Proprietatile metalelor - proprietati tehnologice, proprietati chimice, aparate si masini de uz casnic

Proprietatile metalelor - Proprietati tehnologice, Proprietati chimice, Aparate si masini de uz casnic

Aceste proprietati determina modul de comportare al metalelor si aliajelor supuse prelucrarilor mecanice. Spre deosebire de celelalte proprietati mentionate anterior, proprietatile tehnologice nu pot fi apreciate si masurate direct.

Maleabilitatea este proprietatea unor metale si aliaje de a putea fi prelucrate in foi, fara fisurare, la temperaturi inferioare celei de topire. Depinde de mai multi factori printre care: sistemul de cristalizare, viteza de racire, temperatura de prelucrare, prezenta impuritatilor, tratamente termice si termochimice etc.

Cel mai maleabil metal este aurul, care poate fi tras in foi atat de subtiri incat 12000 foite puse una peste alta ajung la grosimi de 1 mm. Urmeaza apoi staniul, plumbul si aluminiul – ultimul fiind folosit frecvent, sub forma de folii, ca ambalaj.

Ductilitatea este proprietatea unor metale si aliaje de a putea fi trase in fire. Aceasta proprietate depinde de maleabilitate si tenacitate. Metale precum: aurul, argintul, cuprul, aluminiul, nichelul, care sunt maleabile si tenace, sunt ductile. Altele, neintrunind ambele proprietati, nu sunt ductile. De exemplu, otelul calit este tenace, dar nu este maleabil, deci nu este ductil, iar staniul este maleabil, dar nu este tenace, deci nu este ductil.

In stransa legatura cu maleabilitatea si ductilitatea sunt si alte proprietati tehnologice mai complexe, precum comportamentul la ambutisare, indoire simpla, dubla si alternata.

Forjabilitatea este proprietatea unor metale si aliaje de a putea fi prelucrate prin batere. Cel mai forjabil metal este cuprul.

Sudabilitatea este proprietatea metalelor si aliajelor de a putea fi imbinate intr-un ansamblu rezistent prin incalzire, cu sau fara adaos de metal.

Proprietati chimice

Aceste proprietati definesc modul de comportament al metalelor si aliajelor la actiunea substantelor chimice si a agentilor atmosferici.

Dintre toate proprietatile chimice, o importanta deosebita o are rezistenta la coroziune, care defineste modul de comportare al metalelor si aliajelor la actiunea agentilor corozivi.

Coroziunea este procesul de degradare chimica, lenta si progresiva, a metalelor si aliajelor datorita actiunii chimice, electrochimice si biochimice a mediului inconjurator. Nu exista metal sau aliaj inert, toate sunt corodate mai mult sau mai putin intens. Chiar si metalele pretioase ca aurul sau platina se corodeaza intr-un ritm foarte lent (viteza de coroziune a acestora este de aproximativ 0,002 mm/an).

Clasificarea coroziunii produselor metalice se poate face in functie de mecanismul procesului de distrugere precum si in functie de aspectul distrugerii.

Dupa mecanismul procesului de distrugere, se disting urmatoarele tipuri de coroziune:

coroziunea chimica. Este provocata de gazele uscate sau de solutiile de substante anorganice in solventi organici. In general, produsul initial al coroziunii este o pelicula, de regula de oxizi, care poate proteja metalul contra corodarii ulterioare in cazul in care este aderenta la metal, impermeabila, elastica si rezistenta. Un exemplu in acest sens este aluminiul ce se acopera instantaneu cu o pelicula de oxid, care, datorita caracteristicilor sale, apara in continuare suprafata metalului de coroziune.

coroziunea electrochimica. Este provocata de solutiile de electroliti, peliculele de umezeala, atmosfera, care genereaza elemente galvanice microscopice si practic este cea mai uzuala forma de manifestare a coroziunii. Ruginirea fierului este un exemplu de coroziune electrochimica care are drept consecinta formarea hidroxizilor ferosi si ferici ce formeaza un strat poros, prin care procesul continua in adancime.

biocoroziunea. Este produsa de microorganismele anaerobe si aerobe, dintre care cele mai importante sunt bacteriile sulfato-reducatoare (anaerobe) ce provoaca coroziunea perforanta a otelului si bacteriile fierului (aerobe), care-si procura energia necesara vietii prin oxidarea oxidului feros in oxid feric.

