Boltul motorului

BOLTUL MOTORULUI

a) Rolul. Boltul face legatura intre piston si biela. Prin intermediul lui se transmite forta de presiune a gazelor de la piston la biela.

b) Solicitari. Este su-pus la solicitari mecanice de incovoiere, forfecare si oboseala de catre forta de pres a gazelor (Fp), precum si la uzura.

c) Cerinte. Avand in vedere solicitarile mentionate anterior el trebuie sa aiba o tenacitate ridicata a miezului dar si o duritate ridicata a suprafetei exterioare pentru a reduce uzurile care sunt mult favorizate de o ungere deficitara. De asemenea fiind o piesa in miscare trebuie sa aiba o masa redus pentru a micsora fortele de inertie pe care aceasta le introduce in intreg mecanismul motor.

d) Constructie. Boltul are o forma tubulara, profilul exterior fiind intot-deauna cilindric, iar cel interior poate avea diferite forme insa din motive de economicitate, cei mai des se utilizeaza tot profilul cilindric si pt interior.

Fig. II-9 Forme constructive de bolt

Asamblarea bolt-biela-piston poate fi realizata in trei moduri insa la motoarele de automobile se utilizeaza doar doua dintre acestea (fig.II-10):

- bolt liber in piciorul bielei si in umerii pistonului;

- bolt fix in piciorul bielei si liber in umerii pistonului;

- bolt liber in piciorul bielei si fix in umerii pistonului;

Fig.II-10 Tipuri de asamblari bolt - biela - piston al si a2 - bolt flotant; b -bolt fix in biela 1- piston; 2-biela; 3-bolt; 4-bucsa antifrictiune;

5-sigurante; 6-capac; 7-orificii pentru ungere

Partile mobile ale mecanismului motor

Dupa cum s-a vazut, mecanismul motor este format din parti fixe (blocul motor, chiulasa, cilindrii, cu-zinetii) si din parti mobile.Principalele parti mobile ale acestui mecanism sunt prezentate in cele ce urmeaza. De ungere sa patrunda intre bolt si umerii pistonului pentru ungerea acestei portiuni. Atunci fie se practica niste orificii (7) in bosaje prin care patrunde uleiul din ceata ce se formeaza sub acesta, fie in locul sigurantelor se utilizeaza un capac sferic la exterior (6) din aliaj usor si moale (aliaj de Al sau Mg), care nu mai fixeaza boltul axial insa nici nu provoaca zgarierea oglinzii cilindrului (a2).

In ambele cazuri insa, existand o miscare relativa intre bolt si biela, iar ungerea facandu-se cu dificu-ltate, se dispune intre acestea o bucsa antifrictiune din bronz (4). Numai prezenta ei nu este suficienta pentru micsorarea frecarii si de aceea se mai practi-ca un orificiu prin care pica uleiul de pe partea in-terioara a capului pana in zona boltului aflata in biela. Uneori insa, la motoarele mai solicitate, se recurge la solutia ungerii boltului in biela sub pres cu ulei adus din lagarul maneton printr-un canal (8) ce traverseaza corpul bielei. Prezenta bucsei anti-frictiune si a inelelor de siguranta este un indiciu sigur ca asamblarea bolt - biela - piston este de tipul cu bolt flotant. Solutia aceasta se utilizeaza la toate motoarele fabricate in Romania cu exceptia motoarelor din familia DACIA.

Eseu: CAIET DE SARCINI pentru executia infrastructurii din beton armat Referat: Manual de reabilitare termica a cladirilor prin imbunatatirea protectiei termice a peretilor exteriori

Cel mai abundent element metalic din scoarta terestra si al treilea element chimic ca raspandire. Nu se gaseste in stare nativa, fiind intalnit doar in combinatii sub forma de minereuri, dintre care cei mai importanti sunt:

silicatii si silicoaluminatii (SiO₂*Al₂O₃*Fe₂O₃*H₂O argila, K[AlSi₃O₈] feldspatul, Na[AlSi₃O₃], albita, mica, etc.)

criolitul Na₃[AlF₆]

bauxita AlO(OH)

oxidul de aluminiu:Al₂O₃. In functie de impuritatile continute, oxidul de aluminiu poarta urmatoarele denumiri: corindon(incolor), topaz(galben), rubin(rosu),safir(albastru), ametist(violet), smarald(verde), smirghelul(negru)

oxizi micsti: MgAl₂O₄ spinel, BeAl₂O₄ crisoberil

Bauxita constituie minereul din care se extrage peste 95% din productia mondiala de aluminiu. Dupa continutul lor in aluminiu si fier, bauxitele pot fi albe(foarte bogate in Al₂O₃, 60-70%), rosii (bogate in Fe₂O₃, 20-25% si mai sarace in Al₂O₃, 40-60%) si cenusii (mai sarace in Fe₂O₃ si Al₂O₃ decat cele rosii, dar mai bogate in SiO₂). Cele mai mari zacaminte de bauxita se afla in Franta.

Clasificarea

aliajelor pe baza de aluminiu

Aliaje pe baza de aluminiu se impart in:

1) aliaje deformabile;

2) aliaje pentru turnatorie;

3) aliaje obtinute prin metalurgia pulberilor.

Aliajele deformabile se impart in aliaje deformabile nedurificabile prin tratament termic si aliaje deformabile durificabile prin tratament termic.

