CARACTERISTICI SI PERFORMANTE IAR-46

INTRODUCERE

Manualul de zbor a fost conceput pentru a pune la dispozitia pilotilor informatii minime necesare pentru desfasurarea in siguranta a activitatii de zbor.

AVERTIZARE, ATENTIONARE, NOTA.

Avertizare: denota ca nerespectarea procedurii respective conduce la o degradare imediata sau importanta a securitatii zborului.

Atentionare: denota ca nerespectarea procedurii respective conduce la o degradare minora sau in timp mai mult sau mai putin indelungat a securitatii zborului.

Nota: atrage atentia asupra oricarui element special, care nu este legat direct de securitatea zborului, dar care este important sau neobijnuit.

DATE DESCRIPTIVE

IAR-46 este un avion foarte usor cu structura metalica, biloc, destinat zborului de scoala, antrenament si turism.

Constructia este clasica, imbinata prin nituire, cu locurile dispuse "cot a cot", postul din stanga fiind cel principal.

Aripa este trapezoidala, plasata jos, iar ampenajul este in forma de "T".

Trenul de aterizare este semiescamotabil ( mecanic), amortizat, cu roata de bechie orientabila cuplata cu directia.

MOTOR

ROTAX 912 S3:

in 4 timpi, dubla aprindere electronica, dotat cu reductor (2,43:1), cu regulator hydraulic pentru pas elice tip "viteza constanta"

putere maxima                   98,6 CP max. 5 min.

- putere max. continua 92,5 CP

- turatie max. 5800 rot/min max. 5 min.

- turatie max. continua 5500 rot/min

- capacitate cilindrica 1352 cm³

ELICE:

HOFMAN HO-V352F/170+6 FQ

elice tip "viteza constanta", cu pas comandat hidraulic

diametru                             1,76 m

DIMENSIUNI SI SUPRAFETE

Dimensiuni de gabarit:

- Anvergura       12,5 m

- Lungime 7,85 m

- Inaltime 2,15 m

Aripa

- Suprafata portanta                          13,87m²

- Coarda medie aerodinamica(CMA) 1,237m

- Coarda la incastrare 1,5m

- Coarda la varf 0,93m

- Alungire 9,4m

- Profil GA(W)-1

- Incarcare specifica maxima 55,7 kg/m²

- Unghi diedru 2s36'

- Unghi de sageata(bord de atac) 2s18'

- Calaj aripa 4s

- Suprafata flapsuri 2×0,68m²

- Bracaj flaps 0s 20s 30s 40s

- Suprafata eleroane 2×0,41m²

- Bracaj eleron in sus 20s

in jos 30s

Ampenaj orizontal:

- Anvergura       3,48m

- Suprafata stabilizator 2×0,82m²

- Suprafata profundor 2×0,55m²

- Bracaj profundor in sus 25s

in jos 20s

- Suprafata compensator 2×0.07m²

- Bracaj compensator in sus 10s

in jos 30s

Ampenaj vertical:

- Suprafata deriva                              0,84m²

- Suprafata directie 0,80m²

- Bracaj directie dreapta 30s

stanga30s

Fuselaj:

- Latime maxima in cabina 1,1m

- Anvergura plan central 2,02m

Tren de aterizare:

- Ampatament 5,43m

- Ecartament tren de aterizare 1,59m

- Roata tren de aterizare tip 5'.00-5'(3,5bar)

- Roata de bechie TOST tip 210×65mm(2,6bar)

LIMITARI DE VITEZA

MARCAREA VITEZOMETRULUI

GRUP MOTOPROPULSOR

Fabricant motor: Bombardier ROTAX G.M.B.H. MOTORENFABRIK

Model: ROTAX 912 S3

Putere maxima/turatie maxima (max. 5 min.)           98,6 CP/5800 rpm.

Putere maxima/turatie maxima in regim de

croaziera cu manetade gaz la maxim                                     92,5 CP/5500 rpm.

Turatie de mers in gol                                                             aprox. 1400 rpm.

Temperatura maxima chiulasa (lichid racire)                         135sC

Temperatura ulei:      - maxima 130sC

- minima 50sC

Presiune ulei:             - minima 0,8 bar (sub 3500 rpm)

- maxima 7 bar

- normala 2÷5 bar

Temperatura mediului ambiant la pornirea motoruli: - maxima               50sC

- minima -25sC

Presiune combustibil: - minima(semnalizata la bord printr-un bec) 0,15 bar(2,2 psi)

- maxima 0,4 bar (5,8 psi)

Combustibil: benzina fara Pb min. 95 oct.(conf. E.N. 228 Premium sau Premium plus) sau AVGAZ100LL.

Lubrefinant: Se vor utiliza uleiuri de motocicleta cu aditivi pentru angrenaje.Se poate utiliza si ulei de aviatie compoundat.         

Atentionare:Pentru alegerea sortimentului de ulei adecvat se vor consulta Manualul Operatorului Rotax 912 S3 si Service Information 18 UL 97 R2-D/E.

Specificatie ulei:

Se vor utiliza numai uleiuri din clasificarea API clasa "SF","SG" sau dintr-o clasa superioara.

Se recomanda uleiurile cu aditivi pentru angrenaje ca cele utilizate la motocicletele de mare performanta.

Nu se recomanda folosirea uleiurilor cu aditivi modificatori ai frictiunii.

Uleiurile de motocicleta pentru regim greu de lucru indeplinesc toate cerintele.

Atentionare: Pentru alte informatii privitoare la specificatia uleiului si pentru cazul utilizarii preponderente a benzinei AVGAZ 100LL (peste 30% din timpul de functionare a motorului) se vor consulta Manualul Operatorului Rotax 912 si Service Information 18 UL 97 R2-D/E.

Vascozitate ulei: se recomanda uleiurile multigrad.

Lichid de racire: amestec de 50% antigel concentrat cu aditivi anticoroziune si 50% apa distilata sau orice alt lichid de racire echivalent (se vor respecta cu atentie indicatiile producatorului lichidului de racire). Rezultate satisfacatoare se obtin cu "BASF Glzsantin Anticorrosion" sau cu un lichid de racire echivalent.

Nota: Se va consulta Manualul Operatorului Rotax 912 pentru alte recomandari importante.

Fabricant elice: HOFFMAN GmbH & Co KG PROPELLERSYSTEM

Model elice: HO-V352F/170+6 FQ

elice tip "viteza constanta", cu pas comandat hidraulic

diametru                 1,76m

MARCAREA APARATELOR DE SUPRAVEGHERE MOTOR

*Valoare netolerata

Mase

Masa maxima de decolare                  750 kg

Masa maxima de aterizare                  750 kg

Centraj

Limitele pozitiei centrului de greutate sunt:

limita fata: 19,57% din CMA (242mm)

limita spate: 30,47 din CMA (377mm)

Evolutii admise

Avionul este certificat in categoria avioane foarte usoare (VLA) pentru regimul de zbor de zi la vedere ( VFR-zi, cu exceptia conditiilor de givraj).

Factori de sarcina

La masa maxima de 750 kg:

-factor maxim pozitiv + 4,4

-factor maxim negativ - 2,2

Echipaj minim

Echipajul minim: 1 pilot

Postul principal de comanda: postul din stanga.

Conditii de functionare

Zborul de zi la vedere cu conditia echiparii minime cu:

centuri de siguranta pentru fiecare loc;

vitezometru, altimetru si busola;

litrometru, indicator presiune ulei, indicator temperatura ulei, turometru (cu inregistrare ore functionare).

indicator temperatura chiulasa, indicator presiune de admisie si sesizor de presiune minima combustibil;

aparat radio-comunicatie VHF in stare de functionare.

Benzina

- capacitate rezervor                72 L

- cantitate utilizabila 70 L

- cantitate neutilizabila 2 L

benzina fara Pb min. 95 octani sau AVGYZ 100LL

Numar de ocupanti

2 ocupanti cu masa de 55÷172 kg - 1 pilot + 1 pasager.

PROCEDURI DE URGENTA

INTRODUCERE

Capitolul contine sub forma de checklist si detailat procedurile pentru cazurile de urgenta.

Cazurile de urgenta, create de functionarea defectuoasa a motorului sau aeronavei, pot fi inlaturate prin practicarea corecta a lucrarilor de intretinere si a controlului inainte de zbor.