Coroziunea este influentata de o serie de factori dintre care cei mai importanti sunt:

compozitia chimica si structura metalului sau aliajului

potentialul sau electrochimic

conditiile de elaborare, prelucrare si tratamentele la care este supus

natura metalelor in contact

calitatea prelucrarii suprafetei

natura si compozitia mediului agresiv

durata contactului dintre produsul metalic si mediul agresiv

temperatura si viteza de miscare a mediului agresiv.

In functie de rezistenta lor la actiunea agentilor corozivi, metalele si aliajele se pot clasifica in:

anticorozive, grupa care include metale si aliaje precum: aurul, argintul, platina, nichelul, cromul, otelul inoxidabil si alte metale si aliaje care, in mod obisnuit, nu sunt atacate de agentii corozivi;

superficial corozive, grupa care include metale si aliaje precum: cuprul, zincul, plumbul, staniul, bronzurile si alamele. Acestea sunt atacate doar la suprafata, datorita peliculei de compusi chimici (oxizi, carbonati, hidroxizi) rezultate in urma coroziunii, pelicula care este impermeabila ferind ulterior metalul de corodare in profunzime;

corozive, grupa care include in principal fierul si aliajele sale. Aceste metale si aliaje sunt atacate in profunzime, chiar pana la completa distrugere a produsului, datorita peliculei poroase de compusi chimici (oxizi, hidroxizi) rezultate in urma coroziunii.

1.2 Sortimentul marfurilor metalice

In schema din figura 1.3 este prezentata structura sortimentala a produselor metalice.

Fig. 1.3 Structura sortimentului de marfuri metalice

Aparate si masini de uz casnic

In aceasta grupa de marfuri intra masinile de tocat, masinile de gatit cu combustibili, incalzitoarele de apa cu combustibili, centralele termice si masinile de cusut.

1) Masinile de tocat carne cu actionare manuala se compun dintr-un corp, in care este montat axul melcat cu rol de antrenare a carnii, actionat de o manivela cu maner (iar la unele tipuri de un volant). In partea din fata a axului melcat este montat cutitul care calca pe sita, taind astfel bucatile de carne. Fixarea sitei se realizeaza cu ajutorul unei piulite de strangere care se monteaza prin insurubare in partea din fata a corpului masinii.

Corpul, axul melcat, manivela si piulita de strangere sunt realizate din fonta, iar sita si cutitul din otel. Axul melcat si interiorul corpului sunt protejate impotriva coroziunii prin emailare, iar exteriorul corpului, manivela si piulita de strangere sunt vopsite.

Se comercializeaza:

masini de tocat carne cu prindere la masa

masini cu fixare la masa

Masinile cu prindere la masa sunt mobile, fixarea lor de masa realizandu-se cu ajutorul unui dispozitiv tip menghina, iar cele cu fixare la masa se fixeaza solidar de masa cu ajutorul a patru suruburi. Spre deosebire de masinile cu prindere la masa, cele cu fixare la masa pot avea in loc de manivela un volant cu maner.

Ca piese de schimb si accesorii se comercializeaza cutite, site, garnituri, palnii de umplut carnati, filiere pentru biscuiti, dispozitive pentru stors rosii etc.

Asemanatoare cu masinile de tocat carne sunt masinile pentru macinat nuci si masinile de stors fructe si rosii.

2) Aparatele de gatit cu combustibili folosesc caldura degajata la arderea combustibililor pentru pregatirea alimentelor. In functie de tipul de combustibil utilizat, se impart in:

aparate de gatit cu combustibil gazos

aparate de gatit cu combustibil lichid

aparate de gatit cu combustibil solid.

Aparatele de gatit cu combustibil gazos au castigat teren in defavoarea aparatelor de gatit cu combustibil lichid si a celor cu combustibil solid pentru care cererea este din ce in ce mai redusa. Aceasta se datoreaza avantajelor oferite de aparatele de gatit cu combustibil gazos, care constau in:

punere in functiune si intretinere mai usoara deoarece nu necesita conectarea la un cos de evacuare a fumului si nici evacuarea periodica a reziduurilor rezultate in urma arderii;

reducerea duratei de pregatire a alimentelor datorita randamentului mai ridicat;

Proiect: Receptia lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente Proiect: Accesorii pentru taiat si demolat

reglarea mai precisa a temperaturilor de lucru.

