Piata asigurarilor - caracteristicile pietei asigurarilor

Operatiile de asigurare realizate pe baze contractuale se desfasoara intr-un cadru numit piata asigurarilor. Piata asigurarilor este locul in care se intalnesc cererea si oferta de asigurari.

Cererea de asigurari vine din partea persoanelor fizice si juridice care doresc sa incheie contracte de asigurare pentru a se proteja impotriva riscurilor cu care se confrunta in viata de zi cu zi (asigurari de persoane, asigurari de bunuri, asigurari de raspundere civila).

Oferta de asigurari este prezentata de societatile de asigurari. Societatile de asigurari preiau asupra lor riscurile care ameninta persoanele fizice si juridice in schimbul unei prime de asigurare angajandu-se sa acopere daune cu caracter aleatoriu.

Potrivit legislatiei romanesti pe piata asigurarilor functioneaza societati pe actiuni de asigurari si societati mutuale.

Societatile de asigurari pe actiuni sunt proprietatea actionarilor, functioneaza avand ca obiectiv profitul, obiectul de activitate fiind in exclusivitate asigurarile. In functie de nivelurile minime ale capitalului social stabilite de legislatie o societate poate opta pentru practicarea uneia sau mai multor categorii de asigurari. Conducerea executiva a unei societati pe actiuni este realizata de un consiliu de administratie numit de actionari si care reprezinta interesele acestora.

O mentiune speciala trebuie facuta pentru societatea de reasigurare. Spre deosebire de cele de asigurari care preiau riscurile direct de la asigurati, reasiguratorii preiau riscurile de la companiile de asigurare, riscuri ce depasesesc capacitatea lor financiara. Societatile specializate pe reasigurari apar pe piata in principal in calitate de furnizori sau vanzatori de reasigurari, insa atunci cand efectueaza operatiuni de retrocedare a unei parti din tranzactia initiala de reasigurare au calitate de cumparatori de reasigurari avand la baza aceleasi motive pe care le are asiguratorul direct atunci cand solicita reasigurarea.

Societatile mutuale functioneaza pentru a-i ajuta in caz de accident pe membrii lor, dar nu au ca scop neaparat obtinerea de profit. Specific pentru acest tip de societate este calitatea fiecarui membru de a fi in acelasi timp asigurat si asigurator: sunt asigurati pentru ca prin contributiile lor participa la constituirea unu fond comun si asiguratori pentru ca platesc despagubiri celor ce au patit un necaz.

Membrii societatii mutuale aleg un consiliu de administratie care supervizeaza activitatea societatii, numeste directorul executiv si angajeaza salariati in firme. In practica, dreptul de vot este exercitat de putini asigurati, controlul fiind lasat in sarcina consiliului de administratie.

In SUA functioneaza si asociatiile de schimb reciproc, acestea facand parte din categoria societatilor cooperative la fel ca si societatile mutuale. Fiecare asociat asigura toti membrii asociatiei, fiind asigurat la randul sau de catre acestia. Prin urmare, exista un schimb reciproc de angajamente de asigurare. Aceasta asociatie este administrata de un imputernicit. Pentru marile asociatii de tip reciproc, imputernicitul este de regula o corporatie. Acest imputernicit este autorizat ca agent al asociatilor sa vanda contracte de asigurare, adica sa caute noi membri, sa contracteze schimbul reciproc cu acestia, sa colecteze primele, sa plateasca despagubirile etc. Pentru serviciile administrative realizate, imputernicitul primeste un procent din primele brute platite de membri.

Pe piata internationala de asigurari functioneaza si alte tipuri de societati de asigurari: sindicatele Lloyd’s, bursele de asigurari, tontine, organizatii fratesti, POOL-uri de asigurare.

Sindicatele Lloyd’s au o mare importanta pe pietele internationale, in general, si pe piata Londrei, in special. Lloyd’s of London este este mai mult decat o societate de asigurari, este o piata, cea mai importanta si reprezentativa piata de asigurari din lume, tranzactionand un volum foarte mare de asigurari si reasigurari.