Oprirea motorului

a)     Oprirea motorului in timpul decolarii, distanta suficienta pentru aterizare

mansa__________________se impinge usor pana la zbor in palier

robinetul de benzina_______inchis

contact aprindere__________taiat

dupa contactul cu solul______mansa la limita in spate

frana rotii actionatadupa caz

Atentionare: Sub inaltimea de 150m, nu se face viraj de 180s pentru aterizarea pe aerodrom in sens invers decolarii.

b)     Oprirea motorului in timpul decolarii, distanta insuficienta pentru aterizare normala.

mansa_____ _______ ______ _________se impinge usor pana la zbor in palier

robinet benzina_________________inchis

contact aprindere________________taiat

trenul de aterizare_______________escamotat

Daca este posibil, se aduce la orizontala elicea prin actionarea scurta a demarorului, in caz contrar exista posibilitatea de a sacrifica elicea.

aterizarea_____ _______ ______ ________pe burta

Pornirea motorului in zbor

elice_____ _______ ______ _____________pas mic

viteza_____ _______ ______ ____________cca. 112 km/h

procedura de pornire motor este identica ca in cazul pornirii la sol (motor cald sau motor rece). Pornirea prin actionarea scurta a demarorului este posibila la orice viteza.

Daca motorul nu porneste, se incearca pornirea motorului in regim moara de vant. Se efectueaza urmatoarele operatii:

elice_____ _______ ______ ______________pas mic

maneta de gaz_____ _______ ______ ______la ¼ din cursa spre plin

Avertizare: Daca se depaseste mai mult de ¼ din cursa spre plin a manetei de gaz, exista pericolul supraturarii motorului in primele momente dupa repornire, pana cand regulatorul de pas incepe sa functioneze la parametrii normali.

zbor in picaj_____ _______ ______ _______pana la atingerea vitezei de 195 km/h

Avertizare: Pierderea de inaltime este de cca. 300m

Foc sau fum

Functie de situatie se va proceda in felul urmator:

a)     La sol

robinet de benzina_____ _______ ______ ____________inchis

maneta de gaze_____ _______ ______ _______________plin

dupa oprirea motorului, contact aprindere_________taiat

intrerupator general_____ _______ ______ ____________taiat

se actioneaza extinctorul portabil

Avertizare: NU SE REPORNESTE MOTORUL, dupa stingerea incendiului. Se depisteaza cauza incendiului.

b)     In timpul decolarii

Se procedeaza ca la punctul "a" si in plus, se vor respecta si indicatiile de la punctul "Oprirea motorului"

c)      In zbor

robinet de benzina_____ _______ ______ _______inchis

maneta de gaz_____ _______ ______ ___________plin

Dupa oprirea motorului:

contact aprindere_____ _______ ______ _________taiat

pas elice__________ ______ ____ mic

daca are rezerva de timp__________________ se duce elicea la orizontala

intrerupator general_____ _______ ______ _______taiat

aterizare__________ ______ ____ pe primul teren posibil (utilizabil)

la sol, se actioneaza extinctorul portabil.

Avertizare: Zborul pana la aterizare se va efectua "glisat" pentru a devia flacara ( daca exista ) NU SE REPORNESTE MOTORUL, dupa stingerea incendiului. Se depisteaza cauza incendiului.

Zbor planat

maneta de gaz_____ _______ ______ __________mers in gol

contact aprindere_____ _______ ______ ________taiat

finete maxima_____ _______ ______ __________11,25 la viteza de 110 km/h

viteza de cadere la finete maxima__________2,7 m/s

Atentionare: Intrerupatorul general al bateriei ramane cuplat ( pentru ceilalti consumatori: radio,aparate bord,etc.)

volet__________ ______ ____ _0s

clapeta racire motor____________________inchisa

tren de aterizare_____ _______ ______ ________sus

Aterizare fortata

a) Considerente generale

Aterizarea in conditii deosebite (teren necunoscut) cere o recunoastere (apreciere) din aer a terenului (aprecierea denivelarii, duritatii, directiei vantului, starii vegetatiei, lungimii, etc.)pentru a se proceda in conformitate cu posibilitatile oferite de teren.

O planare uniforma si un contact lin cu solul la aterizare se va realiza la viteza minima V= 115,7 km/h.

b) Aterizarea cu o roata dezumflata

Daca la aterizare aeronava are tendinta de deviere (fara o cauza aparenta) este dovada dezumflarii unei roti.

Pilotul va mentine aeronava pe directie utilizand eleroanele si palonierul, iar dupa micsorarea vitezei (cand eficacitatea suprafetelor de comanda scade) prin franarea cu precadere a rotii in stare buna.

c) Aterizarea cu trenul de aterizare defect ( sistemul de escamotare)

Daca prin sistemul de semnalizare (luminos si sonor), pilotul este avertizat ca trenul nu s-a zavorat corect in pozitia scos - va repeta operatia de scoatere a trenului mai energic.

Nota: Se poate verifica vizual daca zavorul manetei de comanda escamotare tren de aterizare este in pozitie corecta.

Daca dupa repetarea operatiei, semnalizarea nu este certa, caseta rosie este aprinsa, se va proceda in felul urmator:

tren_____ _______ ______ ____________pozitia scos

motor_____ _______ ______ __________oprit

elice_____ _______ ______ ____________pas mic

elice_____ _______ ______ ____________la orizontala (prin actionarea demarorului)

contact cu solul___________________lin

d) Aterizarea pe "burta"- cu motorul oprit

elice_____ _______ ______ ______________pas mic, la orizontala

volet_____ _______ ______ ______________40s

contactul cu solul la viteza minima (85-90 km/h), cat mai lin posibil.

In aceasta situatie structura nu este afectata; trenul fiind semiescamotabil preia impactul cu pista.

Nota: Inaintea contactului cu solul, in masura posibilitatilor, se recomanda escamotarea lenta a voletului pentru evitarea deteriorarii acestuia

e) Aterizarea pe "burta" cu motorul in functiune

Prucedura este aceesi cu cea de mai sus, dar se sacrifica elicea.

f) Apropierea si aterizarea fara utilizarea voletului ( bracaj 0s)

viteza pe panta de aterizare_____ _______ ______ ________105-120 km/h

trenul__________ ______ ____ _________scos-zavorat

panta se regleaza__________ ______ ____ cu ajutorul motorului

viteza de contact cu solul_____ _______ ______ _________aprox. 80 km/h

g) Amerizare fortata

volet__________ ______ ____ _________0s

directia__________ ______ ____ _______contra vantului, pentru vantputernic si apa agitata paralel cu valurile, pentru vant slab si valuri mari.

trenul de aterizare__________ ______ ____ sus

elicea__________ ______ ____ __________pas mic

motor__________ ______ ____ __________oprit

cupola__________ ______ ____ __________deschisa

pozitia avionului__________ ______ ____ __usor cabrat

Avertizare: Aprecierea inaltimii deasupra apei poate fi eronata.

inainte de contactul cu apa, intrerupatorul general________taiat

contactul cu apa__________ ______ ____ ____lin si usor cabrat

parasirea avionului__________ ______ ____ __cat mai rapida (avionul pluteste in timp limitat, cateva minute)

Viteza limita

Apropierea de viteza limita este avertizata optic si sonor cu aproximativ 10 km/h inainte de afi atinsa ( avertizorul are ton modulat)

In apropierea vitezei de angajare (dupa avertizorul sonor incepe sa sune) apare si o avertizare aerodinamica manifestata prin usoare scuturaturi, cu aproximativ 5 km/h inainte de angajare.

Angajarea in limita de viteza se produce bland, simetric, prin oscilatii in tangaj.

Redresarea (scoaterea din angajare) se realizeaza prin impingerea mansei sau chiar simpla eliberare a mansei. Redresarea este prompta cu o pierdere de inaltime de aproximativ 55÷85 m pentru zborul cu motorul redus si 25÷35 m pentru zborul cu motorul la 75% PMC.

Pentru zborul in viraj, avertizarea se produce cu aproximativ 9 km/h inainte de atingerea vitezei limita si pierderea de inaltime la redresare variaza intre 30÷55 m functie de configuratia de zbor.

Defectarea genaratorului

Defectarea generatorului este semnalizata de becul de avarie, caseta "GENERATOR ELECTRIC" de pe plansa de bord. In aceasta situatie se decupleaza toti consumatorii cu exceptia urmatorilor:

litrometru;

aparate de bord;

statie radio.

Se va limita timpul de emisie radio.

Atentionare: In aceste conditii se va putea zbura maxim o ora.