Aparatele de gatit cu combustibil gazos functioneaza cu gaze naturale (GN) sau gaze petroliere lichefiate (GPL). Conditiile de ardere fiind diferite, pentru deosebire, pe aparat este marcat tipul combustibilului. Trecerea de la un tip de combustibil la altul se poate realiza prin schimbarea duzelor.

Avantajul aparatelor de gatit cu combustibil gazos consta printre altele in faptul ca nu trebuie legate la un cos de fum, deoarece gazele ard complet in conditiile normele.

Din punct de vedere al formei constructive, distingem:

resouri

masini de gatit.

Resourile sunt aparate de mici dimensiuni, care dispun de 1-3 ochiuri. Elementele principale ale resourilor sunt:

carcasa realizata din tabla de otel emailata. Ea are rol estetic si in acelasi timp de sustinere a celorlalte elemente componente; unele modele sunt prevazute si cu un capac din tabla de otel emailata.

arzatoarele (ochiurile) asigura amestecul gaz-aer optim, pentru a se obtine o ardere completa cu formare de bioxid de carbon si vapori de apa. Arzatoarele sunt realizate din fonta sau otel inoxidabil, iar ajutajele (duzele) din alama.

gratarul, executat din fonta emailata sau din sarma de otel nichelata, are rolul de sustinere a vaselor si de a asigura distanta arzator-vas optima.

conductele realizeaza distribuirea gazului la dispozitivele de reglare si apoi de la acestea catre arzatoare. Sunt executate din alama sau otel.

robinetele regleaza debitul gazului distribuit arzatoarelor si sunt dotate cu dispozitive de blocare impotriva deschiderilor accidentale.

Principalele caracteristici de calitate ale resourilor cu combustibil gazos sunt:

numarul ochiurilor

diametrul ochiurilor exprimat in milimetri. Valorile uzuale sunt cuprinse intre 30 si 66 mm.

combustibilul utilizat si duzele livrate

consumul total de combustibil inregistrat pe durata unei ore in conditiile in care toate arzatoarele functioneaza cu robinetele in pozitia de maxim. Se exprima in normal metri cubi pe ora (Nm³/h), iar valorile difera in functie de tipul gazului utilizat. Astfel, consumul total de gaz natural este cuprins intre 0,20 – 0,28 Nm³/h, in timp ce valorile pentru gaz petrolier lichefiat sunt cuprinse intre 0,06 – 0,08 Nm³/h.

incarcarea termica totala reprezinta cantitatea de caldura rezultata din arderea combustibilului in unitatea de timp, in conditiile in care toate arzatoarele functioneaza pe pozitia de maxim; se exprima in kilowati (kW) sau kilocalorii pe ora (kcal/h)[*], iar valorile intalnite la diferite produse sunt cuprinse intre 1200 kcal/h, respectiv 2850 kcal/h.

dimensiunile, exprimate in milimetri

masa, exprimata in kilograme.

Masinile de gatit sunt aparate care, intr-o configuratie minimala, dispun de 3 – 6 ochiuri si un cuptor. La aparatele performante pot fi intalnite si alte dotari precum: gratar, rotisor.

Dupa modul de producere a caldurii masinile de gatit se clasifica in:

masini de gatit clasice, care utilizeaza in exclusivitate caldura produsa prin arderea combustibilului

masini de gatit mixte care combina procedeul clasic de incalzire cu procedeul electric, fiind dotate in acest sens cu elemente incalzitoare cu rezistenta sau cu generatoare de microunde.

Dotarile suplimentare care pot fi intalnite la unele modele de masini de gatit constau in:

aprindere electrica actionata de butoanele de comanda ale robinetelor de reglaj;

sursa de lumina pentru iluminatul interior al cuptorului;

dispozitiv de siguranta care, in cazul stingerii accidentale a flacarii unui arzator sau in cazul defectarii unui organ indispensabil functionarii sale, opreste trecerea gazului spre arzator;

termostat pentru mentinerea constanta a temperaturii in cuptor; unele modele dispun in acest sens si de un termometru care indica temperatura inregistrata in cuptor;

rotisor actionat electric;

ceas avertizor sau cronocontactor care permite programarea duratei de functionare;

sistem de ventilatie care realizeaza o circulatie fortata a aerului cald, contribuind astfel la scaderea duratei de pregatire a alimentelor;

sistem catalitic de curatire a cuptorului.

