- transmisia principala, destinatia transmisiei principale, clasificarea transmisiilor principale

Proiect - Transmisia principala

PROTECTIA MUNCII

CONDITII PENTRU REPARAREA AUTOVEHICULELOR

1.Introducerea autovehiculelor in halele si atelierele de reparatii:

- Autovehiculele vor fi introduse la operatiile de intretinere sau de reparare numai dupa spalarea lor.

- Introducerea autovehiculelor in hale si ateliere pentru reparatii se va face cu motorul in functiune numai cu respectarea urmatoarelor conditii:

a) cantitatea de carburanti din rezervor sa fie redusa la strictul necesar deplasarii autonome autovehiculului pe fluxul tehnologic, fara a se depasi 10% din capacitatea rezervorului, iar busonul va fi etans ;

b) dupa asezarea autovehiculului pe postul de lucru, se va scoate de sub tensiune instalatia electrica a acestuia.

- Pe linia de diagnosticare si revizii si in alte locuri special amenajate, in care lucrarile se executa pe flux continuu, autovehiculele vor fi introduse cu motorul in functiune avand in rezervor cantitatea minima de carburant necesara deplasarii autonome de la un punct (tact) de lucru la altul. In incaperile si pe liniile de diagnosticare RT respective sunt interzise lucrarile cu foc deschis.

- Introducerea autovehiculelor in hala se va face numai cu mersul inainte cu o viteza maximum 5 km/h. Cand spatiul halei este mic si nu se poate executa intoarcerea autovehiculului, intrarea se va face si cu mersul inapoi. In acest caz conducatorul autovehiculului va fi foarte atent iar manevrarea de intrare se va dirija de la sol de catre o alta persoana (maistrul, sef echipa)

- La asezarea autovehiculelor deasupra canalelor de revizie, se va asigura intrarea si iesirea in conditii corespunzatoare a muncitorilor care lucreaza sub autovehicule.

- Este interzisa introducerea in hale sau ateliere a autovehiculelor incarcate cu materiale explozive , combustibile sau usor inflamabile, care reprezinta scurgeri de combustibil, cu tevile de esapament supraincalzite sau fara tobe de esapament.

- Manevrarea autovehiculelor in incinta halelor se va face sub directa supraveghere a maistrului sau a sefului de echipa, dupa ce in prealabil s-a efectuat instructajul celor ce executa operatia si s-au luat toate masurile de siguranta in vederea evitarii pericolului de accidentare a persoanelor de la locurile de munca alaturate.

- Intre partile exterioare, frontale si laterale ale autovehiculelor parcate pentru lucrari de intretinere se va asigura un spatiu minim de 1,2 m. Aceasta distanta se va respecta si fata de pereti, bancuri de lucru si instalatii.

2.Executarea reparatiilor curente:

- Zilnic inainte de inceperea lucrului, maistrul si sefii de echipa vor verifica starea de sanatate si oboseala a muncitorilor si daca acestia se afla sub influenta bauturilor alcoolice, indepartindu-i de la lucru pe cei care nu corespund reglementarilor in acest sens.

- Maistrii si sefii de echipa vor urmarii si vor interzice introducerea si consumul de bauturi alcoolice in unitate si la locurile de munca, cunoscand ca raspund personal de starea si capacitatea de munca a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.

- Inainte de inceperea lucrului, conducatorul procesului de productie (maistrul, sefii de echipa etc.) va verifica functionarea tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare. Va verifica legatura la centura de impamantare a tuturor utilajelor actionate electric. In cazul in care se constata ca legatura la centura de impamantare si la conductorul de nul al retelei este intrerupta, se va scoate utilajul sub tensiune, se vor anunta factorii competenti din unitate, se va supraveghea remedierea defectiunii constatate si se va incuviinta folosirea utilajului respectiv.

- La repartizarea lucrarilor pe muncitori, maistrul sau seful de echipa va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) si masurile corespunzatoare privind utilizarea instalatiilor, utilajelor si sculelor din dotare. Va verifica starea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitor la lucrarea respectiva.

- Executarea lucrarilor de intretinere si reparatii la autovehicule este admisa si in spatii amenajate in afara halelor si atelierelor denumite, marcate si dupa caz imprejmuite.

- Autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale, ateliere sau platforme tehnologice vor fi asigurate (calate) impotriva deplasarilor necomandate, in care scop vor fi folosite pene sau cale special confectionate, In cazul in care nu se executa lucrari la motor si la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloacele proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza).