Sindicatele Lloyd’s au ca membrii persoane fizice si juridice care raspund pentru riscurile asumate de subscriitori in numele lor. La fel ca sindicatele Lloyd’s, bursele de asigurari apar ca adevarate piete. Fiecare asigurare sau reasigurare achizitionata la bursa este subscrisa de catre membrii acesteia care pot fi persoane fizice, asociatii sau corporatii.

Tontinele sunt asociatii constituite pentru o perioada determinata de timp in decursul careia membrii asociatiei varsa la fondul comun o cotizatie anuala care variaza in functie de varsta fiecarui membru. La expirarea termenului pentru care a fost constituita asociatia, suma colectata din fructificarea cotizatiilor se imparte intre membrii supravietuitori.

Organizatiile fratesti sunt asemanatoare societatilor mutuale numai ca ele combina rolul de asigurator cu o functie sociala sau de investitii. Acestea subscriu in principal asigurari de viata si asigurari medicale.

Exista situatii in care asiguratorul nu poate accepta in asigurare anumite riscuri deoarece daunele potentiale pot fi prea mari sau pot avea o frecventa prea ridicata (de exemplu, riscurile catastrofice). Pentru acestea se constituie pool-uri si asociatii ale asiguratorilor. Aceste entitati sunt constituite din cativa asiguratori independenti care coopereaza pentru a asigura riscuri pe care membrii nu sunt dispusi sa le acopere singuri.

Pool-urile pot functiona prin sindicat sau prin intermediul resigurarilor. Un pool sindical emite o polita mixta care include toti membrii sai si specifica partea din asigurare pentru care este responsabil fiecare membru. Daca pool-ul functioneaza pe baza de reasigurare un membru al acestuia emite o polita, iar ceilalti membrii reasigura o anumita parte din riscul asigurat. La noi in tara functioneaza prin lege, PAID – Pool de Asigurare Impotriva Dezastrelor pentru asigurarea obligatorie a locuintelor.  

Pe piata mai exista si societati captive. O societate captiva este o societate detinuta in intregime de o alta societate sau firma rolul societatii captive fiind asigurarea riscurilor cu care este confruntata societatea mama.

Pe piata functioneaza pe langa societatile de asigurari si reasigurari, si intermediari de asigurari. Acestia constituie o categorie aparte ce asigura distributia produselor de asigurare ale societatilor specializate.

O societate de asigurari isi poate vinde direct produsul prin deschiderea de filiale, fie indirect prin folosirea unui intermediar. Un intermediar vinde produsele de asigurare si presteaza servicii legate de acestea. Intermediarul poate reprezenta o societate de asigurari caz in care se cheama agent de asigurari sau poate reprezenta interesele celui care incheie asigurarea caz in care se cheama broker.

Caracteristicile pietei asigurarilor

Piata asigurarilor este o piata concurentiala in sensul ca fiecare organizatie de asigurare este preocupata sa-si adjudece un segment cat mai mare din cererea de asigurari.

Pentru a stabili daca piata asigurarilor este o piata cu concurenta perfecta sau imperfecta vom analiza:

Omogenitatea produsului

Transparenta si atomizarea pietei

Libertatea de intrare si iesire pe si de pe piata

Descentralizarea deciziilor

Omogenitatea produsului

Pe piata asigurarilor nu se comercializeaza doar un singur produs (asigurarea) ci o paleta intreaga de produse sau servicii ce constau in asigurarea impotriva diferitelor riscuri.

Caracteristic acestei piete, spre deosebire de piata marfurilor, este faptul ca un tip de asigurare nu poate fi inlocuit cu altul. Pe piata asigurarilor nu se concureaza societatile de asigurari, ci societatile care vand acelasi tip de produs (incheie asigurari impotriva aceluiasi risc). In tara noastra se incheie doua categorii de asigurari: asigurari de viata si asigurari generale. Fiecare categorie este compusa din mai multe clase (a se vedea norma nr. 3/14.08.2001 privind clasele de asigurari care pot fi practicate de societatile de asigurari anexa 1).