Impreuna cu masina de gatit sunt livrate o serie de accesorii precum: gratar pentru copt, gratar pentru plita, tava de copt, tava pentru fript, placa de patiserie etc.

3) Aparatele pentru incalzirea cu combustibil a locuintei utilizeaza energia termica produsa la arderea combustibilului pentru incalzirea locala a spatiilor de locuit. Folosirea acestor aparate pentru incalzirea locuintelor este o solutie mai putin costisitoare in comparatie cu cea oferita de aparatele electrice, dar care prezinta unele dezavantaje (necesita cos pentru evacuarea fumului si unele masuri suplimentare de protectie impotriva incendiilor). Ca si la aparatele electrice, pentru asigurarea confortului termic, fiecare incapere trebuie deservita de un aparat.

Aparatele pentru incalzirea cu combustibil a locuintei se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

a) principiul de functionare si distributie a caldurii

aparate cu radiatie directa (seminee)

aparate cu acumulare de caldura (sobe)

aparate cu convectie (convectoare)

b) combustibilul utilizat

aparate cu combustibil gazos (gaze naturale, gaz petrolier lichefiat)

aparate cu combustibil lichid (petrol lampant, motorina)

aparate cu combustibil solid (carbune brun, lignit, brichete de carbuni, lemne etc.)

Aparatele pentru incalzirea apei menajere (boilere). Prepararea apei calde, in cazul in care nu este asigurata de la reteaua de alimentare urbana, se poate realiza si cu ajutorul unor aparate de incalzit cu combustibil. Acestea poarta numele de boilere sau de incalzitoare de apa cu combustibil si asigura incalzirea apei prin transferul de caldura ce are loc la arderea combustibilului.

Din punct de vedere al tipului de combustibil utilizat, boilerele se impart in trei mari grupe:

aparate alimentate cu combustibil gazos

aparate alimentate cu combustibil lichid

aparate alimentate cu combustibil solid.

Deoarece pentru uzul casnic se comercializeaza cu preponderenta incalzitoare de apa cu combustibil gazos, care sunt mult mai usor de utilizat si mai economice, in cele ce urmeaza vor fi prezentate doar aceste tipuri de aparate.

Incalzitoarele de apa cu combustibil gazos. Pentru a putea fi folosite, locuintele trebuie sa dispuna de racorduri la reteaua de alimentare cu apa rece si la cea de gaze naturale. Prin adaptare, boilerele pot functiona si cu gaz petrolier lichefiat stocat in recipiente de mare capacitate. Se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

a) modul de furnizare a apei calde

boilere fara acumularea apei

boilere cu acumularea apei incalzite

b) sistemul de combustie si de evacuare a gazelor arse

boilere cu camera de ardere inchisa, ce au circuitul de combustie separat complet fata de mediul in care urmeaza a fi instalate. Dupa cum se poate vedea in figura 1.92, aerul necesar arderii este preluat din exteriorul locuintei prin conducta de evacuare cu pereti dubli. Evacuarea gazelor arse poate fi efectuata prin: tiraj natural sau tiraj fortat, aparatul fiind dotat in acest sens cu un ventilator.

boilere cu camera de ardere deschisa, la care aerul necesar combustiei este preluat direct din mediul in care este instalat aparatul, in timp ce gazele arse sunt evacuate printr-o conducta in afara prin tiraj natural.

c) modul de instalare

boilere murale, instalate pe perete

boilere de podea, amplasate pe pardoseala.

Fiind aparate cu ardere in focare inchise, boilerele trebuie racordate in mod obligatoriu la un cos de fum pentru evacuarea gazelor arse.

Dotarile suplimentare care pot fi intalnite la boilerele cu incalzire instantanee a apei sunt:

dispozitiv de siguranta contra lipsei de apa

flacara de veghe cu consum redus

sonda de fum care, in cazul unui tiraj defectuos, blocheaza functionarea arzatorului

accesorii pentru conectarea racordurilor de apa, gaz si fum.

Principalele caracteristici de calitate ale acestor produse sunt:

combustibilul utilizat

consumul maxim de combustibil care inregistreaza valori de 0,3–1,75 Nm³/h;

capacitatea termica, cuprinsa intre 3 -20 kW;

randamentul termic cu valori de 80 – 95%;

capacitatea rezervorului este data de volumul de apa ce poate fi inmagazinat, exprimat in litri; de regula este cuprinsa intre 50 – 300 l;

domeniul de reglare a temperaturii apei, cuprins de regula intre 30 – 85 °C.