- Cand cabina este rabatata in fata, trebuie verificata pozitia carligului de siguranta (clichetul), urmarindu-se ca aceasta sa fie in pozitia zavorat. In aceasta situatie unghiul de rabatare este de 45*. Cabina poate fi rabatata pana la 60* daca se desurubeaza cu cheie fixa de 13 mm si se scoate piesa tampon de la brida stanga de oprire.

- Indiferent de tipul cabinei rabatabile, ori de cate ori este necesata rabatarea ei, se va monta si dispozitivul suplimentar de siguranta.

- Suspendarea autovehiculelor se va face numai pe capre rezistente, corespunzatoare ca inaltime tipurilor de autovehicule din dotare. Se interzice suspendarea pe materiale improvizate (boltari, caramizi, pietre etc.).

- Ridicarea si suspendarea autovehicului sau rabatarea cabinei se va face numai cu usile inchise.

- Pentru ridicarea autovehiculului cu cricul sau cu vinciul se va alege cel mai indicat punct al cadrului, iar cricul sau vinciul se va aseza pe teren neted. Pentru stabilitate, sub vinci sau sub cric se vor aseza bucati de scandura rezistente si perfect netede. Daca vinciul nu ajunge in punctul de ridicare, intre acestea si cadrul se va aseza un butuc de lemn din esenta tare, cu laturi regulate. In cazul efectuarii unor lucrari de suspendare pe teren acoperit cu gheata, se va indeparta mai intai gheata de pe locul unde se va pune cricul sau vinciul.

- Pentru ridicarea si coborarea pe si de pe cadru a motorului, legatura se va face prin suporturi speciale, fixate cu cel putin patru prezoane sau de carlige confectionate de uzina constructoare. Nu se vor folosi sarme, lanturi etc. neverificate de ISCIR sau de organele imputernicite in acest sens, deoarece se pot rupe provocand accidente.

- Transportul in hala sau ateliere al pieselor mari si de forma complexa se va face cu carucioare sau alte mijloace de transport prevazute cu suporturi adecvate, astfel incat stabilitatea pieselor in timpul transportului sa fie asigurata.

- Ridicarea si transportul motoarelor si cutiilor de viteza se vor face numai cu dispozitive de ridicat si transportat, special confectionate in acest scop, autorizate si verificate de catre organele in drept.

Referat: Ferastrau circular cu masa mobila Referat: Criterii pentru aprecierea rezistentei la foc

- Pentru executarea lucrarilor de reparatie la motoare si cutii de viteza, fara pericolul rasturnarii, acestea vor fi asezate stabil pe bancurile de lucru si calate sau vor fi prinse in dispozitive care sa permita rotirea lor in pozitii care sa asigure usurarea efortului fizic si eliminarea pericolului de accident.

- Piesele folosite in timpul lucrarilor vor fi asezate stabil pe stative special confectionate.

- Demontarea partiolor componente ale instalatiei electrice de pe autovehicul se va face numai dupa scoaterea bornei de la bateria de acumulatoare.

- Verificarea continuitatii conductoarelor electrice se va efectua cu aparate de masura si control adecvate sau cu lampa de control; in nici un caz nu se va proceda la scurtcircuitatea instalatiei.

- Pentru lucrarile absolut necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare sau cand lucrarile nu se executa pe canalul de revizie, lucratorii vor folosi paturi de protectie adecvate. In aceasta situatie langa bara de protectie din fata si langa cea din spate a autovehicului se va aseza cate o placa avertizoare cu inscriptia 'ATENTIE ! SE LUCREAZA SUB MASINA'.

- Se interzice desfundarea conductelor de benzina, motorina, incercarea conductelor pentru aer etc. prin suflare cu gura, decatre lucratori.

- Se interzice desurubarea cu dalta si ciocanul a piulitelor si prezoanelor sau lovirea anumitor piese prin batere cu ciocanul.

- Lucratorii care fac probe sub presiune vor verifica buna functionare a manometrelor de control, precum si integritatea garniturilor de etansare.

- Spalarea si degresarea pieselor mici se vor face numai cu detergenti, in cuvespeciale, amplasate in locuri corespunzatoare (cu avizul organelor PSI din unitate).

- Vaselina folosita in procesul tehnologic se va pastra in cutii etanse din tabla sau lemn, prevazute cu capace.

- Trecerea peste canalele de revizii se va face numai pe podetele mobile aflate pe acestea.