Transparenta si atomizarea pietei

Piata asigurarilor este o piata pe care se manifesta o puternica asimetrie informationala. Persoanele fizice si juridice nu sunt familiarizate cu produsele de asigurare si nu realizeaza ce avantaje le poate oferi un contract de asigurare. Pentru a incheia o polita de asigurare potentialul asigurat trebuie sa se adreseze societatii de asigurari sau unui intermediar.

In vederea protejarii intereselor asiguratilor si crearii unui cadru in care potentialii asigurati sa aiba acces la toate informatiile necesare inaintea incheierii contractului de asigurare sa primeasca consultatii corecte pentru evaluarea conditiilor contractuale, sa fie informati despre drepturile si obligatiile existente pe parcursul contractului; piata asigurarilor este intens reglementata sisupravegheata.

O piata se considera atomizata atunci cand ea reuneste un numar atat de mare de ofertanti si solicitanti astfel incat niciunul dintre acestia nu poate influenta semnificativ piata. Piata asigurarilor este departe de a fi atomizata. Ea functioneaza sub forma unui oligopol mai mult sau mai putin restrans.

Libertatea de intrare si iesire pe si de pe piata

Piata asigurarilor nu este o piata inchisa, ci una in schimbare. Societatile pot intra pe piata de asigurari numai daca indeplinesc anumite cerinte legale: nivelul minim de capital social (Legea 32/2000).

Descentralizarea deciziilor

La luarea deciziilor care produc efecte asupra tertilor, organizatiile de asigurari sunt obligate sa tina seama de prevederile legale in materie pentru a nu-si prejudicia nici interesele proprii si nici pe cele ale tertilor.

Societatile de asigurari au numeroase restrictii legale referitoare la capitalul social, nivelul de solvabilitate si lichiditate, modul de investire a activelor. Conform legislatiei actuale limitele minime ale capitalului social sunt 8 mil. RON pentru asigurari generale, exceptand asigurarile obligatorii; 12 mil. Ron pentru asigurarile generale; 12 mil. RON pentru asigurarile de viata.

Structura si dimensiunile pietei asigurarilor

Piata asigurarilor poate fi caracterizata prin mai multi indicatori, printre care:

numarul de societati care functioneaza la un moment dat pe piata

numarul contractelor incheiate intr-o anumita perioada de timp pe tip de asigurare

volumul primelor brute subscrise

volumul primelor nete subscrise

volumul primelor brute incasate

volumul primelor nete incasate

volumul indemnizatiilor platite per total si pe categorii de asigurari

volumul rezervelor tehnice

volumul obligatiilor asumate prin contracte de asigurare

volumul tranzactiilor de reasigurare

Primele brute subscrise reprezinta primele incasate si de incasat inclusiv primele de reasigurare incasate si de incasat aferente tuturor contractelor de asigurare si reasigurare care intra in vigoare in perioada de referinta inainte de deducerea oricaror sume din acestea.

Primele nete subscrise sunt primele brute subscrise din care se deduc sumele platite si de platit drept prime de asigurare.

Primele brute incasate reprezinta totalul primelor incasate inclusiv primele de reasigurare incasate in perioada de referinta inainte de deducerea oricaror sume din acestea.

Primele nete incasate sunt primele brute incasate din care se deduc sumele platite drept prime de reasigurare.

Densitatea asigurarilor reprezinta un raport dintre primele brute subscrise si numarul de locuitori.

Gradul de penetrare a asigurarilor reprezinta raportul dintre primele brute subscrise si produsul intern brut.

Piata asigurarilor pe plan mondial

Piata mondiala a asigurarilor este marcata ca si alte sectoare economice de procesul de globalizare, de orientare catre convergenta pietelor financiare si de tendinta spre consolidare.

