Repararea mecanismului de distributie

Repararea mecanismului de distributie

Mecanismul de distributie are ca parti princpale supuse uzuri sau determinari :chiulasei ,supapele,arcurile supapelor ,ghidurile supapelor ,axele culbutorilor ,culbutorii,impingatori ,arborele cu came

1 Reconditionarea chiulasei

Ca uzuri si defectiuni principale la chiulasa sint :

-denivelarea suprafetei de cotact cu blocul motor

- uzura scaunelor de supapa

- fisuri sau carapaturi in pereti chiulasei

- uzura gaurilor filtrate

-uzura sau deteriorarea bucselor de ghidare a injectoarelor .

2 Denivelarea suprafetei de contact cu blocu motor

Denivelarea suprafetei de asamblare cu blocul motor se datoreste tensiunilor produse la incalzire si racirile repetate percum si stingeri neuniforme a chiulasei la montarea pe motor .Cand denivelarile depasesc 0,15 mm,garnitura de chiulasa nu mai etanseaza bine ,iar apa patrunde in cilindri si  si de aici in sistemul de ungere ,producand griparea motorului .

In asemenea conditii garnitura de chiulasa poate fi usor rupta de gazele sub presiunea din cilindri .Constatarea deformarilor ,cand chiulasei este in reparare,se poate face cu ajutorul unei rigle metalice si lere de grosime ,cu comparatorul si cu o placa finisata din fonta acoperita cu un strat fin de negre de fum care sa treca de suprafata chiulasei formand amprentele pe suprafetele proeminentie .

3 Reconditionarea scaunelor de supapa

Scaunele supapelor se uzeaza sau se deterioreaza datorita actiunii mecanice (de lovire si frecare ) a suprafetelor in timpul funcionari motorului ,adincime si largind suprafata de contact cat si datorita actiunii termochimice a gazelor ce coordoneaza suprafetelor de contact cu supapa .Scaunele cu uzuri mai mici se pot reface prin rodara lor cu supapele respective cu pasta abraziva ,folosind miscarea de redat supape manuala .

a- rodarea cu dispozitov manuala ;1-dispozitive de rodat

2- supapa ;

3-chiulasa ;

4-arc ;

b-masina de rodat supape ;

1- blocu masini

2-reductor ;

3-support arbori superiori ;

4-masa suport

5-chiulasa

Daca latimea suprafetei de contact a scaunelor supapelor depasite 3 mm sau prezinta coroziuni vizibile cu ochiul liber sau lupa (x 10 ) , scaunele trebuie racordaritionate .Pentru ca reconditionarea sa se facain conditi opitme se impune ca mai intii ghidurile supapelor,

care nu au fost inlocuite cu ghiduri noi ,sa se curete de impuritati folosind o perie speciala din otel antrenata de o masina de gaurit electrica portativa si apoi se controleaza starea lor .

Scaunele de supapa uzata sau corodate se reconditioneaza prin frezarea (cele din fonta) sau prin rectificare cu piatra abraziva(cele din otel) si apoi se rodeaza fiecare scaun cu supapa respectiva.

Aceasta operatiune se repeta pana cand scaunele ajung la limita de uzura ,cand acestea au ajuns la 1,5-3 mm in functie de tipul motorului ,sub oglinda chiulasei masurata intre aceasta si suprafata talerului unei supape noi introduse in locasul scaunului. La aceasta uzura scaunele amovibile se inlocuiesc ,iar cele iramovibile se incara prin sudura axiaccitenica sau se bucseaza.

Operatia de fezare a scaunului de supape se face cu freze conice sau frontale de dimensiuni corespunzatoare.Dupa frezare se face rodarea .Controlul etanseitatii supapelor pe scaun fig 45.Daca presiunea creata deasupra supapei (5 kg + 7 cm al 2)se mentine 30 s ,se considera ca etanseitatea este buna .Pentru controlul supapele sint montate normal cu arcurile respective .

Cand in urma repetatelor reconditionari ,scaunele amovibile,au ajuns la limita de uzura (1,5-3 mm sub nivelul de asamblare a chiulasei cu blocul)se inlocuiesc cu altele moi introduse prin presare la cald.