- Pornirea motorului la capul venzii de montaj general se va face de personal calificat, in prezenta maistrului sau a organului imputernicit de forul tutelar, numai dupa ce se va constata ca nu se gasesc persoane sub autovehicul sau in apropierea lui si dupa ce se va recorda teava cu esapament la conducta de evacuare a gazelor ars

- Pornirea motoarelor in hala este interzisa fara aprobarea maistrului de atelier sau a sefului de echipa.

- Pornirea motorului si manevrarea autovehiculului se vor face numai dupa ce se constata ca nu se gasesc persoane sub masina sau in apropierea ei. Manevrarea va fi dirijata de catre o persoana de la sol.

- Incercarea in mers a functionarii motoarelor reparate ale autovehiculelor se va face numai de personal calificat care poseda permis de conducere grad corespunzator, eliberat de organele in drept.

- Scoaterea autovehiculelor de la locurile de munca se va face dupa ce sculele si dispozitivele folosite au fost indepartate.

- Se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers in hale, ateliere si pe platformele tehnologice. Proba franelor se va face la standul de franare si in locurile special amenajate in acest scop.

- Scoaterea autovehiculelor din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice se va face cu aprobarea si sub supravegherea maistrului sau a sefului de echipa, cu viteza de maximum 5 km/h si numai dirijate de la sol.

~TRANSMISIA PRINCIPALA~

~DESTINATIA TRANSMISIEI PRINCIPALE~

Transmisia principala, Intalnita si sub denumirea de angrenaj principal, multiplica si transmite momentul motor de la arborele longitudinal la diferential, in cazul automobilelor organizate dupa solutia clasica si de la arborele secundar al cutiei de viteze la diferential, la automobilele organizate dupa solutia totul in spate sau totul in fata.

~CLASIFICAREA TRANSMISIILOR PRINCIPALE~

Transmisiile principale se clasifica dupa numarul angrenajelor componente si dupa tipul angrenajelor utilizate.

Dupa numarul angrenajelor componente se deosebesc transmisii principale simple, la care multiplicarea momentului motor se face printr-o pereche de roti dintate si transmisii principale duble, la care multiplicarea momentului motor se face prin doua perechi de roti dintate.

Dupa tipul angrenajelor utilizate, transmisiile principale pot fi conice, cilindrice si cu melc.

Transmisia principala cu angrenaj conic poate fi: u dinti drepti, cu dinti curbi, cu dinti inclinati, cu dinti curbi si angrenaj hipoid. (fig. 12.41a)

Angrenajul hipoid (fig. 12.41 b) este tot un angrenaj conic cu dinti curbi, dar axele coroanei 1 si pinionul 2 nu sunt concurente si dezaxate cu excentricitatea e.

In cazul rapoartelor de transmitere mari, care se intalnesc la unele autocamioane si autobuze se utilizeaza transmisia principala cu surub melc-roata melcata (fig.12.41 c si d)

~TRANSMISIA PRINCIPALA SIMPLA~

Transmisiile principale simple, cu roti dintate conice cu dantura curba sunt cele mai raspandite in constructia de automobile datorita simplitatii constructive.

Transmisia principala a autoturismului ARO, cu o singura treapta cu roti dintate conice, cu dinti curbi este reprezentata in figura (fig. 12.42) Ea se compune din pinionul de atac 10 si coroana 1. Pe partea dinspre transmisia longitudinala, arborele 14 este prevazut cu caneluri, pe care se monteaza flansa 18, ce serveste la obtinerea legaturii intre transmisia longitudinala si transmisia principala. Arborele 14 este montat in carterul puntii din spate 20, prin intermediul a doi rulmenti, cu role conice 11 si 16. Carcasa diferentialului 3 compusa din doua parti asamblate cu suruburi este montata in carterul puntii din spate pe rulmenti cu role conice 6.

~TRANSMISIA PRINCIPALA DUBLA~

In cazul autocamioanelor grele si la autobuze, unde este nevoie de un raport de transmitere mare, ce nu poate fi realizat cu o transmisie principala dubla (fig. 12.43)

Prima treapta este formata din perechea de roti dintate conice cu dantura curba 1 si 2, iar a doua treapta este formata din perechea rotilor dintate cilindrice 3 si 4 cu dinti inclinati. Arborele intermediar 6 se sprijina in carcasa transmisiei principale prin intermediul a doi rulmenti cu role conice 7.

Saibele calibrate 5 dintre capacele 8 si carterul transmisiei principale servesc la reglarea jocului coroanei 2.