Asupra evolutiei din acest sector de activitate isi pun amprenta o multitudine de factori de natura economica, demografica, tehnica, tehnologica, politica, etc. Diversificarea riscurilor si aparitia unora noi, schimbarile climaterice, mutatiile geo-politice, schimbarile continue ale nevoilor consumatorilor, evolutia pietei financiare sunt elemente care influenteaza evolutia de pe piata asigurarilor.

Daca intre 2001-2003 piata asigurarilor a traversat o perioada dificila generata de caderea pietelor bursiere, daunele majore produse de evenimentele din 11 septembrie 2001, de catastrofele naturale produse in diverse parti ale lumii, dar si de indisciplina unei parti a asiguratorilor in activitatea de subscriere. Incepand cu anul 2004 situatia s-a modificat in sens pozitiv piata intrand intr-o noua etapa de evolutie. Pierderile anterioare si diminuarea soliditatii lor financiare au determinat companiile de asigurari sa-si revizuiasca sistemul de management si sa-si transforme activitatea de baza (subscrierea) intr-o activitate profitabila.

Actuala recesiune economica a surprins piata globala a asigurarilor intr-o etapa profitabila cu rate de crestere, pozitive pe multe piete.

Ultimii ani au reprezentat o perioada de consolidare a pietei de asigurari (au existat numeroase achizitii si fuziuni) si de orientare a asigurarilor globale catre tari emergente precum: China, India, tarile din sud-estul Europei.

Un studiu efectuat in 2008 a scos in evidenta faptul ca pe pietele de asigurari din Europa Occidentala si America de Nord dau semne de saturatie. Pe aceste piete mature de asigurari produsele de asigurari sunt dispnibile de acum, iar nevoile clientilor au fost acoperite. Un asigurat detine in medie 5,2 polite din care 1,5 sunt polite de viata, iar 3,7 sunt asigurari generale.

Pe aceste piete mature, produsele de asigurare sunt disponibile de ani buni iar nevoile clientilor au fost deja acoperite. De exemplu, potrivit studiului amintit, pe pietele mature de asigurari, un asigurat detine, in medie, 5,2 polite, din care 1,5 sunt asigurari de viata iar 3,7 sunt asigurari generale (non-viata). Pe de alta parte, pietele emergente au obtinut in ultimii ani cresteri economice importante care au dus la ridicarea nivelului de trai dar si la amplificarea nevoii de asigurare.

Prin urmare, asiguratorii globali se confrunta cu doua mari provocari: pe de o parte, cucerirea pietelor emergente si, pe de alta parte, dezvoltarea pe pietele mature de asigurari, in conditiile aparitiei de noi canale de distributie, cresterii transparentei in procesul de asigurare prin folosirea tot mai larga a Internetului in acest domeniu, amplificarii gradului de “sofisticare” a detinatorilor de polite si nevoilor acestora etc.

Criza americana a creditelor a lovit pietele financiare globale la mijlocul anului 2007 si a evoluat treptat intr-o criza serioasa a creditarii in tarile industrializate. Initial, impactul asupra pietei asigurarilor a fost foarte redus, influenta negativa asupra principalilor indicatori, specifici acestui domeniu, fiind resimtita in anul 2008.

Volumul global al primelor a scazut in anul 2009, fata de anul 2008 cu 1,1%. Aceste ritm de scadere este superior, insa, scaderii de 3,6% inregistrata in anul 2008 fata de anul 2007. Volumul primelor subscrise din asigurari de viata a scazut in anul 2009, fata de anul 2008 cu 2%, in timp ce indicatorul similar pentru asigurarile generale (non-viata) a fost de - 0,1%. In marea majoritate a tarilor[1] (66%), ritmul de crestere a asigurarilor a depasit ritmul produsului intern brut, fapt care atesta robustetea acestui sector de activitate. Totodata, este de subliniat ca la nivel mondial, scaderea de 1,1% inregistrata de industria asigurarilor a fost mai mica decat scaderea PIB-ul la nivel global (-1,9%).