Pentru presarea scaunelor de supape noi,chiulasa se incalzaste in apa la 100 grade celsius.Stingerea scaunului in locas trebuie sa fie de 0,075-0,175 mm.

Scaunele inamovibile uzate la limita pot fi reconditionate prin bucse , devenind amovibile sau prin incarcare cu sudura axiacetitica si prelucrarea la dimensiunile initiale.Reconditionarea scaunelor de supape se face numai dupa ce s-a racit suprafata de asamblare a chiulasei cu blocu cilindrilor (daca acesta necesita a fi reconditionata ) si ghidurile supapelor uzate au fost inlocuite sau ,econditionate.

Pentru bucsare ,scaunele se aleaza folosind dispozitivul atatat in care se fixeaza la masina de gaurit .Inelul pentru bucsarea scaunului se executa din fonta sau din otel. Inelele si locasurile in stare finita nu trebuie sa aiba avalitate mai mare de 0,02 mm ,iar comotate de 0,01 mm.

Introducerea inelelor se face la presa folosind cu dorn special cu cep de ghidare si apoi se prelucriaza la forma si diensiunile initiale.

Fisurile din scaunele suprafetelor se reconditioneaza prin sudare oviacetilenica .Pentru o sudare se incalzeste chiulasa lent si uniform ,folosind carbuni de lemn(mangal)se face apio sudarea cu exces de acetilena ,folosind ca material de ados ,vergele de 6-8 mm din fonta ,borax.

Dupa sudare se lasa chiulasa sa se raceasca lent pe aceasi vatra,apoi se prelucreaza la forma initiala .

Fisurile dintre peretii chiulasei se reconditioneaza numai daca sunt la exterior al chiulasei si nu intra in suprafata de etansare cu blocul cilindru.

4 Inlocuirea bucselor de ghidare a injectilor

La anumite tractoare (de exemplu tractoru U-650 si U 651) chiulasei sint prevazute cu bucsedin cama pentru etanseitatea injectoarelor .Bucsele su uzeaza pe suprafata de asezare a injectoarelor si ca urmare apa patrunde in interiorul motorului.

Depresarea bucsei uzate se face prin inbucsarea unui tarod la partea superioara a sa si apoi pirn presarea cu un ciocan din bronz sau la presa hidraulica pana la scoatera ei .

Bucasa noua se preseaza in chiulasa cu ajutorul dispozitivului din figura .Dupa presare orificiul bucsei se stenuli cu un dorn pentru etansarea ei cu chiulasa .

Pentru proiectarea desfasurarilor din timpul presari si sistemului orificiului bucsa se uzeaza folosind,doua alezari corespunzatoare prin care aleajul si orificiul bucsei se aduc la dimensiunile initiale.

Dupa recunoasterea ,in mod obilgatoriu ,chiuloasa se controleaza la presiunea hidraulica de 4 kgf / cm 2timp de 5 min , cu ajutorul dispozitivului aratat in figura 16 la acesta presiune nu trebuie sa apara scapari de apa .

5 Reconditionarea Spapelor

Supapele au ca parti de uzura :

suprafata conica in contact cu scaunul suprafetei

tija suprafetei in frecare cu ghidul spupapei

captul tijei in frecare cu culbutorul

Uzura limita a conului de contact se considera atunci cand adcancimea suprafetei de contact depaseste 0,2-0,3 mm,iar generatoarea conului suprafetei de contact depaseste 2,5 -3 mm(in funcite de marimea motorului).

Referat: Ferastrau circular cu masa mobila Referat: Criterii pentru aprecierea rezistentei la foc

Reconditionarea suprafetei de contact a tabelului supapei uzate face prin rectificare cu maisna de rectificat supape.Supapa se prinde in maisna de rectificat pe portiunea de tija care este uzata (la distanta de 15-20 mm de tabelul supapei ).Rectificarea suprafetei conice se face la unghiul initial (pentru tractoare in general ,unghiul este de 45'C).Pentru rectificare ,piatra trebuie sa fie din electrocoriudon cu liarat ceramic ,cu granulatie de 40-60 si duritatea mijloace .(M.N).Rectificarea se face cu o tuartie a pietrei de 20-25 m/s ,iar viteza periferica a suprafetei cronice ce se prelucreaza este de 12-14m/min.