Aliaje de aluminiu deformabile, nedurificabile prin tratament termic in aceasta categorie sunt cuprinse aliajele din sistemele Al-Mg, Al-Mn, Al-Mg-Mn, Al-Mn-Cu, Al-Ni-Fe, Al-Sn-Ni-Cu. Aliajele Al-Mg ce contin mai mult de 1,4% Mg au in alcatuire structurala solutie solida ? si compusul Al8Mg5.

Aliajele deformabile contin pana la 7% Mg; dintre acestea, cele ce contin pana la 5% Mg nu se durifica prin tratament termic, iar cele ce contin peste 5% Mg pot fi durificate prin tratament termic insa efectul durificarii este foarte mic. Avand in vedere faptul ca aliajele din acest sistem contin o serie de impuritati, structura lor este alcatuita din solutie solida, compusul Al8Mg5 si alte faze intermediare, care se dispun de obicei la limitele grauntilor de solutie solida.

Aliajele Al-Mg au o rezistenta mecanica ridicata asociata cu o buna plasticitate, ele putandu-se deforma plastic la rece foarte usor, au rezistenta la coroziune ridicata si o buna sudabilitate. Proprietatile mecanice si caracteristicile tehnologice ale aliajelor Al-Mg pot fi modificate prin alierea, cu diferite elemente ca: Ti, B, Mn, Cr, Cu, Fe, Zr, Be, Li. Titanul si borul actioneaza asupra marimii de graunte finisand granulatia, manganul si cromul maresc rezistenta mecanica si rezistenta la coroziune, siliciul mareste fluiditatea, cuprul impiedica susceptibilitatea la coroziune pitting, fierul si zirconiul maresc temperatura de recristalizare, beriliu si litiu reduc gradul de oxidare al magneziului la elaborare.

Aliajele Al-Mg avand rezistenta mecanica ridicata in comparatie cu aluminiul au o larga utilizare in constructii metalice, in industria constructoare de masini, in transporturi, in aviatie si in industria de armament.

Aliajele Al-Mn contin de obicei 1-1,7% Mn. Deoarece solubilitatea compusului Al6Mn in aluminiu este variabila cu temperatura, teoretic aceste aliaje pot fi durificate prin tratament termic. Aliajele Al-Mn au aceleasi utilizari ca si aliejele Al-Mg.

Aliajele deformabile nedurificabile, prin tratament termic din sistemul Al-Mn-Mg contin pana la 3% Mg si 1-1,5% Mn; sunt caracterizate prin rezistenta mecanica ridicata, plasticitate buna, rezistenta la coroziune mare si sunt usor sudabile.

Aliajele deformabile nedurificabile prin tratament termic din sistemul Al-Ni-Fe contin circa 1% Ni si 0,6% Fe; au rezistenta buna la coroziune, in apa la temperaturi si presiuni ridicate si sunt utilizate in energetica nucleara.

Aliajele deformebile nedurificabile structural din sistemul Al-Sn-Ni-Cu au proprietati antifrictiune foarte bune fiind utilizate la confectionarea lagarelor in industria automobilelor. Aliaje de aluminiu durificabile prin tratament termic Aceasta grupa cuprinde aliaje cu elemente care au solubilitatea in aluminiu relativ ridicata: Cu, Mg, Zn, variatia solubilitatii acestora cu temperatura permitand aplicarea tratamentelor termice. Din aceasta clasa mai des sunt utilizate aliaje din sistemele Al-Cu, Al-Cu-Mg, Al-Mg-Si, Al-Zn-Mg, Al-Zn-Mg-Cu, Al-Cu-Ni-Mg. Reprezentantul tipic al acestor aliaje este aliajul Al-Cu cu circa 4,0-5,5%. Aliaje deformabile, durificabile prin tratament termic din sistemul Al-Cu sunt formate in solutie solida  si compusul CuAl2.

Aluminiul poate fi obtinut din Al₂O₃ sau din AlCl₃ prin reducere cu metale. Reducerea nu se poate face cu carbon, deoarece s-ar forma Al₄C₃.

AlCl₃ + Na - Al + 3NaCl

Industrial, aluminiul poate fi obtinut prin prelucrarea bauxitei, care poate avea loc in 2 faze:

Prepararea aluminei (Al₂O₃), proces prin care se separa alumina de celelalte impuritati, precum Fe₂O₃, SiO₂, TiO₂, etc. Aceasta preparare are loc prin procedeul Bayer, bauxita fiind calcinata la temperatura de 700 °C intr-un cuptor rotativ, in scopul deshidratarii si distrugerii materiilor organice. Are loc un proces de macinare fina si apoi o incalzire sub agitare cu o solutie de NaOH concentrata in autoclave aflate sub presiune de 5 atmosfere si temperaturi de 160-180C, timp de cateva ore. Oxidul de aluminiu trece in solutie sub forma aluminatului de sodiu, Na[Al(OH)₄].

Amestecul se filtreaza, solutia de aluminat de sodiu fiind separata de noroaiele-rosii, bogate in Fe₂O₃ si aluminosilicatul de sodiu insolubil format ca produs secundar, conform reactiilor:

SiO₂+2NaOH = Na₂SiO₃+H₂O

2NaAlO₂ + 2Na₂SiO₃ + 2H₂O = 3Na₂O*Al₂O₃*2SiO₂*2H₂O

metal de culoare gri-argintiu - densitate mica 2,7 g/cm cub - bun conductor electric si termic - putere de reflexie mare - formeaza aliaje- duraluminiu - temperatura de topire 660 grade celsiu - este maleabil - este ductil

valenta III - ionizarea pozitiva - reactioneaza-nemetale

---

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|