Pregatirea suprafetelor pentru vopsit

Pregatirea suprafetelor pentru vopsit

Pentru vopsire, se verifica intai suprafata din punct de vedere al pregatirii pentru vopsire, apoi se verifica daca temperatura cuptorului de incalzire corespunde tipului de piesa care va fi acoperit prin procedeul de vopsire in pat fluidizat. La cufundare se verifica presiunea aerului de fluidizare.

Dupa cufundarea in pulbere, se controleaza cu atentie daca piesa respectiva este acoperita insuficient ; in cazul in care apar puncte pe piesa inca fierbinte, se arunca cu mana pulbere pe zona care trebuie retusata.

Atunci cand defectiunea este mai mare si nu poate fi retusata pe banda, piesa se desprinde de pe transportor si se remediaza pe o masa de lucru special amenajata. Remedierea se face prin indepartarea acoperirii in zona respectiva, slefuirea cu panze abrazive si decrosarea locala cu tampon imbibat in benzina de extractie sau tricloretilenic.

Dupa aceasta,centrul defectiunii va fi incalzit moderat cu un arzator de gaz metan.Incalzirea se face pana la topirea acoperirii vecine.

Apoi pulberea este aruncata cat mai uniform posibil pe locul incalzit.

Daca cufundarea in baia cu pulbere se face manual , trebuie sa respecte pe cat posibil timpul de inversare , in functie de caracteristicile piesei si grosimea dorita a acoperirii.

Cand forma piesei este mai complicata, piesa trebuie agitata usor in baie.

In acest fel se va inbunatati in mod substantial calitatea acoperirii.

In general, timpul de imersare la acest procedeu variaza intre 3 si 5 secunde, pentru o grosime de acoperire intre 250 si 300 milimetri. In atelierul de vopsire trebuie sa existe afisat la loc vizibil temperatura de incalzire si timpul de cufundare care trebuie respectat pentru toate piesele ce vor fi acoperite.

La procedeul manual vopsitorul trebuie sa posede dispozitive specifice fiecarui tip de piesa pentru introducere in cuptor, in baia de acoperire, atunci cand se cer acoperiri lucioase, la baia de racire cu apa rapida. Dispozitivele de apucare trebuie sa fie astfel construite incat sa nu acopere sau sa deterioreze suprafetele care trebuie protejate.

Vopsitorul trebuie sa aiba manusi din din tesaturi de astbest care astfel sa-l protejeze de eventualele arsuri datorita temperaturilor ridicate a pieselor. In timpul cand instalatia nu functioneaza, baile de imersare se vor acoperire

2.1 Pregatirea suprafetelor

Pregatirea suprafetelor pentru vopsit este o operatie ampla si cuprinde o serie de verificari realizate asupra suprafetei, asupra cuptorului de incalzire precum si verificarea presiunii aerului de fluidizare. De asemenea trebuie sa se urmareasca si existenta sau aparitia pe parcurs a unor defectiuni si remedierea acestora.

Respectarea timpului de imersare precum si asigurarea unei bune functionari a dispozitivelor specifice fiecarui tip de piesa conduc la imbunatatirea substantiala a calitatii acoperirii.

Eseu: Reguli privind depozitarea materialelor si substantelor combustibile Referat: Caiet de sarcini pentru demolare

Vopsirea prin pulverizarepresupune aplicarea vopselei sub forma de particule fin divizate care pe piesa se unesc din nou formand o pelicula.

Deosebirea dintre pulverizare si pensulare consta in aspectul suprafetei.

Pulverizarea asigura o distributie uniforma a particulelor realizand o grosime constanta.

Exista mai multe procedee de a distribui vopseaua: pulverizare pneumatica, pulverizare hidraulica si pulverizare centrifuga, fiecare metoda reprezentand avantaje si dezavantaje.

Pentru a obtine o productivitate maxima, respectiv o calitate superioara si o pierdere minima de vopsea trebuie sa se tina cont in principal de pasul si distanta optima de pulverizare.

Din punct de vedere al alimentarii cu vopsea se disting:

-pistoale cu alimentare interna;

-pistoale cu alimentare externa.

Din punct de vedere al fortei care face vopseaua sa ajunga in pistol exista:

-pistoale cu alimentare prin gravitate;

-pistoale cu alimentare prin aspiratie;

-pistoale cu alimentare prin presiune.

Calitatea peliculei este influentata de ceata fina de ulei si umiditate continuta de aerul comprimat necesar pulverizarii pneumatice.

De aceea este necesar si un separator special construit. Pe acesta se monteaza reductorul de presiune.

Furtunurile servesc pentru conducerea aerului sau a vopselei.

Pistoalele automate de vopsire functioneaza dupa unul din cele doua principii de utilizare:

-fie sunt mentinute fix;

-fie devin mobile.

Pentru a nu pulveriza vopseaua in spatiile dintre piese exista sisteme mecanice sau electrice care comanda oprirea, respectiv declansarea pistoanelor.

Pulverizarea hidraulica este operatia de transformare a unui lichid in particule pulverizate sub actiunea presiunii transmise prin masa lichidului.

Utilajul este alcatuit dintr-o pompa de inalta presiune, furtunul de alimentare si pistolul propriu-zis.

Piesa cu cel mai mare rol functional este ajutajul de pulverzare.

Ca avantaje putem mentiona o calitate superioara putem mentiona o calitate superioara celei pneumatice si un grad de utilizare a vopselei mai ridicat.

Pentru obtinerea unei calitati net superioare s-au realizat pistolul electromagnetic si pistolul cu perna de gaz.

Acestea la randul lor prezinta atat avantaje cat si dezavantaje.

Emailurile se folosesc pentru separarea si intretinerea autovehicolelor.

Romflexurile se folosesc la protectia anticoroziva a intradosului autovehicolelor.

Epodurile se folosesc la protectia anticoroziva a caroseriei autoturismelor.

Nitrolacurile se folosesc pentru acoperirea suprafetelor metalice a automobilelor.

Dintre acestea enumeram:pasta de lustruit utilizata pentru lustruirea caroseriei autovehicolelor dupa acoperirea cu nitrolac si movolin super folosit pentru lustruirea si intretinerea caroseriilor care au fost finisate cu nitroceluloza.

Locurile de munca trebuie sa fie curate si bine luminate.

Incaperile trebuie sa fie prevazute cu instalatie de ventilatie.

Trebuie sa se respecte normele P.S.I.

Toti muncitorii vor fi dotati cu imbracaminte de protectie speciala.

Personalul va respecta cu strictete instructiunile de functionare si intretinere a utilajelor, constructiilor, etc.