Coaxalitatea tijelor supapelor cu pereti cronici a talentului se rectifica comparatorul pe dispozitivul aratat in figura.Dupa reconditionarea suprafetei si a tijei supapei , abaterea de la coaxalitatea dintre aceste suprafete nu trebuie sa fie mai mare de 0,05.

Capetele tijelor se uzeaza din cauza ciocanelor cu culbutorii in timpul functionari motorului .

Capul tijei se considera uzat la limita cand adanciturile formate depasesc 0,4 mm.Reconditionarea capului tijei se face prin rectificarea muchiei pe latime de 1 mm la 45 ,folosind masina de rectificat supape .

Duritatea supapei capului tijei dupa rectificare trebuie sa fie minimum 40 HRC.

6 Controlul stari arcurilor

Controlul elasticitatii arcurilor se face prin compararea lor cu arcuri etanol,find supuse unor animite forte de presare ,folosind dispozitive specilale .

Verificarea arcurilor demontate se face pe dispozitiv.Arcurile care nu corespund (mai scurte sau mai slabe decat arcurile etanol) se inlocuiesc.

7 Ghidurile supapelor

Ghidurile supapelor au ca parti de uzura suprafata aleajului in frecare cu tija supapei si suprafata exterioara in contact cu blocul motor .Constatarea cu comparatorul de interior ,iar a suprafetei .

Suprafata interioara a ghidului se considera uzata cand jocul dintre acestea si tija suprafetei exterioara cand stingerea acestuia in locas este 0 (ghidul se misca in locas ).Ghidurile uzate la interior si la exterior nu se reconditioneaza ,ci se inlocuiesc .

8 Axele culburoilor

La axele culbutorilor se uzeaza suprafata de frecare cu bucsele culbutorilor si gaurile filate de asemenea ,se pot incovoia .

Suprafata exterioara a axelor in frecare cu bucsele culbutorilor se uzeaza orizontal numai in locul de frecare cu bucsele culbutorilor care au o miscare oxcilatorie .Axele care au o ovalitate in locul uzat mai mare de 0,1 nu se pot monta pe motor rotite la 180 grade .

Reconditionarea axelor culbutorilor uzati se pot face prin cromarea supapelor uzate adncindu-se la dimensiunile initiale .Axele culbutorilor pot fi reconditionate si prin rectificarea intregi suprafete,pana la eliminarea uzuri .In acest caz se inlocuiesc bucsele uzate de la culbutori cu altele cu diametrul interior micsorat ,astfel ca sa se mentina ajustatele initiale dintre axele si bucsele culbutorilor (0,008-0,060 mm)iar conicitatea si ovalitatea axelor rectificate nu trebuie sa depaseasca 0,02 mm .Dupa rectificare,axele culbutorilor trebuie sa aiba duritatea de 54-62 HRC.

Invocarea aelor culbutorilor se constata prin verificarea lor pe strung cu comparatorul .

Sageata maxima admisa este de 0,050 mm .

Indreptarea axelor incovoiate se face la rece ,folosind presa hidraluica ,axul fiind asezat pe un platou cu prisme .Pe timpul presari se aplica presiuni mici si se fac verificari repetate pentru a se evita producerea de incovoire mai pronuntate .

9 Reconditionarea culbutorilor

Ca defectiuni si uzuri la culbutori sunt :uzura bucsei in frecare cu axlu culbutorilor ,uzura suprafetei in frecare cu capul tijei supapelor si uzura gaurilor filetate .Constatarea uzuri bucsei se face prin masurarea cu comaparatorul .Bucsele culbutorilor se inlocuiesc cand avalitatea lor este mai mare de 0,1 mm sau atunci cand jocul format cu axul culbutorilor este mai mare de 0,160 mm.

Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele mai noi la dimensilunile initiale sau la dimensiuni de reparatie (cu diametrul interior mai mic ),in cazul rectificari axului culbutorilor uzat,respectand jocul de montaj de 0,016-0,08 mm.Bucsele noi se introduc prin presare cu o strangere de 0,30 -0,090 mm.

Suprafata de contact cu capul tijelor se uzeaza din cauza cocanirilor la acionarea supapelor si frecarilor ce se produc intre aceste suprafete.

Constatarea uzuri se face vizual sau prin masurarea cu sublerul a cotei D.Suprafata B este tratata termic prin cureti de inalta frecventa (CIF) la 50-57 HRC.Cand pe suprafata de contact cu capul tjiei supapelor sau format denivelari ( adncituri ) mai mari de 0,4 -0,6 mm se inlatura prin polizare la raza curbura initiala .Cand dupa mai multe rectificari duritatea acestei suprafete scade sub 45 HRC si uzura depaseste 2-25 mm din inaltimea capului culbutorului ( cota D fig ) suprafata uzata se incara prin sudura axiacetitrca ci sorait sau electrica folosind electrozi duri (STAS 7241-69 ) de 6 )3,25 mm si crent de 100-125 A.Cand se folosesc pietre mai dure (0),vitezele periferice sunt mai mari ,iar la pietrele mai mici (L)vitezele , periferice santmai mari .La inceputul rectificari ,adincimea a chieii poate fi de pana la 0,1 mm iar spre sfarsitul operatiei se reduce la 0,01 mm .

Dupa rectificare ,supapele se redeaza cu pasta abraziva si ulei pe scaunul propriu ,se spala cu petrol si apoi se monteaza .

reconditionarea supapei conice a talerului supapei se poate face ,pana cand grosimea suprafetei cilindrice a talerului ajunge maimica de 0,05 mm.

Talerele supapelor se pot reconditiona si prin detonare platica .Pe talerul supapei se afla atat deasupra cat si dedesupt metal care nu participa efectiv la functionarea supapelor si care poate fi utilizat la reconditionarea supapei .Deplasarea metalului de partea de jos ,in cauzul mai eficace din punct de vedere al scurgeri .metalului .In acest caz forma corespunzatoare a matritei este indicata in figa .Latimea pinerului de presare nu trebuie sa depaseasca 4-5 mm,dar inclinarea unghiului trebuie sa fie de aprox ,65 de grade .Dupa deformarea talerului urmeaza presarea acestuia .Deformarea supapelor se executa numai la cald ,la o temperatura de 825-875 grade celsius .

Tija supapei uzata in frecare cu ghidul supapei se considera ajunsa la o limita de uzura cand jocul dintre tija si ghida ajunje la 0,200-0,300 mm si cand uzura tijei depaseste 0,1 mm.

Tijele cu uzuri de oana la 0,2 mm pe diametru de pot reconditiona prin cromare .

Mai intai se rectifica : tijele pana se elimina conicitatea si ovalitatea ,apoi se incrca folosind dispozitivul 1 prezentat si se rectifica la dimensiunile initiale in acest caz se folosesc ghiduri noi la dimensiuni initiale .Dupa incarcare ,culbutorii se perechiaza prin polizare la dimensiunile si raza de curbura initiale .

Culbutori incarcati cu sonait ,dupa prelucrare nu necesita tratament tehnic de calire ,suprafata incarca avand rezistenta mare la uzura ,In cazul cand prin incarcare  cu electrozi duri nu s-a obtinut duritatea de 50-57 HRC ,dupa prelucrare este necesar sa se caleasca .Pentru calire partea incarcata se incalzeste la temperatura de 850-880 grade celsius urmata de racirea in ulei .Duritatea se verifica laparatul Rockwell.

Gaurile filetate ale surubului de reglaj se majoreaza prin rectificare la treapta imediat superioara .In acest cazsurubul de reglaj se inlocuieste cu altul de dimensiuni corespunzatoare .

reconditionarea impingatorilor

impingatori au ca parti de uzura :suprafata cilindrica in frecare cu locasul din blocul motor , suprafata de frecare cu cama arborelui cu came .Dupa cormare se rectifica impingatori la dimensiunile initiale .