Redresarea din vrie

In cazul intrarii in vrie se actioneaza prompt in felul urmator:

Referat: Ferastrau circular cu masa mobila Referat: Criterii pentru aprecierea rezistentei la foc

identificarea sensului rotatiei

reducerea motorului (ralanti)

mansa_____ _______ ______ _______________la mijloc

directie (paloniere)____________________opus sensului de rotatie,la cursa maxima

mansa_____ _______ ______ _______________usor in fata

directie (palonier)_____ _______ ______ ______la neutru

Atentionare: Daca avionul a intrat in vrie din configuratie cu voletul bracat, se aduce rapid voletul la "0". La centrajul maxim fata, pozitia avionului este accentuat in picaj. Intarzierea dupa actionarea comenzilor pentru din vrie este de 1 tur de vrie. Pierderea de inaltime la redresare este de 200÷250m cand s-a intrat in vrie din zbor in linie dreapta si de 200÷290 m cand s-a intrat in vrie din zbor in viraj.

Largarea cupolei

Se fac urmatoarele operatii:

se actioneaza hotarat maneta rosie de pe cupola prin rotirea in sensul indicat;

se dezavoreste cupola prin actionarea manetei rosu cu alb si se trage inapoi cupola cu minim 300 mm si se impinge usor in sus. Din aceasta pozitie, cupola este antrenata de curentul de aer.

Nota: Largarea cupolei se va efectua numai in situatii critice deoarece afecteaza ampenajul.

Parasirea aeronavei in caz de pericol

robinetul de benzina_______________inchis

contact de aprindere_______________taiat

cupola_____ _______ ______ ___________deschisa la limitator sau largata

centurile_____ _______ ______ _________desfacute

parasirea aeronavei_______________lateral in jos,intre aripa (spre bordul de fuga) si fuselaj, in exteriorul evolutiei.

Controlul inaintea primului zbor al zilei

La inceputul fiecarei zile de zbor, parcurgand traseul in jurul avionului si se vor efectua urmatoarele verificari:

1. Verificare aripa dreapta:

verificare jonctiune aripa fuselaj: asamblare corecta, joc (prin miscari pe verticala ale varfului aripii), sigurantare;

verificare eleron, volet: deblocare, cursa completa fara agatari, joc, stare sarniere;

verificare stare invelis aripa, volet, eleron.

2. Verificare fuselaj:

verificare stare invelis: eventuale deformatii, fisuri, lovituri, cutari.

3. Verificare ampenaje:

verificare stabilizator si profundor: fixare, asigurare, joc (se verifica jocul ampenajului orizontal in ferura prin miscare lina a profundorului si jocul intre cele doua profundoare);

verificare compensator profundor, directie: functionare corecta si libera;

verificare stare invelis.

4. Verificare aripa stanga:

Identic ca la verificare aripa dreapta, in plus:

verificare prindere priza presiune totala.

5. Verificare tren de aterizare, roata de bechie:

verificare stare generala: deformatii, jocuri, fisuri, blocari, murdarie;

verificare pneuri: vizual presiune si daca pata de contact este prea mare se masoara presiunea, daca este cazul: se aduce la valoarea prescrisa; stare (uzura, taieturi, fisuri, deformari);

verificare amortizoare: stare, functionare.

6. Verificare cabina:

verificare cupola: stare (fisuri ale plexiglasului), functionare sistem de zavorare, culisare libera a cupolei;

se verifica functionarea libera si completa a tuturor comenzilor;

se verifica starea centurilor.

7. Verificare elice:

se verifica daca ambele circuite de aprindere sunt decuplate;

verificare stare elice: suruburi si sarme de sigurante slabite, avarieri sau fisuri in pale;

se verifica jocul unghiular al palelor;

Atentionare: Se permite un joc unghiular al palei pana la 1s.

verificare coif elice: fisuri, sigurantare;

se roteste elicea cu mana in sensul de rotatie si se urmareste ca motorul sa prezinte compresie constanta fara zgomote neregulate si fara rezistenta la rotatie.

Avertizare: Inainte de rotirea elicei se va verifica prezenta calelor la roti sau daca frana de parcare este actionata si daca ambele circuite de aprindere sunt decuplate. In cabina trebuie sa fie o persoana cu experienta.ROTIREA ELICEI SE FACE IN SENS NORMAL DE ROTATIE, CU FERIRE DIN PLANUL DE ROTATIE A ELICEI, pentru a se evita accidentarea.

8. Motor:

se verifica daca ambele circuite de aprindere sunt decuplate;

se scot capotajele, se verifica starea lor;

se verifica miscarea libera a cablului de comanda maneta gaz, a cablului de comanda maneta soc, a cablului de comanda clapeta aer admisie motor;

se verifica, la postul stanga, functionarea blocajului pentru maneta de gaz si pentru comanda pas elice;

se verifica miscarea libera a cablului de comanda a clapetei de racire motor si cele cinci pozitii ale clapetei de racire motor;

se verifica nivelul uleiului, se completeaza daca este nevoie, se urmaresc indicatiile din Manualul Operatorului Rotax 912;

Avertizare: Risc de ardere si oparire. Verificarile se efectueaza doar cand motorul este rece.

se verifica nivelul lichidului de racire, se completeaza daca este nevoie pana la max. 2/3 din vasul de expansiune;

Nota: Nivelul lichidului de racire trebuie sa fie intre marcajele de max. si min. Ale vasului de supraplin.

se urmaresc eventualele scurgeri de combustibil, ulei sau lichid de racire; daca sunt scurgeri se depisteaza sursa scurgerilor si se remediaza ;

se verifica starea esapamentului;

se verifica starea bateriei;

se verifica starea si fixarea fiselor si cuplajelor electrice;

se monteaza capotajele, se verifica siguranta prinderii.

Controlul inainte de zbor

se face controlul vizual al intregii aeronave;

se verifica rezerva de combustibil (min. 10 L) functie de scopul zborului;

Avertizare: Efectuati controlul inainte de zbor numai cu motorul rece sau doar caldut. Risc de ardere si oparire.

se verifica daca nu sunt scurgeri de benzina, ulei si lichid de racire; daca exista, remediati inainte de zbor;

se rasuceste pala cu mana pentru verificarea schimbarii usoare a pasului.

Avertizare: Inainte de rotirea elicei se va verifica prezenta calelor la roti sau daca frana de parcare este actionata si daca ambele circuite de aprindere sunt decuplate. In cabina trebuie sa fie o persoana cu experienta. ROTIREA ELICEI SE FACE IN SENS NORMAL DE ROTATIE, CU FERIRE DIN PLANUL DE ROTATIE A ELICEI, pentru a se evita accidentarea.

se verifica elicea - sa nu existe joc, jocul unghiular permis pentru pala este de 1s. Se verifica prinderea, sigurantarea si integritatea palei;

Nota: Nivelul lichidului de racire trebuie sa fie intre marcajele de max. si min. ale vasului de supraplin.

se verifica nivelul de ulei; daca este cazul se completeaza. Se respecta indicatiile din Manualul Operatorului Rotax 912;

se verifica comenzile motor;

se verifica functionarea semnalizarilor prin apasare pe butonul "TEST", se aprind becurile din casete si suna avertizoarele. Pentru efectuarea verificarii trebuie cuplate intrerupatorul general si disjunctorul pentru semnalizari, iar dupa verificare acestea se decupleaza;

se verifica ca rotile sa fie cu cale sau frana de parcare actionata;

se verifica ca zona elicei sa fie libera.

Avertizare: Se va evita calcarea pe volet in momentul urcarii in aeronava. Nerespectarea acestei indicatii poate duce la deteriorarea voletului si, deci, la compromiterea securitatii zborului.