~INTRETINEREA PUNTII DIN SPATE~

Intretinerea puntii motoare din spate consta in : controlul nivelului, completarea si schimbarea uleiului de transmisie in carter: verificarea etanseitatii carterului: reglarea rulmentilor transmisiei principale si ai diferentialului: verificarea si reglarea angrenarii rotilor dintate ale transmisiei principale.

~UNGEREA PUNTII DIN SPATE~

Lucrarile de intretinere referitoare la ungerea puntii din spate cuprind: controlul nivelului, completarea si schimbarea uleiului de transmisie din carter.

Controlul si completarea nivelului uleiului de transmisie din carter se face periodic: lubrefiantul trebuie sa fie pana la nivelul orificiului de alimentare.

In cazul in care nivelul uleiului nu este corespunzator. Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea inferioara a carterului si astupat cu un buson filetat. Introducerea uleiului in carter se face, in general, printr-un orificiu astupat tot cu un buson filetat si plasat la inaltimea la care trebuie sa fie nivelul lubrefiantului.

Inlocuirea uleiului de transmisie din carterul puntii motoare se face intotdeauna la venirea automobilului din cursa, pentru ca uleiul sa fie cald si sa se scurga mai usor.

In tabelul 1 se da periodicitatea schimbarii si tipul lubrefiantului folosit la carterele puntii din spate ale unor automobile.

Periodicitatea schimbarii si tipul lubrefiantului in carterele puntilor motoare.

~REGLAREA RULMENTILOR TRANSMISIEI PRINCIPALE~

Reglarea rulmentilor transmisiei principale cuprinde reglarea rulmentilor pinionului de atac si casetei diferentialului.

Reglarea rulmentilor pinionului de atac se face prin modificarea numarului adaosurilor (saibelor) de reglare 12 si 15 (fig 12.43) sau in alt mod.

Verificarea reglarii rulmentilor pinionului de atac se face prin masurarea cu ajutorul dinamometrului a momentului care trebuie aplicat pinionului pentru a se roti. In cazul reglarii corecte, incalzirea rulmentilor in timpul functionarii nu depaseste 70 80*C.

Reglarea rulmentilor casetei diferentialului se face cu compensatorii mobili 8 (piulite de reglaj. v. fig 12.44) care se reazama in inelele exterioare ale rulmentilor, sau cu ajutorul unor garnituri de reglare dispuse intre inelele exterioare ale rulmentilor si capacelor rulmentilor. Jocul functional al grupului coroana-diferential (i=0,03 - 0,12 mm) se poate constata prin masurarea jocului axial sau prin cuplul necesar rotirii libere (10-30 N * m) determinat de strangerea rulmentilor.

~REGLAREA ANGRENARII TRANSMISIEI PRINCIPALE~

Rotile dintate ale transmisiei principale trebuie sa fie reglate astfel incat dintii sa calce pe toata lungimea lor iar intre dinti sa existe un joc lateral prescris pentru fiecare transmisie.

Angrenarea corecta a rotilor dintate conice se verifica dupa pozitia petei de contact dintre dinti. In acest scop, dintii pinionului de atac se acopera cu un strat subtire de vopsea, dupa care pinionul se invarteste in ambele sensuri. In functie de pozitia petei de vopsea de pe dintii coroanei, se apreciaza daca angrenarea este corecta sau nu. Dupa montaj se mai verifica si jocurile dintre flancurile dintilor, care nu trebuie sa depaseasca anumite limite. Determinarea jocurilor se face prin masurarea grosimii unei benzi de plumb, dupa ce in prealabil a fost introdusa intre danturile rotilor in angrenare. Pozitia relativa corecta a pinionului si coroanei se stabileste prin deplasarea pinionului si a coroanei (tabel 2).

~DEFECTE~

Transmisia principala poate prezenta ca defecte:

Deteriorarea sau ruperea dintilor pinionului de atac. Defectul se datoreste reglajului incorect, antrenarea corpurilor straine intre dinti, conducerii defectuase prin bruscarea ambreajului in teren greu accesibil, uzuri in urmafunctionarii indelungate.

Defectul inotit de zgomote, conduce la oprirea automobilului si imposibilitatea continuarii drumului.

Remedierea se efectueaza la atelierul de reparatie, pana unde automobilul se remorcheaza.