Locasurile uzate se realizeaza la dimensiunile impingatorilor separati prin cromare ,respecatand ajustajul initial ,de 0,030-0,069 mm.

Suprafata impingatorului uzata in frecare cu cama arborelui cau came trebuie reconditionata cand denivelarile formate depasesc 0,2 mm.Reconditionarea se face prin rectificare pana se obtine o suprafata plana .

reconditionarea acestei suprafete se poate repeta pana cand grosimea bazei cu cota de 4+ 0,5 cu 2 mm.La aceasta uzura ,suprafata uzata se incaraca prin sudura electrica folosind electrozi E 4,57(62) pentru impingatori din otel si electrozi EF-Ni cu (STAS 7242 -69)pentru cai din fonta .

Dupa prelucrarea la dimensiunile initiale , suprafata de uzura se caleste pentru duritatea de 55-60 HRC.La unele motoare (de ex mot D- 105) impingatori sant formati din doua parti impingatori propriu-zis si pastila.La aceste piese se poate uza in plus suprafata de contact dintre pastila si locasu ei din impingator.

Pastila este montata in impingator cu o stingere de 0,005-0,075 mm.

Cand aceasta capata joc impingatoru se reconditioneaza prin alezarea locasului .

Bucsase executa din otel ,avand grosimea peretilor dupa prelucrare de 2,5 mm.Presarea bucsei se face cu o stingere de 0,010-0,050 mm si se asigura prin 2,3 puncte de sudura .

La tijele impingatoare ,in timpul functionarii motorului ,se poate produce flambarea lord in cauza blocari culbutorilor sau supapelor.

Cand sageata de flebaj este de max 0,5 mm ,ele trebuie indepartate pentru a fi aduse la forma initiala .Controlul tijelor se face pe placa de indreptare , sageti masurandu-se cu lere de grosime .

11 Reconditionarea arborelui cu came

Ca defectiuni si uzuri principale la arborele cu came sunt :uzura fisurilor ,uzura camelor ,uzura locasului de pana, uzura dauturi ,uzura gaurii tijele si incovoierea arborelui.Fisurile arborelui se uzeaza in frecare cu bucsele in care lucreaza.Cand arborele cu came are joc in bucse mai mare de 0,3 mm si ovalitatea fisurilor mai mari de 0,01 mm fisurile trebuei rectificate .Rectificarea se face la trepte de reparatii din0,25 in 0,25 sau din 0,05in 0,5 mm ,dupa marimea uzurii.

Numarul treptelor de reparataii este in functie de grosimeastratului amestecat sau calitate (cif) si de duriteatea suprafetei care trebuie sa se mentina in limetele precise.

Inainte de rectificare ,fisurilearborelui se controleaza cu comparatorul,pentru a nu fi incovoiate.Incovaierea maxima admisa este de 0,1 mm iar cea initiala este de 0,5 mm.

Rectificarea fisurilor se face la miscarea de rectificat, pana se inaltura uzata ,cu respectarea treptelor de reparatie.Ovalitatea si conicitatea fisurilor restrictionate nu terbuie se fie mai mare de 0,02 mm,iar duritatea de 54 HRC.In acest caz se folosesc bucse la trepte de reparatii corespunzatoare dimensiunilor fisurilor rectificate cu respectarea ajustajului de 0,065-0,15 mm.

Fisurile uzate peste limita adisa (1-1,5 mm) pot fi reconditionate prin incarcare cu sudura oxiacetilenica cu aliaje dure sub forma de pulberi sau prin are electric vibrator .Icarcarea cu pulberi se face oxiacetileuic folosind cu suflai special.

Fisurile incarcate cu aliaje pulberi sau prin arc electric vibrator se prelucreaza prin rectificarea la dimensiunile initiale .Montarea arborelui in surse se face cu ajustaj de 0,065-0-150 mm.Camele arborelui se uzeaza in frecate cu impingatorii si se considera uzate cand ialtimealor scade cu 0,5-0,6 mm.