Din totalul primelor subscrise la nivel global, 57,3% se datoreaza asigurarilor de viata (fata de 57,8% in anul 2008), comparativ cu 42,7% cat au reprezentat asigurarile generale (fata de 42,2% in anul 2008).

Evolutiile au fost insa diferite in tarile industrializate, respectiv pe pietele mature de asigurari, comparativ cu pietele emergente, precum China sau India. La nivelul primei categorii, s-a inregistrat o diminuare de 1,8% a volumului de prime subscrise in anul 2009, fata de anul 2008, cu scaderi semnificative pe marile piete – a Statelor Unite ale Americii (de -7,8%) si a Marii Britenii (de -9,4%). Pentru pietele emergente, evolutia globala a fost pozitiva (crestere de 3,5% in anul 2009 fata de anul 2008), chiar daca inferioara trendului perioadei precedente.

Analizand datele pe cele doua categorii de asigurari, putem constata urmatoarele:

Asigurarile de viata. Volumul global al primelor din asigurarile de viata a scazut cu 2%, evolutia fiind diferita in tarile industrializate comparativ cu cele emergente. Astfel, pe pietele mature de asigurari, scaderea a fost de 2,8%, insa cu mult imbunatatita fata de anul precedent cand s-a inregistrat un ritm de diminuare a primelor de 7,8%. Scaderi majore au fost pe pietele din Statele Unite ale Americii (-15%) si Marea Britanie (-12%). Criza financiara a afectat sever vanzarile de produse de tip unit-linked, mai ales in prima jumatate a anului 2009, aceasta fiind cauza scaderii generale de pe majoritatea pietelor.

Exceptiile notabile au fost pe pietele mari din Europa Occidentala, respectiv in Italia, Germania, Franta, unde vanzarile de polite traditionale cu garantii s-au revitalizat. Aceste produse au parut mai atractive, comparativ cu produsele bancare, avand in vedere ratele scazute ale dobanzilor si incertitudinea pietelor financiare.

Totusi, trebuie notat faptul ca unele cresteri din aceste tari s-au realizat pe seama contractelor incheiate pe termen scurt, existand probabilitatea retragerii fondurilor pe masura ce ratele dobanzilor vor creste. Pe pietele emergente de asigurari, primele din asigurari de viata au crescut cu 4,2% in anul 2009 fata de anul 2008 (fata de 14% in anul 2008 fata de anul 2007). Subliniem aici reducerea de 20% inregistrata de tarile din Centrul si Estul Europei, afectate puternic de recesiunea economica.

Asigurarile generale. Scaderea inregistrata de acest sector s-a datorat, in special, evolutiilor nefavorabile de pe piata SUA (-1,8%) si a Europei Occidentale (-0,5%). Pe pietele emergente, asigurarile generale au continuat sa se extinda, chiar daca exista variatii notabile intre diferite zone geografice. Astfel, piata din Centrul si Estul Europei a inregistrat o scadere de 7,5%, in timp ce in Asia de Sud-Est, cresterea de 14% a fost chiar superioara trendului ultimilor ani. Dupa cativa ani de profitabilitate solida, anul 2009 a fost primul in care rezultatul din subscriere la nivel global a fost negativ, cu o rata combinata de 102%, in ciuda daunelor reduse provocate de catastrofele naturale si a despagubirilor modeste din asigurari de garantii financiare (aceste doua elemente influentand insa negativ si semnificativ ratele combinate in anul 2008).

Referat: Reguli speciale aplicabile fiecarei forme de societate comerciala Referat: Necesitatile de consum ale populatiei rurale

Insa, dupa doi ani dificili, sectorul asigurarilor generale a inregistrat in 2010 cresteri nu numai in termeni nominali, dar si in termeni reali (in urma ajustarii cu inflatia) si asta pe cele mai multe piete (a se vedea tabelul 1).

