoca moderna a fost Asociatia Eco­nomica a Liberului Schimb - A.E.L.S. (E.F.T.A.). Ea a fost atestata prin Tratatul de la Stockholm (1959) si a fost formata de un grup de tari europene care nu doreau sa se alature Comunitatii Economice Europene (C.E.E.) din cauza caracterului atotcuprin­zator. Aceste tari au format o asociatie al carui unic scop era inlaturarea tarifelor. Initial, ele au inlaturat toate tarifele dintre ele.

Apoi, fiecare tara a semnat un acord de zona comerciala libera cu C.E.E., formandu-se o zona de comert liber mai mare ca numar de membri si ca zona geografica. Spatiul Economic European format din C.E.E. la inceput, iar azi Uniunea Europeana si A.E.L.S. formeaza cea mai larga piata fara tarife din lume (peste 300 milioane de oameni).

Semnarea tratatului de la Maastricht in anul 1992 de catre cei 12, a facut ca intelegere U.E. cu A.E.L.S., res­pectiv S.S.E. sa-si largeasca treptat obiectivele, mergand pana la libera circulatie a marfurilor, serviciilor, fortei de munca si capitalului.

In 1992, ia nastere alta mare zona de comert liber, N.A.F.T.A. (North American Trade Agreement), prin intelegerea dintre S.U.A., Canada si Mexic (act semnat la San Antonio, Texas si intrat in vigoare in 1993). N.A.F.T.A. intensifica relatiile dintre cele trei state cu circa 400 milioane de locuitori, taxele vamale reducandu-se pana la desfiintare, intr-o perioada de 15 ani.

In anul 1994 a fost creat Forumul tarilor din ASIA, la propunerea S.U.A., tot ca o zona de comert liber, care alaturi de S.U.A. cuprindea si alte 14 state, inclusiv Japonia. Prin aparitia acestei zone si alaturarea ei la N.A.F.T.A. se formeaza o contraforta fata de Uniunea Europeana si S.S.E., preconizandu-se o ascutire a concu­rentei intre acesti poli.

O forma de integrare economica internationala este Comunitatea Carbunelui si Otelului. Ea este formata din Franta, R.F.G., Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg si functioneaza din 1952. Aceasta comunitate are ca scop stabilirea de cote de productie pentru fiecare tara,a pretului carbunelui si otelului, desfiintarea taxelor vamale pentru acestea si a contingentarilor la import.

In 1958 a luat nastere Piata Comuna, iar mai tarziu C.E.C.O. a fost integrata in aceasta ca o comunitate in cadrul unei comunitati mai largi.

Cea mai avansata forma de integrare economica de pana acum, este Uniunea Europeana.