Rectificarea profilului normal al camei se face prin rectificare la o masina speciala de copiat.

Rectificarea camelor se face in functie de cama cu uzura cae mai mare ,astfel ca dupa rectificare toate camele sa fie la aceiasi dimensiune (inaltime).

Controlul profilului camelor rectificate se face cu ajutorul unui sablou executat dupa profilul camelor noi.

Camle cu uzuri in inaltime mai mari de 0,6 mm se pot reconditiona prin incarcare cu pulberi dure.

Dupa incarcare cu pulberi ,camele se rectifica la dimensiunile initiale pe masina de copiat sau la strang cu dispozitivul din figura ,Lacasul de pana se uzeaza in contact cu pana si uzura se accentueaza atunci cand sa format un joc intre locas si pana.

Cand locasul de pana are uzura mai mare de 0,1-0,2 mm trebuie reconditionat ,reconditionarea se face prin majorarea la dimensiuni de reparatie (se majoreaza cu 0,5 mm sau 1 mm dupa marimea uzirii) si se folosesc pana mmaorata .In cauzl in care locasul de pana de la pinion nu este uzat se executa cu canal nou la dimensiunile de repratii decalat cu 180 grade acest caz se vor corecta in mod corespunzator semnelor de la pinionul de distributie.

Dautura de antrenare a pompei d eulie uzata nu se reconditianeaza.

Gaurile filetate uzate se majoreaza la treapta de filet imdiat superioara .Incovoierea arborelui cu came se controleaza la stansul comparatorul .

Daca sageata depaseste se verifica sageata la mijlocul arborelui care nu trebuie sa fie mai mare de 0,06 mm .

In timpul lucrului la pinionul de distributie se uzeaza dantura si locasul de oana iar la roata intermediara se uzeaza dantura si bucas.

Dantura se considera uzata la limita cand din grosimea dintilor pe diametrul primitiv sa uzat peste 0,6 mm , iar jocul intre dinti ajunge la 1,4 mm ,La aceasta uzura rotile se inlocuiesc .

Bucsa de la roata dintata intermediara se considera uzata cand jocul dintre bucsa si ax depasesc 0,2 mm , iar diametrul ei interior este mai mare cu 0,1 mm decat cal initial bucas uzata se depreseaza si in locul ei se introduce o bucsa cu diametrul interior la dimensiunile initiale sau de reparatie.

Presarea bucsei in aleajul rotii se face cu strangere de 0,033-0,11 mm .Bucsa se aleaza ca sa se realizeze cu axul sau rectificat jocul normal de 0,25-0,75 mm.

Axul rotii intermediare cand are uzura mai mare de 0,1 mm pe diametru se rectifica pana la terminarea ovalitatii si conicitatii.La monatrea cu roata intermediara bucsa trebuie sa respecte indicatile impuse la reconditionarea acestei roti.Montarea axului in blocul motor se face cu o strangere de 0,008-0,070 mm .

CAPITOLUL IV

Punera la puncat a distributiei motorului D110,cu angrenaj de distributie

Functionarea in bune conditii a motorului depinde in mare masura de respectarea fazelor de distributie care sunt specifice fiecarui tip de motor .

Cand uzura pieselor componente ale mecanismului lui de distributie nu este accentuata restabilirea starii normale de functionare a acestuia se realizeaza prin reglarea jocului sau prin reconditionarea pieselor uzate .Punera la punct a distributiei se face in mod curent dupa semnele existente pe pinioane se in cazuri mai izolate cand aceste semne lipsesc sau au fost sterse,folosindus diagrama.

Punera la punct a distributiei dupa semne se face astfel :se toteste arborele motor astfel ca semnul de pe pinion se vina la partea superioara ,de pe arborele motor astfel ca doi dinti ai celelalte roti pe care deasemenea ,este acelas semn (punct ,linie sau litera )>in acelas fel se monteaza rotile dintate de la arborele cu came si de comanda a pompei de injectie .Punerea la punct dupa semne a distributiei este aratata in figura 19 .