Proceduri normale si checklisturi

a)     Verificarea inainte de pornirea motorului:

extinctor la sol_____ _______ ______ _________in apropiere

blocaje suprafete de comanda____________scoase

rotile__________ ______ ____ _cu cale sau frana de parcare actionata

robinet combustibil_____ _______ ______ ______inchis

clapeta racire motor_____ _______ ______ ______inchisa

intrerupator general_____ _______ ______ ______cuplat

disjunctoare_____ _______ ______ ____________cuplate

acumulator_____ _______ ______ _____________12 V

comanda soc_____ _______ ______ ____________impinsa

comanda pas elice_____ _______ ______ ________pas mic

intrerupator general_____ _______ ______ _______decuplat

Atentionare: Se vor respecta recomandarile din Manualul Operatorului Rotax 912, privitoare la exploatarea motorului in conditii de vreme rece.

b)     Cuplarea unei surse externe

In conditii atmosferice cu temperaturi foarte scazute, pentru pornirea motorului, se poate cupla o sursa externa de alimentare de 12 Vcc la priza de aerodrom a avionului. Pentru cuplarea sursei (bateria avionului ramane cuplata) se efectueaza:

sursa de alimentare externa se pozitioneaza langa avion;

se conecteaza clestii cablului de alimentare la bornele sursei externe de alimentare;

Atentionare: Cuplarea / decuplarea cablului de alimentare se face cu motorul oprit si intrerupatorul general decuplat.

se cupleaza cablul de alimentare la priza parc;

se efectueaza operatiile de pornire si incalzire motor pana ating parametrii motor corespunzatori;

se opreste motorul, se decupleaza intrerupatorul general;

se decupleaza cablul de alimentare si se indeparteaza impreuna cu sursa de alimentare din raza de actiune a avionului.

c)      Pornirea motorului

Avertizare: Nu porniti motorul daca sunt persoane in apropierea avionului.

disjunctoarele_____ _______ ______ _______cuplate

robinet de benzina__________________deschis

intrerupatorul general________________cuplat

pompa suplimentara benzina__________cuplata

comanda soc - motor rece____________trasa

- motor cald____________impinsa

maneta de gaz_____ _______ ______ _______la pozitia "mers in gol"

contact aprindere____________________cuplat (ambele circuite)

mansa_____ _______ ______ ______________trasa

frana de parcare_____ _______ ______ ______decuplata, se actioneza pedalele

- butonul demaror_____ _______ ______ ______actionat

Atentionare: Demarorul va fi actionat timp de max. 10 sec. (fara intrerupere), dupa care urmeaza o perioada de racire de 2 min.

- maneta de gaz_____ _______ ______ ________se actioneaza pana cand se obtine o functionare regulata la aprox. 2500 rpm.

Verificati daca presiunea uleiului creste in 10 sec. si monitorizati presiunea uleiului in continuare. Cresterea turatiei motorului este permisa doar la valori constante ale presiunii uleiului de peste 2 bar.

La o pornire motor cu temperatura scazuta a uleiului, continuati sa observati presiunea uleiului, deoarece ea poate sa scada.

comanda soc - motor rece______________oprit (amestec sarac).

Atentionare: Pentru a nu se solicita reductorul, pornirea motorului se face cu maneta de gaz la mers in gol sau cel mult deschisa la 10%. Se asteapta aprox. 3 sec. dupa aducerea manetei de gaz inapoi la un regim de sarcina partiala, pentru a atinge o turatie constanta, inainte de reaccelerare.

Pentru a verifica cele doua circuite de aprindere, se decupleaza si cupleaza pe rand numai cate un circuit de aprindere.

Atentionare: Nu actionati butonul demaror atata timp cat motorul functioneaza. Asteptati pana la oprirea completa a motorului.

d) Incalzirea motorului, inainte de rulare:

pas elice______________pas mic

turatie motor___________se regleaza la 2000 rpm. (se mentine aprox. 2 min.)

turatie motor___________2500 rpm. (pana la atingerea temp. de 50s C la ulei)

verificati temperaturile si presiunile

Avertizare: Manevrarea comenzii pas elice sau a manetei de gaz se va face lent, fara bruscari in ambele sensuri. Manevrele bruste pot provoca supraturarea.

Verificare parametrii motor:

maneta de gaz (max. 30 sec.)______________plin (turatia realizata: 5600 rpm.)

Atentionare: Dupa o testare la regim maxim la sol, este necesara o racire scurta a motorului pentru evitarea formarii vaporilor in chiulasa.

turatie motor_____ _______ ______ _____________4000 rpm.

Verificare circuite de aprindere:

Se intrerupe pe rand cate un circuit de aprindere; diferenta de turatie cu un circuit de aprindere si cu ambele nu trebuie sa depaseasca 300 rpm. Diferenta de turatie intre cazurile de verificare cu fiecare circuit de aprindere in parte nu trebuie sa fie mai mare de 120 rpm.

-maneta de gaz_____ _______ ______ ____________mers in gol

Verificare schimbare pas elice:

turatia motor_____ _______ ______ _________aprox. 4600 rpm

se actioneaza fin comanda pas (pana la scaderea turatiei cu aprox. 750 rpm.)____turatie aprox.3700 rpm.

- se actioneaza comanda pas pana la aprox. 4600 rpm.

Timpul de reducere a turatiei trebuie sa fie egal cu cel de crestere a turatiei.

se repeta operatia de cel putin de trei ori.

Controlul elicei dupa turarea ei la sol:

se opreste motorul

se verifica daca elicea nu are scurgeri de ulei si palele sa nu prezinte urme de unsoare.

e) Rulare:

frana de parcare___________________decuplata (caseta de plansa de bord stinsa)

comanda pas elice_________________pas mic

mansa_____ _______ ______ ____________pozitie neutra

maneta de gaz_____ _______ ______ ______actionata progresiv pentru atingerea vitezei de                max. 10 km/h.

manevrare avion __________________prin roata de bechie cuplata cu directia (palonier)

frana tren de aterizare( dupa nevoie, pentru oprire sau pentru micsorarea razei de viraj)_____ _______ ______ _____________se actioneaza fara brutalitate (bruscari)

clapeta racire motor________________deschisa sau in pozitie intermediara, functie de temperatura mediului ambiant

f) Controlul inainte de decolare:

centurile_____ _______ ______ ________legate, ajustate

cupola de plexiglas______________inchisa, zavorata

temperatura ulei_________________minim 50s C

combustibil _________________min. 10 L (functie de scopul zborului)

robinet de combustibil__________deschis

comenzile____________________functionare libera

volet_____ _______ ______ _________pozitie dorita (20s )

compensator__________________neutru

pompa suplimentara de benzina___in functiune, becul galben aprins

clapeta racire motor____________deschisa

se obtine autorizatia de decolare.

g) Decolare:

volet_____ _______ ______ ________20s

maneta de gaz_______________progresiv turatie maxima

turatie motor/ pres. admisie_____5800 rpm/ min. 27,2 in Hg (max. 5 min.)

in rulare____________________se desprinde bechia la 50 km/h

dezlipire____________________la viteza de 80-85 km/h

palier_____ _______ ______ _______pana la realizarea vitezei de 105 km/h

viteza la 15 m inaltime_________105 km/h

h) Urcare:

la viteza verticala pozitiva________tren "sus"

viteza optima de urcare__________105 km/h

motor_____ _______ ______ _________5500 rpm. (putere max. continua)

volet_____ _______ ______ __________0s

viteza optima de urcare__________ 108 km/h

la H=150-200m________________se opreste pompa suplimentara de benzina

(uzual la H de siguranta)

se urmaresc parametrii motor.

i)       Croaziera:

la inaltimea dorita_____ _______ ______ __________se schimba pasul - pas croaziera

pentru alegerea regimului de croaziera dorit, se studiaza capitolul "Informatii suplimentare"- "Croaziera"in care sunt date recomandari si valori ale turatiei, presiunii de admisie, consumului orar de benzina, vitezei, consumului de benzina la 100 km pentru croaziera maxima, croaziera economica si croaziera rapida.

compensatorul_____ _______ ______ _____________anuleaza efortul.

Avertizare: La temperatura aerului sub 5s C, pentru prevenirea inghetului la carburator, se recomanda mentinerea temperaturii uleiului la peste 70s C si tragerea comenzii aer admisie.Se vor respecta indicatiile, din Manualul Operatorului Rotax 912 S3, de la capitolul referitor la exploatarea motorului in conditii de vreme rece.

viteza minima de zbor Vso___________________80 km/h (cu turatie de mers in gol)

Nota: Evitati exploatarea motorului in afara domeniului normal de functionare, 90s÷110s C. Pentru a provoca evaporarea posibilelor acumulari de apa, cel putin o data pe zi trebuie marita temperatura uleiului pana la 100s C.

j)       Zborul de apropiere:

trenul de aterizare_____ _______ ______ __________ scos

elice__________ ______ ____ _____pas mic

pompa suplim. de benzina ___________________pornita

volet__________ ______ ____ ______pe poz. Aterizare ( 40s )

se selecteaza unghiul de pana din mansa (in tangaj)

viteza pe panta (Vopt=110÷120 km/h )__________se regleaza cu ajutorul manetei de                                                             gaz

Nota: La bracarea voletului sau reducerea motorului, cu trenul de aterizare escamotat, se aprinde caseta de semnalizare rosie "Tren" si functioneaza avertizorul sonor (ton continuu).