Dotarile suplimentare intalnite la boilerele cu acumularea apei calde sunt:

protectia catodica cu anozi reactivi a rezervorului realizata cu electrozi din magneziu sau titan scurtcircuitati

dispozitiv de siguranta

sonda de fum

termometru cu afisaj digital

accesorii pentru conectarea racordurilor de apa, gaz si fum.

Centralele termice utilizeaza caldura produsa la arderea combustibilului pentru incalzirea locuintelor, folosind ca agent termic apa calda si totodata pentru furnizarea apei calde menajere. Se produc atat centrale termice care functioneaza cu combustibil lichid, cat si centrale termice pentru combustibil gazos, ultimele bucurandu-se de o cerere mult mai ridicata datorita usurintei in exploatare ce le caracterizeaza. De aceea, in cele ce urmeaza vor fi tratate doar aceste tipuri de centrale termice.

Centralele termice cu combustibil gazos functioneaza de regula cu gaze naturale obtinute din reteaua urbana, dar prin adaptare pot lucra si cu gaze petroliere lichefiate stocate in recipiente de mare capacitate. Se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

a) domeniul de utilizare

centrale termice de apartament

centrale termice de scara

b) destinatie

centrale termice pentru incalzirea locuintei

centrale termice pentru incalzirea locuintei si a apei menajere

c) modul de furnizare a apei calde menajere

centrale termice cu incalzire instantanee

centrale termice cu acumulare

d) sistemul de combustie utilizat

centrale termice cu camera de ardere deschisa

centrale termice cu camera de ardere inchisa

e) modul de evacuare a gazelor arse

centrale termice cu tiraj natural

centrale termice cu tiraj fortat

f) modul de instalare

centrale termice murale, instalate pe perete

centrale termice de pardoseala.

Principalele caracteristici de calitate ale centralelor termice sunt:

tipul combustibilului utilizat (gaze naturale, gaz petrolier lichefiat, propan – butan) si duzele livrate;

consumul de combustibil depinde de incarcarea termica a aparatului, valorile uzuale fiind de 2,5 – 3 Nm³/h pentru incarcari termice de 25 kW si de 18 – 21 Nm³/h pentru incarcari termice de 170 kW;

incarcarea termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o dezvolta combustibilul ars intr-o ora de functionare a centralei termice, exprimata in kW, kcal/h sau, mai rar, in unitati termice britanice (BTU/h); valorile uzuale sunt de 10 – 30 kW pentru centralele mici de apartament si de 150 – 170 kW pentru centralele termice de scara.

capacitatea termica (puterea termica) reprezinta cantitatea de caldura transmisa apei reci intr-o ora de functionare si se exprima in kW, kcal/h sau BTU/h; de regula ia valori de 8 – 25 kW pentru centralele termice de apartament si de 130 – 155 kW pentru centralele termice de scara;

randamentul termic este dat de raportul dintre capacitatea termica si incarcarea termica si se exprima procentual; valorile uzuale sunt de 90 – 93%;

capacitatea rezervorului de apa calda menajera cuprinsa intre 40 – 100 l;

debitul maxim de apa calda menajera reprezinta cantitatea maxima de apa calda menajera furnizata de aparat prin racordul de apa calda in unitatea de timp si pentru o diferenta de temperatura specificata; valorile uzuale sunt de 10 – 25 l/min;

domeniul de reglare a temperaturii in circuitul de incalzire este cuprins de regula intre 40 -85 °C;

domeniul de reglare a temperaturii apei calde menajere este cuprins de regula intre 30 – 60 °C;

sistemul de combustie utilizat. Din punct de vedere al sigurantei in exploatare, centralele termice cu camera de ardere inchisa sunt superioare celor cu camera de ardere deschisa;

modul de evacuare a gazelor arse. Sunt preferabile aparatele cu tiraj fortat care ofera o siguranta ridicata in exploatare.

Dotarile suplimentare care pot fi intalnite la centralele termice sunt:

dispozitiv de protectie la supraincalzire

dispozitiv de siguranta impotriva intoarcerilor de gaze in incapere, dotare care poate fi intalnita la unele modele de aparate cu tiraj natural

protectie impotriva inghetului

selector vara/iarna

programator

termometru

manometru

telecomanda in infrarosu.

comanda de la distanta prin intermediul telefonului.