Profitabilitatea asiguratorilor este insa scazuta. Rezultatele din activitatea de subcriere au devenit negative, si asta datorita ratelor scazute ale primelor de asigurare. Situatia difera insa de la tara la tara si pe tipuri de produse de asigurare. Rezultatele activitatii de investitii sunt foarte modeste, in ciuda revenirii pietelor de capital, elementul principal care sta la baza acestei situatii fiind ratele reduse ale dobanzii.

Tabelul nr. 1 – Cresterea reala a primelor din asigurari generale

* date estimate pentru 2010 si previzionate pentru 2011 si 2012

Sursa: Swiss Re Economic Research & Consulting, Sigma nr. 5/2010

Prin urmare, profitabilitatea scazuta in sectorul asigurarilor generale are ca principale cauze cotele scazute de prime si ratele mici ale dobanzilor. Primul element a inregistrat scaderi incepand cu anul 2004, in timp ce ratele de dobanda, care nu pot fi controlate de asiguratori, au inceput sa scada incepand cu anul 2008. Prin urmare, avand in vedere aceasta situatie este de asteptat ca in perioada urmatoare, asiguratorii sa incerce limitarea procesului de deteriorare a profitabilitatiisi sa actioneze in directia majorarii tarifelor de prime, lucru care pe anumite piete a inceput deja sa se produca. De exemplu, rezultatele dezastroase i-au fortat pe asiguratorii din Marea Britanie sa majoreze cotatiile de prime iar pe cei din Italia sa creasca tarifele la asigurarile auto.

Pentru anii 2011 si 2012, pe masura ce va creste cererea si economiile isi vor reveni din recesiune, se estimeaza cresteri mai mari ale volumului primelor la nivel global, chiar daca acestea nu vor fi spectaculoase.

In ceea ce priveste asigurarile de viata, datele estimative pentru anul 2010 indica o evolutie pozitiva la nivel global, cu cresteri moderate in tarile industrializate si semnificative (o crestere estimata de 16,7%) pe pietele emergente (a se vedea tabelul nr. 2). Criza financiara a evidentiat faptul ca multe produse de asigurare de viata cu componente de economisire au un risc mare de piata. Este de asteptat ca in perioada urmatoare, sub influenta crizei dar si a reglementarilor ce sunt in curs de implementare (Solvency II), aceste produse sa fie analizate si reconcepute. In ceea ce priveste profitabilitatea asiguratorilor de viata, si in cazul acestora, este dificil de imbunatatit, avand in vedere ratele scazute ale dobanzilor.

Tabelul nr. 2 – Cresterea reala a primelor din asigurari de viata

* date estimate pentru 2010 si previzionate pentru 2011 si 2012

Sursa: Swiss Re Economic Research & Consulting, Sigma nr. 5/2010

Evolutii pe piata asigurarilor din Europa Centrala si de Est

Considerata piata emergenta, cu un potential de crestere major si cu un interes ridicat manifestat de operatorii globali de asigurari, piata centrala si estica europeana de asigurari a fost afectata de criza economica severa ce s-a manifestat si in aceasta zona. Cu o singura exceptie, si anume economia Poloniei, toate tarile din regiune au inregistrat scaderi reale ale produsului intern brut.

Astfel, in domeniul asigurarilor de viata, scaderea volumului primelor a fost de 20% in anul 2009 fata de anul 2008, in timp ce in anul 2008 fata de anul 2007 primele au inregistrat o crestere de 20%. Polonia este cea mai mare piata de asigurari de viata din regiune, aceasta generand aproximativ 46% din primele contabilizate la nivelul inregii zone.

Dupa o crestere de 52% in anul 2008 fata de anul 2007, generata de introducerea unor produse noi de economisire, in anul 2009 s-a inregistrat o scadere de 29% fata de anul precedent. In tarile baltice, scaderea a fost de 28%, in timp ce in Cehia volumul primelor din asigurari de viata s-a mentinut, in special pe seama vanzarilor de polite de tip unit-linked si a celor cu prima unica. In Ungaria, primele au scazut in anul 2009 cu 14% datorita vanzarilor scazute de produse unit-linked, care reprezinta peste 60% din piata.