Nota: La bracarea voletului de la 0s la 40s ( pozitia de aterizare), apare o tendinta de picaj care se anuleaza printr-o usoara tragere a mansei.La introducerea voletului de la 40s la 0s, apare o tendinta de de cabraj care se anuleaza printr-o usoara impingere a mansei.

k)     Aterizarea:

viteza verticala________________sub inaltimea de 10m se micsoreaza unghiul de panta

viteza la 15m H._______________105 km/h

viteza de contact cu solul________80 km/h

contactul cu solul______________pe trei puncte

mansa_____ _______ ______ ________trasa

frana rotilor (vit. Sub 40 km/h)____actionata gradat

l) Influenta vantului lateral

Viteza maxima a vantului lateral este de 6 m/s

Avionul se comporta mai bine cu vant lateral din dreapta.

Se recomanda sa se faca decolarea si aterizarea cu vant lateral din dreapta.

l)       Ratarea aterizarii

Daca situatia impune ratarea aterizarii, se vor respecta urmatoarele:

motor_____ _______ ______ __________ plin (5800 rpm.)

viteza_____ _______ ______ __________115 km/h

se incepe urcarea

la H. De 15 m __________________volet 0s (treptat)

motor_____ _______ ______ __________5500 rpm.

Se continua urcarea.

n) Dupa aterizare:

se va directiona aeronava____________________cu ajutorul palonierului

pe perioada rularii nu se va tura motorul excesiv

- mansa (in timpul rularii)_____ _______ ______ ______trasa la maxim.

o) Oprirea motorului:

In mod normal, cand motorul nu a fost solicitat pe panta si la rulare, se opreste prin intreruperea aprinderii. Dupa un rulaj indelungat, daca temperatura motorului a crescut, inainte de rotire se tine motorul la 2000 - 2500 rpm. timp de 2 - 3 min. si se opreste prin inchiderea robinetului de benzina.

p) Controlul dupa zbor:

contactele electrice_____ _______ ______ ___________decuplate

robinet de benzina_____ _______ ______ ____________inchis

se face un tur de control al intregii aeronave, urmarindu-si aceleasi puncte ca la "Controlul inainte de pornirea motorului"

EVOLUTII ACROBATICE PERMISE

Conform regulamentului, avionul poate executa urmatoarele evolutii acrobatice :

opt lent

viraj strans

sandela

Nota: Recomandam ca toate figurile sa se execute la inaltime mai mare de 200 m.

Opt lent

viteza de intrare_____ _______ ______ ___________175 km/h

turatie motor_____ _______ ______ ______________5500 rpm

maneta de gaz_____ _______ ______ _____________plin

Viraj strans

viteza de intrare_____ _______ ______ _____________175 km/h

inclinare maxima_____ _______ ______ ____________60s

turatie motor__________ ______ ____ 5500 rpm.

maneta de gaz_____ _______ ______ _______________plin

viteza stabilizata____viraj dreapta______________150 km/h

viraj stanga_______________160 km/h

Sandela

viteza de intrare_____ _______ ______ _______________175 km/h

turatie motor__________ ______ ____ __5500 rpm.

maneta de gaz__________ ______ ____ _plin

viteza de iesire__________ ______ ____ _95 km/h

castig de inaltime_____ _______ ______ _______________~100 m

EPLOATAREA IN SEZON RECE

La exploatarea avionului in sezon rece - temperaturi ale mediului la decolare mai mici de 5s - se monteaza un obturator pe pnoul parafoc in zona clapetei de racire motor. La incinta de admisie se cupleaza un tub gofrat pentru captarea aerului cald din spatele motorului.

PERFORMANTE

Viteza limita

Vitezele prezentate in tabel sunt raportate la masa maxima - 750 kg, la nivelul marii.

Performante de decolare

La masa maxima ( 750 kg ) in conditii fara vant, pe pista de beton, la altitudinea de 0 km, in atmosfera standard:

distanta de rulare__________ ______ ____ ______185 m

distanta de decolare peste obstacol de 15 m________________409 m

Pentru alte situatii, consultati tabelul de mai jos (distantele sunt in metri):

Distanta de aterizare

La masa maxima admisa ( 750 kg ) in conditii fara vant, pe pista cu beton, la nivelul marii si temperatura de +15s C este:

distanta de aterizare__________ ______ ____ __171 m

distanta de rulare__________ ______ ____ _____110 m

Pentru alte situatii, distanta de aterizare, in metri, este data in tabelul urmator:

Performante la urcare

1. Urcarea la decolare

viteza__________ ______ ____ ________108 km/h

volet__________ ______ ____ _________20s

tren de aterizare__________ ______ ____ _scos

turatie motor__________ ______ ____ ____5800 rpm. (max. 5 min.)

Vitezele de urcare la decolare, in m/s, sunt date in tabelul urmator:

2. Urcare la croaziera

viteza__________ ______ ____ _________112 km/h

volet__________ ______ ____ __________0s

tren de aterizare__________ ______ ____ _sus

turatie motor__________ ______ ____ ____5500 rpm.

Vitezele de urcare la croaziera, in m/s, sunt date in tabelul urmator:

INFORMATII SUPLIMENTARE

Croaziera

In conditiile de masa maxima si atmosfera standard, sunt recomandate urmatoarele regimuri:

Un in.Hg = 25,4 mmHg

Recomandari generale:

Se vor evita regimurile motor caracterizate prin presiune de admisie maxima ( corespunzatoare altitudinii de zbor ) deoarece conduc la cresterea consumului de combustibil.

O scadere a presiunii de admisie cu aprox. 1 in.Hg fata de valoarea maxima conduce la scaderea consumului orar fara o diminuare notabila a vitezei.

Pentru un zbor de croaziera economic se poate utiliza o turatie cuprinsa intre 4800 - 5000 rpm. si o presiune de admisie redusa cu aprox. 2-3 in.Hg fata de valoarea max. corespunzatoare altitudinii de zbor.

- Pentru un zbor de croaziera rapida se poate utiliza o turatie cuprinsa intre 5100 - 5300 rpm. si o presiune de admisie redusa cu aprox. 1 in.Hg fata de valoarea max. corespunzatoare altitudinii de zbor.

Corectii pentru abaterea de la conditiile standard:

ISA +10s - se obtine acelas consum ca in conditiile stadard prin ridicarea presiunii de admisie cu 0,3 in.Hg si scaderea altitudinii de zbor cu 150 m

ISA - 10s - se obtine acelas consum ca in conditiile standard prin scaderea presiunii de admisie cu 0,3 in.Hg si cresterea altitudinii cu 150 m.

Autonomia de zbor

Distanta max. de zbor si durata de zbor sunt determinate in urmatoarele conditii:

atmosfera ISA;

decolare de la 0 m;

masa maxima;

plinul de combustibil;

vitezele recomandate pentru croaziera economica;

s-a inclus consumul de decolare si urcare la plafonul de zbor

fara a se utiliza rezerva de navigatie.

Urcarea dupa aterizare ratata

volet__________ ______ ____ ____40s

turatie motor_____ _______ ______ ______________5800 rpm. (max. 5 min.)

viteza__________ ______ ____ ____115 km/h

Viteza de urcare dupa aterizare ratata, in configuratia descrisa, este pozitiva. Dupa atingerea inaltimii de 15 m, se aduce flapsul la 0s si se efectueaza o urcare de croaziera.

Decolarea pe pista cu iarba

Distantele de rulare si decolare pe pista de iarba sunt cu 25% mai mari fata de cele pe pista de beton

Aterizarea pe pista de iarba

Valorile distantelor de aterizare pe pista cu iarba cresc cu 15% fata de valorile distantelor de aterizare pe pista betonata.

Efectul picaturilor de ploaie si a insectelor de pe aripi

Nu s-au evidentiat variatii ale performantelor si caracteristicilor cauzate de picaturile de ploaie sau acumulare de muste pe aripi.

Performante de planare

In configuratia lisa si cu clapeta de racire motor inchisa, finetea este mai mare de 1:11 la viteza de 110 km/h. Finetea se mentine aproximativ la aceasi valoare pana laviteza de 120 km/h.

Viteza de cadere este de 2,7 m/s

Mentinand aeronava la viteza de 110 km/h, la fiecare 100 m pierduti pe verticala se parcurg sigur 1100 m.