Masinile de cusut sunt masini-unelte care servesc la imbinarea a doua sau mai multe materiale cu fire, printr-o operatie de coasere mecanica. Sunt deosebit de productive in comparatie cu cusutul manual.

Clasificarea masinilor de cusut se poate face dupa urmatoarele criterii:

a) modul de actionare

masini cu actionare manuala

masini cu actionare prin pedalier

masini cu actionare electrica

b) forma constructiva

masini tip masa

masini tip valiza

masini de mana

c) constructia capului

cu cap cu placa

cu cap cu brat liber

d) domeniul de utilizare

masini universale (pot realiza un numar foarte mare de operatii)

masini speciale (destinate anumitor operatii)

Principalele caracteristici tehnico-functionale ale masinilor de cusut sunt:

lungimea maxima a pasului reprezinta distanta maxima intre doua impunsaturi succesive, masurata in milimetri; de regula este cuprinsa intre 3 – 5 mm;

numarul de impunsaturi pe centimetru (2,5 – 10);

cursa maxima a talpitei de apasare reprezinta inaltimea maxima fata de placa masinii la care se poate ridica acest subansamblu; valorile uzuale sunt de 4 – 8 mm;

grosimea maxima a materialului cusut, exprimata in milimetri, poate ajunge la 2 – 4 mm;

numarul maxim de impunsaturi pe minut ajunge la masinile cu actionare manuala la 500, iar la cele cu actionare prin pedalier la 800;

gama de cusaturi realizate

accesoriile care insotesc produsul

Articole de menaj

Din aceasta grupa de marfuri fac parte tacamurile, vasele de bucatarie si alte articole destinate pregatirii, transportului si servirii preparatelor culinare.

Tacamurile includ piesele si garniturile pentru bucatarie (diverse cutite, satare, spumiere, palete etc.), piese si garnituri pentru masa (linguri, furculite, lingurite, cutite etc.) si piese pentru servit (polonice, palete pentru tort, clesti pentru prajituri etc.). Sunt formate dintr-o parte functionala avand diverse forme, in functie de destinatia pe care o au si dintr-un maner.

Tacamurile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

a) materialul din care sunt executate partile functionale

tacamuri din otel inoxidabil

tacamuri din otel carbon

b) materialul din care este executat stratul acoperitor

tacamuri acoperite cu platina

tacamuri acoperite cu aur

tacamuri acoperite cu argint

tacamuri acoperite cu crom

tacamuri acoperite cu strat dublu de nichel si crom

c) sistemul constructiv

tacamuri monolite, executate dintr-un singur reper

tacamuri asamblate, care sunt formate din mai multe repere

d) materialul din care se executa manerele

tacamuri cu manere din otel inoxidabil

tacamuri cu manere din material plastic

tacamuri cu manere din portelan

tacamuri cu manere din lemn

e) aspectul suprafetelor finisate

tacamuri lucioase

tacamuri semilucioase

tacamuri satinate.

Calitatea tacamurilor este determinata in primul rand de materialele din care sunt executate partile functionale si manerul, de materialul din care este executat stratul acoperitor, daca acesta exista si, nu in ultimul rand, de finisaj.

Vasele metalice pentru bucatarie sunt utilizate la prepararea, pastrarea si servirea mancarurilor. Din aceasta grupa de produse fac parte: oalele, cratitele, tigaile, ceaunele, ibricele, ceainicele, tavile si platourile pentru servit.

Oalele sunt vase cilindrice cu capacitati de peste 1 litru avand inaltimea mai mare decat diametrul si fundul plat. Se executa prin ambutisare din tabla de otel inoxidabil, tabla de otel carbon, tabla de aluminiu si mai rar prin turnare, din fonta. Produsele din otel carbon si cele din fonta sunt protejate impotriva coroziunii prin emailare. Manerele sunt executate din acelasi material sau din alte materiale cum ar fi bachelita. Principala caracteristica a acestor produse este capacitatea oalei, cuprinsa de regula intre 1 – 15 litri. Se comercializeaza atat sub forma de piese separate cat si sub forma de garnituri.