Punera la punct a distributie in cazul motoarelor care nu au semne pe pinioane se face astfel :

se monteaza diagrama de distributie la partea din spate a motorului se fixeaza pe arbore un ac indicator

se aduce la pistonul nr 1 in P.M.I, in aceasta pozitei se fixeaza punctul o al indicatorului de pe arbore

se roteste arborele motor spre stanga pana ce sageata corespunde cu inceputul admisiei .

In aceasta pozitie se roteste pinionul arborelui cu came pana incepe sa comande deschiderea supapei de admisie a cilindrului nr 1 .

se cupleaza pinionul de pe arborele motor cu pinionul intermediar de pe arborele cu came in aceasta pozitie

se roteste arborele motor cu o rotatie(360 grade) pentru a aduce pistonul de la inceputul admisiei la sfarsitul copresiei (cu 18 -20 inainte de P.I.M caeea ce corespunde inceputuilui de injectie )

se scoate pinionul intermediar si se roteste axul pompie de injectie pana cand incepe sa injecteze elementul nr 1.In aceasta pozitie se cupleaza pinionul intermediar si se verifica fazele distributiei.

Diagrama de distributie arata durata deschiderii supapelor ,momentele de deschidere si inchidere fata de punctele moarte ,in functie de unghiul de rotatie al arborelui motor.

Diagrama de distributie cuprinde fazele de distributie relizate de fiecare supapa in cursul unui ciclu ,faze reprezentate prin unghiuri de rotatie ale arborelui motor .

Evacuare :

Deschiderea supapei se face cu avaus AE= 66 grade fata de punctul mort exterior ,PME ,iar inchiderea are loc cu o intarziere IE=28 grade fata de punctul mort interior ,PML.Durata procesului de evacuare DE se va determina cu ajutorul relatiei

DE=AE+180+IE
DE=66+180+28=274

>Dechiderea cu avaus a supapei de evacuare micsoreaza rezistenta o presa de gaza in cursa de evacuare ,iar inchiderea cu intarziere asigura conturarea iesirii a gazelor de ardere,pe bazainertiei lor de miscare .Deschiderea pe o perioada de 274 de grade asigura o mai buna golire a cilindrului de gazele de ardere.

ADMISIA

>Deschiderea supapei respective are loc cu un avans AA=66 grade fata de punctul mort interior ,iar inchiderea se face cu o intarziere de IA=72 de grade fata de punctu mort exterior .Durata procesului de admisie DA se va determina cu ajutorul relatiei

DA=AA+180+IA

DA=30+180+72 =282

>Deschiderea supapei respective are loc un avans AA=66 grade fata de punctul mort interior ,iar inchiderea se face cu o inatrziere iA=72 de grade fata de punctul mort exterior .Duritatea procesului de admisie DA se va determina cu ajutorulu relatiei

DA=AA+180+IA

DA=30+180+72=282

>Deschiderea cu avaus a suprafetei de admisie asigura conditile aspiratiei imediat dupa PMI situatie care este favorita si de profitul camei care acitoneaza supapa progresiv .Inchiderea supapei de admisie ,dupa punctul mort interior ,favorizeaza in continoare intrarea gazelor proaspete.

Durata deschiderii supapei pe o perioada de 282 de grade asigura umplera buna a cilindrului cu gaze proaspete .Injectia in motorului D-110 se face cu avans Ai=24 de grade dupa cum se vede si pe diagrama.

Analizand diagrama prevazuta, rezulta ca la sfarsitul evacuari ciclului si incepuluiadmisiei ciclului urmator ,in jurul punctului mort interior ambele supape aint deschise rtelevand fenomenul de incalecare a supapelor sau de incrucisare a supapelor .

Verificarea fazelor de distributie se face cu diagrama si acul indicator

>s efixeaza pozitia o a indicatorului fata de diagrama

>se aduce pistonul nr1 in P.I.M si in aceasta pozitie

>se roteste spre dreapta arborele urmand ca fazele de distributie

>sa se suceada pentru cilindru conform diagramei .

Verificarea fazelor se face ordinea 1-3-4-2- decalate intre cilindri.