Masa minima

Masa minima de decolare este formata din:

masa avion gol echipat;

1 pilot de 55 kg;

masa cantitate minima benzina (12L ) = 9 kg

Limite si centraje

Limitele admise:

centraj fata: 19,57% - 242 mm CMA

centraj spate: 30,47% - 377 mm CMA

Nu se utilizeaza lesturi suplimentare de corectare a centrajului in toata gama normala de incarcare cu pilot (piloti):

minim 1 pilot: 55kg

maxim 2 piloti: 86 - 172 kg

DESCRIEREA SISTEMELOR

Introducere

Avionul foarte usor IAR-46 este proiectat si construit de IAR-SA Brasov, in concordanta cu cerintele regulamentului JAR-VLA.

Structura

Fuselaj

Structura fuselajului este metalica de tip semi-coca, cu lonjeroane, lise, panouri si invelisuri asamblate prin nituri.

In partea anterioara a fuselajului se afla compartimentul motor, despartit de cabina de un panou parafoc. Motorul se fixeaza pe un suport motor, din tevi sudate, aflat in compartimentul motor.

In zona centrala a fuselajului se afla cabina si planul central.

Cabina are doua posturi de pilotaj pozitionate "cot la cot" . Scaunele posturilor de pilotaj au spatarele reglabile. Pentru centurile de siguranta sunt prevazute cate 4 puncte de prindere in structura la fiecare post de plotaj. Cabina este protejata de un parbriz fix si o cupola culisanta, ambele din plexiglas montat pe un schelet metalic.Cupola culisanta are pe arcada superioara o maneta de largare a cupolei pentru cazurile de urgenta.

Planul central are prevazut un cheson transversal consolidat pentru prinderea trenului principal de aterizare, iar in extremitati feruririle de prindere ale aripilor.

In partea posterioara a fuselajului se afla deriva, cu ferurile de prindere pentru ampenajul orizontal, si capabilitatile de montare a bechiei.

Aripi

Aripile, de forma trapezoidala, au o constructie metalica mono-lonjeron, cu un lonjeron auxiliar spre bordul de fuga. Se fixeaza de planul central prin intermediul unor feruri.Fiecare aripa este echipata cu: eleron, volet si bord marginal, toate metlice.

Ampenaje

Ampenajul orizontal este alcatuit din doua semi-ampenaje, fiecare fiind alcatuita din stabilizator, profundor si compensator profundor. Cele doua semi-ampenaje se monteaza in ferurile din partea superioara a derivei si pot fi pliate de o parte si de cealalta a acesteia in scopul usurarii transportului avionului. Stabilizatoarele si compensatoarele profundoarelor au o structura complet metalica, iar profundorul are structura metalica cu invelis din material textil impregnat si vopsit.

Ampenajul vertical este alcatuit din deriva, care este direct asamblata de fuselaj si directie. Deriva este complet metalica, iar directia are o structura metalica cu invelis din material textil si vopsit.

Comenzi de zbor

Comenzile de zbor sunt de tip mecanic, conventionale.

Pentru eleroane si voleti miscarea este transmisa printr-un sistem de comanda alcatuit din leviere si tije, iar pentru profundoaresi directie printr-unul alcatuit din tije si cabluri. Comanda compensatorului profundorului se face prin cabluri.

Din cabina, eleroanele si profundoarele sunt actionate de la mansa, cate o mansa pentru fiecare post de pilotaj; voletii sunt actionati de la maneta comenzii volet, pozitionata intre scaune; directia de la palonierele aflate la fiecare post de pilotaz; compensatoarele profundoarelor sunt actionate de la comanda compensator profundor aflata sub plansa de bord, pe partea dreapta a consolei inferioare.

Plansa de bord

Plansa de bord standard.

Tren de aterizare

Trenul de aterizare este alcatuit dintr-un tren de aterizare principal, semiescamotabil si amortizat, si o roata de becchie, orientabila, cuplata cu directia.

Trenul de aterizare principal, prins de structura in zona planului central, are o constructie sudata. Cele doua jambe, care intra in alcatuirea trenului principal de aterizare, sunt prevazute cu amortizoare oleo-pneumatice. Rotile au frane cu disc actionate hidraulic.

Sistemul de actionare a trenului de aterizare principal este mecanic, actionarea efectuindu-se prin intermediul comenzii escamotare tren. Trenul are un sistem de avertizare, cu micro-intrerupator, pe plansa de bord sistemul avand lampi pentru semnalizarea pozitiei si zavorarii trenului. Tot pe plansa de bord este semnalizata franarea rotilor trenului.

Bechia are de asemenea o constructie sudata, avand un amortizor din cauciuc.

Pentru manevre la sol roata de bechie poate fi decuplata de directie, putand astfel sa fie rotita cu 360s.

Scaune piloti si centuri de siguranta

Scaunele pilotilor au spatare reglabile. Reglarea se face cu ajutorul unor sine indexoare. Se trage spatarul spre in fata si se pozitioneaza sina indexoare pentru una dincele trei inclinari posibile.

Fiecare scaun pilot are cate o centura de siguranta.Fiecare centura de siguranta este alcatuita din doua curele care se trec peste umeri si doua curele care se trec in jurul taliei. Acestea se regleaza de catre pilot. Pentru inchiderea si sigurantarea centurii de siguranta, se introduc lamelele cu decupaj, atasate cate una la fiecare curea de sus, in lamela de la centura de jos, dreapta, care se impinge in dispozitivul de inchidere si sigurantare atasat de cureaua de jos, stanga. Pentru deschidere, se trage de clapeta de pe dispozitivul de inchidere si sigurantare.

Cupola cabina

Urcarea pana la cupola se va efectua dinspre bordul de fuga al aripii, pe langa fuselaj, evitand cu atentie calcarea pe volet. Accesul in cabina se face prin descuierea zavorului din maneta de zavorare, aflata in partea superioara a cupolei, inspre fata. Se roteste maneta de zavorare si se impinge cupola inspre spate. Dupa intrarea in cabina, pentru inchiderea ei, cupola se trage inspre fata si se inchide automat. Dupa aceea, se roteste maneta de zavorare pentru sigurantare, in sensul indicat pe eticheta de langa ea. Pentru iesirea din cabina se roteste maneta de zavorare si se impinge cupola inspre spate.

Pentru cazurile de urgenta, cupola are un sistem de largare comandat de la maneta de largare, aflata deasupra pilotilor, pe arcada superioara a cupolei. Este asigurat accesul la maneta de largare pentru ambii piloti.

GRUP MOTOPROPULSOR

Motor

Este de tip ROTAX 912 S3, in 4 timpi, cu patru cilindrii orizontali opusi, cu aprindere dubla electronica, cu un arbore cu came si tije impingatoare, cu racire cu lichid de racire a chiulasei si racire cu aer a cilindrilor, cu carter uscat cu ungere fortata, cu doua carburatoare de depresiune constanta, cu arbore pentru elice cu pas fix, actionata printr-un reductor cu amortizor de soc si ambreiaj de suprasarcina integrate, si cu generator de curent alternativ cu redresor regulator extern.

Puterea maxima este de 98,6 CP la turatie de 5800 rpm (max. 5 min.), puterea max. continua este de 92,5 CP la turatie de 5500 rpm.

Urmatoarele accesorii intra in componenta motorului:

starter electric (12 V; 0,6 W )

regulator hidraulic pas elice tip "viteza constanta"

pompa ulei

pompa de apa

pompa mecanica de combustibil.

Comenzile motor sunt urmatoarele:

maneta de gaz

comanda soc

comanda aer admisie motor

comanda clapeta racire motor.

Benzina utilizata este: fara Pb. De min. 95 OCT. sau AVGAZ 100 LL.

Sistem ungere motor

Motorul Rotax 912 S3 are carter uscat, cu ungere fortata.

Sistemul de ungere contine:

rezervor de ulei (max. 3,7 )

radiator de ulei

pompa de ulei.

Pompa de ulei a sistemului, care este antrenata de arborele cu came, are un regulator de presiune ulei si un senzor de presiune ulei integrat. Senzorul pentru temperatura uleiului se afla pe caseta pompei de ulei. Pentru indicarea parametrilor uleiului, pe plansa de bord se afla un indicator presiune ulei si un indicator temperatura ulei.

Se vor utiliza, in special, uleiuri de motocicleta cu aditivi pentru angrenaje, din clasele "SF","SG",sau dintr-o clasa superioara, conform clasificarii API.

Sistem racire motor

Sistemul de racire a motorului asigura racirea cu lichid de racire al chiulaselor si cu aer a cilindrilor.Sistemul de racire al chiulaselor are un circuit inchis cu vas de expansiune.