Oalele de fiert sub presiune sunt vase la care capacul se inchide ermetic, astfel incat, in timpul fierberii, se produc presiuni ridicate care contribuie la reducerea duratei acestei operatii. Capacul este prevazut cu o supapa pentru suprapresiune, care se deschide atunci cand presiunea vaporilor depaseste o anumita limita. Sunt executate din aluminiu sau din tabla de otel inoxidabil, iar manerele din bachelita. Au capacitati de 3 – 10 litri.

Cratitele sunt vase cilindrice cu capacitati de peste 0,5 litri avand diametrul mai mare decat inaltimea. Sunt executate prin ambutisare din tabla de otel inoxidabil, tabla de otel carbon, tabla de aluminiu sau prin turnare, din fonta sau aluminiu. Vasele din tabla de otel carbon si cele din fonta sunt in mod obligatoriu emailate, iar unele articole din aluminiu sunt protejate la interior de un film de teflon. Cratitele dispun de doua toarte sau de un maner din acelasi material ca vasul sau din bachelita. Au capacitati cuprinse intre 0,5 l si 50 l. Se comercializeaza atat sub forma de piese separate, cat si in garnituri.

Tigaile sunt vase cilindrice cu marginea joasa si cu fund plat, dotate cu o coada sau cu doua manere pentru manevrare. Sunt executate din tabla de otel inoxidabil, tabla de otel carbon emailata sau neagra, tabla de aluminiu si mai rar din aluminiu turnat. Pot avea depus pe suprafata interioara un film de teflon, iar fundul placat cu cupru la exterior. Principala caracteristica a acestor produse este diametrul vasului cuprins de regula intre 16 si 28 cm. Se comercializeaza atat sub forma de piese separate, cat si in garnituri.

Capacele sunt accesorii care sunt livrate impreuna cu oalele, cratitele si tigaile sau separat de acestea. Sunt executate din tabla de otel inoxidabil, tabla de otel carbon emailata, tabla de aluminiu sau din sticla termorezistenta. In vederea manevrarii sunt prevazute cu o toarta din acelasi metal sau cu butoane din bachelita, lemn sau material plastic. Sunt caracterizate de diametru, care este cuprins intre 12 cm si 58 cm.

Ceaunele sunt vase de bucatarie din fonta cu diametrul mai mare decat inaltimea si fundul plat sau bombat. Pot fi neemailate, emailate doar in interior sau emailate atat in interior cat si in exterior. Pentru manevrare sunt prevazute cu manere sau toarta din sarma de otel. Ceaunele au de regula capacitati cuprinse intre 2 – 80 l.

Ibricele sunt vase cilindrice sau tronconice prevazute cu cioc si coada, avand diametrul si inaltimea de valori apropiate. Sunt executate prin ambutisare din tabla de otel inoxidabil, tabla de otel carbon emailata, tabla de aluminiu sau din tabla de cupru cositorita. Unele produse au coada prevazuta cu un maner din bachelita. Capacitatea ibricelor este e 0,3 – 1,5 l. Se comercializeaza atat sub forma de piese separate, cat si in garnituri.

Ceainicele sunt vase cilindrice prevazute cu teava pentru servit si cu un capac, caracterizate de un diametru al gurii mai mic decat diametrul vasului. Sunt executate din tabla de otel inoxidabil, tabla de otel carbon emailata sau din tabla de aluminiu si au capacitati de 0,5 – 5 l.

Tavile pentru copt sunt vase paralelipipedice cu marginile inalte. Sunt executate din otel carbon emailat sau cositorit. Pot avea latimi de 9 – 23 cm si lungimi de 25 – 40 cm.

Formele pentru cozonaci sunt vase cilindrice sau paralelipipedice avand suprafata ondulata sau cu nervuri. Sunt executate din tabla de otel cositorit.

Tavile si platourile pentru servit sunt vase plate avand forme si dimensiuni diferite si marginile putin ridicate. Sunt executate din tabla de argint, tabla de otel inoxidabil, tabla de otel carbon emailata sau tabla de aluminiu. Unele produse dispun de finisaje deosebite obtinute prin gravare, litografiere, eloxare, decupare. Sortimentul comercial cuprinde: tavi si platouri ovale, tavi si platouri rotunde, tavi dreptunghiulare, tavite pentru ochiuri, cosulete pentru paine, fructiere rotunde decupate sau nedecupate, fructiere ovale decupate sau nedecupate, fructiere cu picior.