Pregatirea operatiilor de sudare

PREGATIREA OPERATIILOR DE SUDARE

Pregatirea materialului trebuie facuta conform tehnologiei de sudare si caietului de sarcini; in vederea sudarii; ea comporta urmatoarele operatii:

Alegerea laminatelor si pregatirea lor in vederea debitarii ;

trasarea pieselor dupa desene;

debitarea materialului la dimensiuni apropiate de cele indicate de desenele de executie;

sanfrenarea, prelucrarea marginilor in vederea obtinerii rostului pentru sudare ;

asamblarea provizorie .

Alegerea laminatelor si pregatirea lor in vederea in vederea debitarii

La alegerea lor, laminatele trebuie controlate din punctul de vedere al calitatii, aspectului lor, daca prezinta defecte de suprafata sau defecte interioare vizibile pe muchiile taiate.

Laminatele ruginite, cu pete de ulei sau vopsea, etc. se vor curata in mod obligatoriu inainte de prelucrare. Curatarea se face cu materiale abrazive, prin polizare, cu peria, cu pila, prin decapare sau sablaj.

Laminatele cu abateri dimensionale in minus fata de cale admise prin standarde si caietul de sarcini sau care prezinta defecte interioare vizibile, la muchiile taiate ca : stratificari, fisuri, sufluri sau alte defecte inadmisibile nu vor fi folosite la executia structurii metalice sudate.

Defectele de suprafata ale laminatelor, care nu au influenta asupra rezistentei pieselor, pot fi indepartate prin polizare. Polizarea se va face cu un polizor cu granulatie fina in directia de laminare. Laminatele care dupa polizare prezinta diminuari mai mari de 5% din grosimea materialului nu se folosesc.

Prelucrarea laminatelor fara indreptarea lor prealabila este admisa numai in cazul in care abaterile fata de forma geometrica corecta nu depasesc tolerantele admise in standardele in vigoare. Lucrarile de indreptare se vor executa astfel incat tensiunile remanente sau ecruisarea materialului sa fie reduse la minim.

Se va urmari ca toate materialele de baza sa fie insotite de certificate de calitate, emise de furnizori (care se vor confrunta cu standardele si normele de calitate).

Trasarea pieselor dupa desene

Dupa curatare si indreptare, se va face trasarea formei piesei in vederea debitarii.

La trasarea tablelor pentru debitare, se vor marca pentru fiecare pozitie urmatoarele date :

numarul tablei inscris de furnizor pe certificat ;

numarul sarjei din care provine tabla ;

calitatea tablei respective ;

numarul reperului din ansamblu sau subansamblu.

Acest marcaj se va incadra intr-un chenar cu vopsea.

Trasarea reperelor unui ansamblu sau subansamblu se poate realiza prin :

trasarea manuala prin construirea formei geometrice a fiecarui reper in parte ;

trasarea manuala dupa sablon a reperului ;

copiere - debitare cu ajutorul masinilor automate de debitat (debitarea se realizeaza dupa sablon, cu celula fotoelectrica).

Debitarea materialului

Eseu: Lista control - utilizare presa hidraulica monoetajata cu ulei pentru incheiat panouri din elemente de lemn masiv Referat: Aparatul izolant cu aer comprimat

Debitarea se executa prin :

procedee mecanice : ferastrau, foarfece-ghilotina, raboteza.

taiere oxiacetilenica : automata, semiautomata, manuala.

Tablele de grosime mica si mijlocie, care necesita taieturi drepte, se taie la foarfecele ghilotina.

Piesele care au forme diferite, care necesita taieturi curbe sau oarecare si tablele de grosimi si lungimi mai mari, se debiteaza prin taiere oxiacetilenica automata dupa sablon.

El se monteaza la port-electrodul propriu-zis. Becurile pentru aparatele de taiat se vor alege in functie de grosimea materialului ce urmeaza a fi prelucrat. Indicatiile sunt date in tabelul urmator.

Sanfrenarea, prelucrarea marginilor

Dupa debitare se impun unele prelucrari pentru indepartarea oxizilor, muscaturilor, ciupiturilor care apar. In cazul taierii cu ferastraul, nu este necesara prelucrarea ulterioara a muchiilor taiate.

Piesele care se debiteaza prin taiere oxiacetilenica manuala, vor fi supuse in mod obligatoriu unei prelucrari mecanice prin aschiere, pentru a indeparta un strat de cel putin 2 mm grosime de pe marginea taiata.

In cazul aparitiei pe muchie a unor muscaturi pana la 5 mm, acestea se vor remedia astfel:

se polizeaza locul defect pana la luciu metalic;

se incarca cu sudura in straturi subtiri cu o suprainaltare a sudurii fata de marginile piesei ;

dupa racire se polizeaza sudura pe lungimea muchiilor pentru a elimina suprainaltarea.