Temperatura lichidului de racire se da indirect prin indicarea temperaturii chiulasei, care este data de senzorul de la cea mai calda chiulasa.Se utilizeaza un amestec de 50% apa curata.

Montare motor.

Este montat pe un suport motor, cu o constructie din tevi sudate. Suportul motor este prins de ferurile de pe panoul parafoc prin intermediul unor suruburi. Motorul este prins de suportul motor, prin intermediul unui inel, prin suruburi.

Compartimentul motor este protejat de doua capotaje metalice, unul superior si altul inferior. Capotajele sunt prinse de fuselaj cu ajutorul unor turnicheti.

Elice

Elicea HOFFMANN HO-352F/170+6 FQ este o elice cu doua pale, tip "viteza constanta", cu pas comandat hidraulic. Palele sunt din lemn, cu bandaj din aliaj de aluminiu. Diametrul elicei este de 1,76 m.

Sistemul de comanda pas elice este dublat, pentru fiecare post de pilotaj existand cate ocomanda pas elice pe plansa de bord. La postul de pilotaj principal, care este cel din stanga, se afla un blocaj comun pentru comanda pas elice si maneta de gaz.

Comenzi motor

Sistemul de comanda gaz este dublat, pentru fiecare post de pilotaj existand cate o maneta de gaz pe plansa de bord. La postul de pilotaj principal se afla un blocaj comun pentru comanda pas elice si maneta de gaz.

Comanda soc, comanda aer admisie motor si comanda clapeta de racire motor sunt pozitionate central pe plansa de bord si pe consola, astfel incat ambii piloti au acces la ele.

INSTALATIA DE COMBUSTIBIL

Are in componenta:

un rezervor, amplasat an fuselaj, in zona din spatele scaunelor pilotilor;

o pompa electrica suplimentara de combustibil, actionata de la un intrerupator de pe plansa de bord;

un filtru de combustibil, cu un sistem de purjare al apei comandat din cabina de la comanda aflata in spatele scaunului pilotului din dreapta;

un robinet de combustibil, care este actionat de o maneta aflata in partea centrala a plansei de bord;

conducte flexibile, in compartimentul motor, si conducte rigide.

INSTALATIA ELECTRICA

Se compune din:

partea de generare si pornire, aflata in compartimentul motor. Generatorul este incorporat in carcasa motorului, curentul generat este de 12V, puterea lui maxima este de 250W. Nodul energetic contine: un regulator-redresor, un condensator de netezire, sigurante, releu de comanda pentru demaror si baterie acumulator. Voltampermetrul, aflat pe plansa de bord, este conectat la bornele unui sunt.

partea de consumatori, cu urmatoarele grupe componente: grupa de instrumente control motor, grupa de semnalizari acustice si optice si grupa echipamentelor electrice optionale.

De partea de consumatori este legata si comanda de pornire pompa suplimentara de combustibil.

Intrerupatorul general se afla pe plansa de bord, in partea stanga, jos.

Toate circuitele electrice sunt protejate prin disjunctoarele montate pe plansa de bord, in partea dreapta, jos.

Pe avion este montata o priza parc pentru cuplarea la o sursa externa de alimentare de 12Vcc, pentru cazul temperaturilor atmosferice foarte scazute, cand bateria nu se poate asigura energia de pornire a motorului.

PRIZA DE PRESIUNE TOTALA SI INSTALATIA ANEMO-BARO

Priza de presiune totala este montata pe intradosul aripii stangi. Conductele instalatiei anemo-baro sunt flexibile, in zonele de cuplare cu aparatele de bord si zona de legatura aripa-plan central, si rigide.

CONTROL AMBIANTA CABINA

Cupola cabinei este prevazuta, pe ambele laturi, cu cate o fereastra mica culisanta pentru aerisire.

Incalzirea cabinei avionului se face cu ajutorul instalatiei de incalzire. Reglarea temperaturii aerului introdus de instalatie in cabina se face de la selectoarele de aer cald/rece, aflate pe consola centrala, de sub plansa de bord.

INSTALATIA ANTIINCENDIARA

EXTINCTOR BA 51015R-3

Descriere generala

Este utilizat pentru stingerea incendiilor provocate de lichide inflamabile, echipamente electrice si materiale nemetalice (hartie, lemn, textile, gaze). Pentru incarcare se foloseste solutie BCF-HALON 1211.

Veificarea greutatii se face la fiecare 12 luni (pierderea max. admisa este de 10g). Scaderea masei cu mai mult de 10g impune reincarcarea extinctorului.

Durata de viata este de 10 ani.

Date tehnice:

Masa extinctorului plin (fara suport): 2,069 kg

Masa incarcaturii: 1,500 kg

Temperatura de exploatare: - 25s C +55s C (domeniul max. admis -40sC +70sC)

Presiunea de testare: 24 bar.

Presiunea de operare: 8,5 ± 10% bar la +20sC

Utilizarea extinctorului

Se scoate extinctorul din suport desigurantand si deschizand centurile de prindere;

Se mentine in pozitie verticala, se desface siguranta de culoare rosie din capacu manerului actionand-o in sensul sagetii gravate pe aceasta;

Se apropie extinctorul de sursa de incendiu cu duza de evacuare spre baza flacarii si se apasa pe manerul de declansare.

Avertizare

Lipsa discului rosu de pe manerul extinctorului indica faptul ca acesta a fost folosit.

Extinctorul trebuie reincarcat, indiferent ca a fost sau nu utilizat complet.

Agentul de lucru al extinctorului poate fi periculos pentru respiratie la eliberarea in spatii inchise.

Incarcarea si lucrarile de intretinere se fac numai de catre fabricant sau in atelier autorizat de acesta si se consemneaza in Fisa Matricola ce-l insoteste.

INSTALATIA RADIO - COM BECKER AR 4201

Generalitati

Echipamentul, montat pe plansa de bord, are amplasate pe panoul frontal toate comenzile si afsajele necesare functionarii.

Ecipamentul de cap (casti) se afla montat pe panoul spate piloti.

Instalatia este alimentata la 12V (reteaua de pe avion) prin intermediul unui disjunctor.

Butoanele de emisie se afla pe cele doua manse.

Caracteristici tehnice:

Nr. canale: 760

Canale memorate: 99

Fregventa de lucru: 118,00 ÷ 136,975 MHz in trepte de 25 KHz

Consum: - Standby: 70mA

- Receptie: 500mA

- Emisie: 2,5 A

Temperatura mediului ambiant: -20sC +55sC

PORNIRE

Atentionare: In timpul pornirii sau opririi motorului aparatul trebuie sa fie deconectat.

Se rrroteste butonul de pornire. Pe afisaj trebuie sa apara 188,88 clipitor; timp de 2 sec.(aparatul isi efectueaza autotestul)

Dupa terminarea testului, daca aparatul se gaseste in conditie buna, este afisat modul in care a fost selectat anterior opririi. Daca aparatul este defect, afisajul clipeste aprox 5 sec. Un raport despre defectul depistat poate fi afisat prin apasarea butonului STO.

OPERARE

Cu butonul VOL se regleaza nivelul de ascultare.

Selectarea fregventei se face din butonul dublu rotitor - butonul exterior schimba portiunea de banda in MHz, iar butonul interior cu trepte de 25 KHz.

Dupa acordarea la fregventa de lucru si selectarea frecventei sau frecventelor in memorie, comutarea se face prin butonul de modificare a frecventelor.

Moduri de lucru:

1.     Standard (afiseaza frecventa de lucru si pe cea preselectata)

2.     Afiseaza frecventa activa; nu se afiseaza frecventele preselectate dar scaneaza toate frecventele.

3.     Afiseaza frecventa activa si temperatura ( optional, nu este montat traductorul de temperatura)

4.     Afiseaza frecventa activa si tensiunea sursei de alimentare.

5.     Mod de lucru Service. Setarea se face numai la sol de catre personalul de intretinere.

Controlul inainte de zbor

Se efectueaza un test de comunicare a aparatului de radiocomunicatie de pe avion cu statia de la sol.

Mase si centraje

Masa echipamentului, inclusiv echipamentul de cap, este de aprox. 1 kg. Prin montarea echipamentului se mentine pozitia centrului de greutate al avionului in limitele centrajului.

INSTALATIA RADIO NAV BECKER NR. 3301-(2)

Generalitati

Cutia de comanda este amplasata pe plansa de bord. Receptorul este amplasat in structura ce sustine plansa de bord; antena este pe partea inferioara a aeronavei.