Datele preliminare pentru anul 2010 indica o revenire a pietei de asigurari de viata in Europa Centrala si de Est, cu o crestere estimata de aproximativ 8,3%.

In ceea ce priveste sectorul asigurarilor generale, ritmul mediu de scadere la nivelul intregii regiuni, in anul 2009 fata de anul 2008, a fost de 7,5%, in conditiile in care in anul 2008 fata de 2007 s-a inregistrat o crestere de 6,8%. Polonia si Slovenia au fost singurele tari unde ratele de crestere au fost pozitive – 0,3%, respectiv 4,1%. Datorita recesiunii economice, pietele din Rusia (-7,8%), Ucraina (-26%), Cehia (-8,4%), Ungaria (-5,9%) au inregistrat scaderi, valabile pentru cea mai mare parte a claselor de produse de asigurari generale. Pentru anul 2010, datele estimative indica o diminuare a ritmului de scadere a primelor, acesta fiind de -0,5% fata de anul anterior.

Evolutia pietei romanesti de asigurari sub influenta crizei economice

Efectele crizei economice globale au inceput sa fie resimtite in economia romaneasca incepand cu cel de-al treilea trimestru al anului 2008. Criza economica s-a manifestat in tot sectorul financiar, cu repercursiuni asupra pietei de capital, a lichiditatii bancare, a creditarii persoanelor fizice si juridice, precum si in industria auto. Cresterea ratei somajului si scaderea veniturilor populatiei au afectat negativ cererea de produse financiare.

Si sectorul asigurarilor, dependent in mare masura de veniturile populatiei si de constientizarea (redusa) de catre aceasta a nevoii de asigurare, a fost afectat de criza economica. Astfel, dupa cum arata datele din tabelul nr. 3, anul 2009 este primul an de scadere reala a volumului primelor de asigurare subscrise, dupa o perioada de creste continua. Astfel, scaderea reala a primelor in anul 2009 fata de anul 2008 a fost de -5,24%, in conditiile in care continuam sa inregistram valori reduse ale indicatorilor specifici acestei piete (gradul de penetrare a asigurarilor si densitatea asigurarilor), valori ce ne plaseaza cu mult in uma mediei tarilor Uniunii Europene, dar si a majoritatii tarilor din Europa Centrala si de Est.

Cu toate acestea, continuam sa fim o piata cu potential, dovada interesul asiguratorilor care au intrat pe piata noastra si a extinderilor operate de cei existenti.

La nivelul intregii piete se constata, la fel ca in anii anteriori un grad ridicat de concentrare, aproximativ 76% din primele de asigurare cuantificate la nivelul pietei fiind subscrise de 10 societati dintr-un numar total de 45 de societati autorizate la 31.12.2009.

Tabelul 3 – Evolutia primelor brute subscrise din asigurari directe in perioada

2005-2009 cumulat pentru asigurari generale si de viata

Asigurarile generale au generat in anul 2009 un volum de prime brute subscrise reprezentand 81,64% din total, in timp ce asigurarile de viata au generat 18,36% din total. Descresterea ponderii volumului de prime brute subscrise pentru asigurarile de viata (cu 2,5% puncte procentuale comparativ cu anul 2008) in favoarea primelor brute subscrise din asigurari generale s-a produs in conditiile deprecierii situatiei economice si a scaderii cererii pentru produsele de asigurari de viata. Comparativ cu anul 2008, primele brute subscrise din asigurari generale au inregistrat o scadere reala de -2,18%, in timp ce cele de viata au avut o scadere reala de 16,79%.

Situatia principalilor indicatori ai pietei de asigurari se va imbunatati in masura in care economia va iesi din recesiune si, lucru foarte important, valabil si inainte de declansarea crizei, daca populatia va incepe sa constientizeze importanta asigurarii si rolul de protectie oferit de aceasta.