Marginile pieselor taiate oxiacetilenic automat, care nu se supun altor prelucrari prin aschiere, vor fi polizate in lung pana la indepartarea completa a tuturor oxizilor ce iau nastere in urma taierii. Piesele care nu suporta prelucrari mecanice ulterioare se vor taia numai mecanizat.

Taieturile ca si gaurile date in piesele de rezistenta ale structurii sudate nu trebuie sa prezinte fisuri, crestaturi.

Dimensiunile pieselor taiate vor fi astfel realizate, incat dupa sudarea definitiva, sa nu depaseasca abaterile dimensionale admise.

Sanfrenarea, prelucrarea marginilor in vederea obtinerii rostului pentru sudare. Sanfrenarea marginilor pieselor ce urmeaza a fi imbinate prin sudura se va executa conform indicatiilor din proiect, precum si tehnologiei de executie elaborate.

Forma si dimensiunile rostului se aleg in functie de calitatea materialului de baza, de grosimea materialului, de procedeul de sudare aplicat, de tipul imbinarii si de pozitia imbinarii sudate, urmarindu-se sa corespunda standardelor in vigoare.

I n cazul sudarii manuale a tablelor de grosimi inegale, sudura se poate executa ca si la tablele de grosime egala, daca diferenta dintre grosimi S₁-S nu depaseste valoarea X indicata mai jos :

pentru S = 3 mm; X = 0.7 s ;

pentru S = 4 . 8 mm ; X = 0.6 s ;

pentru S = 9 . 11 mm ; X = 0.4 s ;

pentru S = 12 . 25 mm; X = 5 mm ;

pentru S = 25 mm; X = 7 mm.

In cazul in care diferenta dintre grosimea tablelor imbinate in sudura depaseste valoarea X de mai sus pentru depasirea pe o latura si 2X pentru depasirea pentru ambele laturi se va executa tesirea, pana la grosimea tablei mai subtiri, pe o latura pe latime L = 5 (S₁-S) respectiv pe doua laturi pe latime L = 2.5 (S₁-S).

In cazul sudarii cap la cap automate sub strat de flux a tablelor cu grosimi diferite, cand diferenta de grosime nu depaseste:

1 mm daca grosimea tablei mai subtiri este de 2 . 3 mm;

2 mm daca grosimea tablei mai subtiri este de 4 . 30 mm ;

3 mm daca grosimea tablei mai subtiri este de 32 . 40 mm ;

6 mm daca grosimea tablei mai subtiri este de 42 . 50 mm ;

pregatirea rosturilor trebuie sa corespunda rostului imbinarii tablelor egale cu grosimea cea mai mare.

Daca diferenta dintre grosimea tablelor supuse sudarii cap la cap depaseste limitele indicate mai sus, atunci pe tabla mai groasa se va executa o tesitura pe o parte sau pe ambele parti ale tablei cu o inclinare de 1 :5 pana la grosimea tablei mai subtiri.

Prelucrarea muchiilor se poate executa mecanic prin aschiere sau prin taiere oxiacetilenica, automat sau semiautomat.

Dupa sanfrenarea oxiacetilenica, este obligatorie curatarea de tunder si zgura prin polizarea marginilor sanfrenate.

Asamblarea provizorie

Inainte de inceperea operatiei de asamblare se face controlul pregatirii marginilor pieselor, cu sabloane sau calibre speciale, pentru respectarea dimensiunilor indicate in continuare.

Pentru imbinarile cap la cap ale tablelor de grosimi egale se ia in considerare deschiderea rostului a unghiului si a marimii portiunii netesite .

Pentru imbinari prin suprapunere si in colt, se vor respecta tolerantele pentru : latimea suprapunerii p si a deschiderii rostului b.

O pregatire incorecta a fetelor si o asamblare nepotrivita provoaca formarea defectelor in imbinarea sudata.

Un unghi mic de tesire a marginilor piesei ingreuneaza accesul spre radacina si este una din cauzele lipsei de patrundere in sectiunea cusaturii. Un unghi mare de tesire mareste suprafata sectiunii cusaturii si poate face posibila deformarea pieselor.

O tesire neuniforma a muchiilor pe lungimea cusaturii complica sudarea deschiderii si cere o deosebita atentie din partea sudorului. Neuniformitatea tesirii pe lungimea cusaturii contribuie la formarea defectelor de ardere si a lipsei de patrundere.

Daca distantele dintre marginile pieselor (rosturile) sunt exagerat de mari si nu pot fi eliminate prin folosirea dispozitivelor, defectele se corecteaza inainte de a incepe depunerea materialului de adaos prin aplicarea unor cusaturi de umplere.