Griparea sau deteriorarea rulmentilor transmisiei principale. Defectul se datoreste, in mare parte, cauzelor prezentate la uzura rulmentilor schimbatorului de viteze, la care se adauga dezechilibrarea arborelui longitudinal.

Remedierea se face la atelierul de reperatie, pana unde automobilul va fi remorcat.

Jocul necorespunzator intre pinion si coroana. Defectul se manifesta prin zgomote puternice , ritmice, de tonalitate medie la mersul in sarcina al motorului (daca jocul este prea mic), precum si la turatia de mers incet (daca uzura angrenajului este prea mare).

Remedierea consta in restabilitatea jocului prescris intre pinion si coroana.

Diferentialul poate prezenta ca defecte:

Uzura excesiva sau deteriorarea danturii pinioanelor satelit sau planetare.

Defectul se datoreste uzurii carcasei, deplasarii indelungate prin teren greu, blocarii sau reglarii incorecte a franelor rotilor din spate, folosirii la rotile din spate a unor anvelope cu uzuri sau dimensiuni diferite.

Remedierea se face numai la atelierul de reparatie; pana unde automobilul este remorcat

Griparea sau deteriorarea rulmentilor carcasei. Defectul se produce datorita cauzelor care au fost prezentate la griparea sau deteriorarea rulmentilor transmisiei principale.

Ruperea axului sau a crucii satelitilor. Defectul se datoreste suprasolicitarilor organele respective in conditii speciale de exploatare (trecerea prin terenuri grele, desfundate etc.).

Remedierea se face la atelierul de reparatie, pana unde automobilul va fi remorcat.

~REPARAREA~

Pinionul de atac poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

- suprafetele de lucru ale canelurilor arborelui pinionului uzate peste valoarea admisibila conduc la inlocuirea pinionului;

- diametrul fisurilor pentru rulmentii uzati se reconditioneaza prin cromare si rectificare la cota nominala;

- filetul pentru piulita de fixare a flansei de antrenare deteriorat se reconditioneaza prin incarcare cu sudura, sub strat de flux si rectificare la dimensiunile nominale , pentru refiletare;

- inlocuirea pinionului are loc cand prezinta defectele;crepaturi sau fisuri indiferent de lungime sau pozitie ; stirbiri ale suprafetei de lucru a dintilor; uzura dintilor in grosime, cand jocul lateral cu piesa conjugata depaseste o anumita valoare.

Coroana transmisiei principale nu se reconditioneaza. Inlocuirea are loc cand prezinta fisuri sau crapaturi indiferent de pozitie sau forma; stirbiri ale dintilor peste 25% din suprafata activa sau uzura alezajului pentru carcasa diferentialului peste limita admisa.

Pinionul planetar poate prezenta urmatoarele defecte care se reconditioneaza dupa cum urmeaza:

- rizurile inelare pe suprafata de reazem a pinionului se inlatura prin rectificare la cota de reparatie;

- ciupiturile prin ruperi ale dintilor in capete se reconditioneaza prin polizarea marginilor rupturii.

Pinionul satelit poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

- alezajul deteriorat sau uzat se reconditioneaza prin; rectificarea interioara la cota treptei de reparatie; cromarea dura urmata de rectificare la cota nominala;

- dintii cu ciupituri se reconditioneaza prin polizare.

Arborele planetar. Defectele posibile ale arborelui planetar sunt: incovoierea arborelui planetar; uzura in grosime a canelurilor:

- Incovoierea arborelui se stabileste cu un comparator. La prinderea intre varfuri, bataia pe lungimea canelurilor nu trebuie sa depaseasca 0,1 mm iar in rest, maxim 0,3 mm. Se reconditioneaza prin indepartarea cu ajutorul unui dispozitiv.

Carcasa diferentialului. Defectele posibile ale carcasei diferentialului sunt:

- diametrul locasului pentru crucea satelitilor uzat se reconditioneaza prin alezare la cota de reparatie, folosindu-se o cruce majorata;

- diametrul fusurilor pentru rulmenti uzat se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura, strunjire si rectificare la cota nominala;

- filetul gaurilor de prindere a semicarcaselor uzat se reconditioneaza prin majorarea gaurilor si refiletare;

- suprafata de sprijin a pinionului planetar uzata se reconditioneaza prin rectificare frontala iar la montaj se utilizeaza o saiba de presiune cu grosime majorata.

~BIBLIOGRAFIE~

1) Gh. Fratila si altii, «Automobile.Cunoastere, intretinere si exploatare.» Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2001, pag.455.

2) www.wikipedia.org