Pe partea frontala a cutiei de comenzi se afla comenzile, cu afisaj. Indicatorul aparatului este pozitionat pe plansa de bord (partea stanga)

Pe plansa de bord, in zona centrala (langa eticheta busola) se afla butonul de comanda TO/FROM

(QDM/QDR).

Instalatia este alimentata la 12V (reteaua avionului) prin intermediul unui disjunctor notat cu NAV.

Caracteristici tehnice:

Consum: max. 120 mA

Temperatura mediului ambiant: -20sC ÷ +55sC

Frecventa de lucru: 108,00 ÷ 117,95 MHz

Eroare: ±2s

Pornire

Atentionare: In timpul operatiilor de pornire sau oprire motor, statia trebuie sa fie oprita.

1.     Se verifica pozitia disjunctorului NAV

2.     SE actioneaza butonul de pornire (ON/OF). Daca selectorul de canale se afla an pozitia A, apare pe display ultima frecventa utilizata. Daca selectorul se afla in alta pozitie, atunci apare o frecventa memorata.

3.     Se aduce selectorul la pozitia A, se apasa butonul STORE. Cursorul vertical (pointer) al indicatorului, deviaza jumatate di cursa si dispare steguletul VOR/LOC. Daca bateria memoriei s-a descarcat, va aparea frecventa 112,00 MHz.

4.     Se selecteaza frecventa dorita. Daca se poate receptiona un semnal - steguletul de atentionare VOR/LOC - dispare.

5.     Se roteste selectorul de "curs" - "OBS" ( de pe indicator) pana indicele TO/FROM arata "TO" si indicele vertical (pointer) se pozitioneaza pe centru. Indicatorul de cursa va indica directia magnetica spre statia VOR. Deviatia de curs pe perioada de apropiere este indicata de indicele (pointer) vertical in directia de corectie. Dupa trecerea deasupra statiei VOR indicatorul TO/FROM se schimba din "TO" in "FROM". Daca se pastreaza directia zborului in continuare, (acelas curs), indicele de curs, cu indicele vertical in centru va arata linia directiei magnetice de la statia VOR peste care a zburat.

Memorarea frecventelor

Selectarea de canale in pozitia A;

Se alege frecventa prin intermediul selectorului de frecventa in MHz si al celui in KHz;

Selectorul de canale se pozitioneaza pe memoria dorita;

Se apasa butonul STORE.

VOR Radial

Se selecteaza frecventa statiei VOR

Nu se actioneaza VOICE - se regleaza volumul din VOL;

Din comutatorul TO/FROM, aflat deasupra receptorului, (TO=QDM, FROM=QDR) se cupleaza informatia dorita. Valoarea QDR de pe afisaj este insotita de F (ex. 180F). Pentru schimbarea modului de operare din QDM in QDR se actioneaza comutatorul o singura data in directia dorita.La a doua actionare in aceiasi directie pe afisaj apare frecventa canalului activ.

Dupa fiecare schimbare de canal trebuie actionat butonul TO-FROM.

Daca nu se receptioneaza semnal VOR sau s-a defectat instalatia apare OFF.

Informatii despre conditiile atmosferice

Comutatorul ON/OF pe pozitia Vo (VOICE).

Se regleaza volumul necesar pentru receptionarea informatiei.

Mase si centraje

Masa echipamentului inclusiv echipamentul de cap este 1,65 kg.

Prin montarea echipamentului se mentine pozitia centrului de greutate al avionului in limetele centrajului.

INSTALATIA TRANSPONDER BECKER ATC 3401 - (1) - R

Generalitati

Echipamentul este montat pe plansa de bord si in structura adiacenta are amplasate pe panoul frontal toate comenzile si afisajele necesare functionarii.

Instalatia este alimentata la 14Vcc, reteaua avionului

Caracteristici tehnice:

Frecventa de receptie: 1030 MHz ±0,2 MHz

Frecventa de emisie: 1090 MHz ±3 Mhz

Temperatura mediului ambiant: -20sC ÷ +55s

Pornire

Atentíonare: In timpul operatiilor de pornire sau oprire motor, statia trebuie sa fie oprita.

Se cupleaza disjunctorul ATC si alimentarea cu energie electrica a aeronavei.

Se comuta selectorul de mod de pe pozitia OFF pe SBY. Urmeaza un autotest timp de trei sec.

Faza de incalzire dureaza 30 sec. In aceasta perioada, dupa cele trei sec. De autotestare, se semnalizeaza intermitent "SbY" pe linia de mod a display-ului. Nu se poate transmite in acest timp.

Functionare

1.Operarea in modul ON (numai cod de raspuns)

Transponderul ramane in modul "standby" pana in momentul in care este solicitat de o statie ATC terestra si transmita un cod.

Atentionare: Nu se seteaza codurile de forma 75XX/76XX/77XX. Acestea sunt coduride urgenta.

Utilizand butoanele rotative de control al cursorului si de setare a numerelor, se seteaza codul format din 4 numere cerut de ATC, astfel:

se deplaseaza cursorul pe linia de cod si se stabileste un nr. pentru fiecare din cele 4 pozitii afisate (daca schimbarea codului se face in pozitiile ON sau ALT transponderul comuta temporar in modul "standby").

Daca intr-o perioada de trei sec. Cursorul nu este mutat sau daca acesta este mutat astfel incat nu mai poate fi vazut pe displaysau daca butonul de identificare este apasat (numai in modurile ON sau ALT), codul curent devine activ.

Se trece selectorul de mod din pozitia SBY in pozitia ON. Transponderul incepe imediat sa transmita codul, fapt semnalizat prin aparitia triunghiului din stanga display-ului.

Dupa o cerere "squawk ident" din partea ATC, se apasa butonul de identificare IDT; acesta transmite un impuls special aditional (SPI) timp de aprox. 25 sec. Pe linia de mod apare in tot acest timp indicatia "Idt".

Ultimul cod utilizat este de fiecare data memorat si devine activ la pornirea transponderului

In perioada de apropiere, ATC emite in mod normal instructiunea "squawk standby". In acel moment transponderul trebuie comutat imediat in modul SBY utilizand selectorul de mod, pana cand o noua instructiune de transmitere este receptata.

2. Operare in modul ALT (cod de raspuns si de altitudine)

Daca statia ATC solicita transmiterea "alpha/charly" sau "charly", se comuta transponderul pe pozitia ALT din butonul selector de mod.

Transponderul incepe sa trasnsmita codul setat la punctul 1. iar ca raspuns la modul C transmite altitudinea de zbor a aeronavei. Triunghiul aparut in stanga display-ului indica faptul ca transponderul raspunde.

La o cerere "squawk ident" din partea statiei ATC, se apasa scurt butonul IDT, pentru transmiterea impulsului special aditionat de identificare.

In faza de apropiere se procedeaza ca la punctul 1.

Coduri speciale

Se pot memora si activa doua coduri utilizator:

un cod VFR definit de utilizator (cu butonul VFR)

un cod transponder definit de utilizator (cu butonul CODE)

Pentru memorarea unui cod nou, se procedeaza astfel:

se seteaza codul de memorat

se apasa butonul de memorare coduri STO

se apasa in urmatoarele 3 sec. unul din cele doua butoane mentionate mentionate la primul punct. Daca se depaseste cele trei sec. memorarea codurilor este anulata.

daca butonul STO nu a fost apasat anterior apasarii unuia din butoanele VFR sau CODE, atunci codul memorat cu aceste butoane apare pe display si devine activ dupa trei sec.

Pentru activarea unui cod memorat se procedeaza astfel:

se apasa unul din butoanele VFR sau CODE; codul memorat devine vizibil pe display si devine activ dupa 3 sec.

daca se apasa din nou butonul apasat anterior in rastimpul celor 3 sec. codul setat anterior devine activ.

Testare

Se poate face un test complet dupa faza de incalzire, prin apasarea simultana a butoanelor VFR si CODE. Daca in urma testarii sunt detectate defecte, codurile acestora sunt afisate pe display dupa ce butoanele apasate sunt eliberate:

E1 - memoria ROM defecta

E3 - memoria EEPROM defecta

E5 - interfata defecta

E6 - memoria RAM defecta

Codurile de urgenta

7500 pentru deturnare

7600 defectarea radio

7700 situatie de urgenta la bord care prezinta un risc direct asupra avionului

Radarul va decodifica automat. Selectarea codurilor se face pe pozitia SBY.

Mase si centraje

Masa instalatiei este de aprox. 1,2 kg.

Prin montarea echipamentului se mentine pozitia centrului de greutate al avionului in limitele centrajului.