Intrebari conducatori auto persoane cpc,cpi, cpia

Intrebari conducatori auto persoane

CPC,CPI, CPIa

1. La deplasarea in treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la rotile motoare este:

a) egal cu momentul motor

b) in functie de pozitia clapetei de acceleratie, poate fi mai mic sau mai mare decat momentul motor

c) mai mare decat momentul motor

d) mai mic decat momentul motor.

2. Turatia maxima de functionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat cu regulator-limitator de turatie este:

a) egala cu turatia corespunzatoare momentului maxim realizat de motor

b) egala cu turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor

c) mai mare decat turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor

d) mai mica decat turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor.

3. Care este rolul limitatorului de turatie la motoarele cu aprindere prin comprimare ?

a) limiteaza solicitarile mecanice si termice ale motorului

b) micsoreaza consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehiculului

c) permite cresterea momentului motor la urcarea rampelor

d) permite cresterea puterii motorului la demarare.

4. Schimbatorul de viteze permite:

a) cuplarea progresiva a motorului cu transmisia

b) mersul inapoi al autovehiculului inversand sensul de rotatie al motorului

c) modificarea fortei de tractiune in functie de variatia rezistentelor la inaintare

d) utilizarea motorului la o turatia mai mica decat turatia de mers in gol.

5. De ce se recomanda la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire sa se lase motorul sa functioneze cateva minute in gol:

a) pentru a asigura o racire lenta a motorului

b) pentru a asigura o racire lenta a turbosuflantei

c) pentru a asigura ungerea suflantei

d) pentru revenirea uleiului in baie.

6. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?

a) ambreiajul

b) mecanismul de directie

c) sistemul de franare

d) suspensia.

7. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?

a) cutia de viteze

b) mecanismul de directie

c) sistemul de franare

d) suspensia.

8. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?

a) diferentialul

b) mecanismul de directie

c) sistemul de franare

d) suspensia.

9. Care este rolul transmisiei?

a) asigura alimentarea motorului cu amestec carburant

b) asigura transmiterea fluxului de putere, de la motor la rotile motrice

c) dezvolta puterea necesara propulsarii autovehiculelor

d) transforma energia chimica a combustibililor in energie mecanica.

10. Care este rolul transmisiei?

a) amplifica/multiplica momentul motor transmis la rotile motrice

b) asigura alimentarea motorului cu amestec carburant

c) dezvolta puterea necesara propulsarii autovehiculelor

d) transforma energia chimica a combustibililor in energie mecanica.

11. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?

a) ambreiajul

b) arborii planetari

c) cutia de viteze

d) transmisia cardanica.

12. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?

a) arborii planetari

b) diferentialul

c) transmisia cardanica

d) transmisia principala.

13. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?

a) ambreiajul

b) arborii planetari

c) diferentialul

d) transmisia principala.

14. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit intreruperea fluxului de putere transmis de la motor la rotile motrice?

a) ambreiajul

b) diferentialul

c) transmisia cardanica

d) transmisia principala.

15. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit intreruperea fluxului de putere transmis de la motor la rotile motrice?

a) arborii planetari

b) cutia de viteze

c) diferentialul

d) transmisia principala.

16. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini?

a) ambreiajul

b) cutia de viteze

c) transmisia cardanica

d) transmisia principala.

17. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca rotile aceleiasi punti motoare sa ruleze la turatii diferite?

a) ambreiajul

b) arborii planetari

c) cutia de viteze

d) diferentialul.

18. Care este rolul ambreiajului?

a) amplifica momentul motor transmis la rotile motrice

b) distribuie momentul motor la rotile motrice

c) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite

d) permite intreruperea temporara a transmiterii fluxului de putere.

19. Care este rolul ambreiajului?

a) amplifica momentul motor transmis la rotile motrice

b) distribuie momentul motor la rotile motrice

c) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite

d) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia.

20. Care este rolul ambreiajului?

a) amplifica momentul motor transmis la rotile motrice

b) distribuie momentul motor la rotile motrice

c) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite

d) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini.

21. Care este rolul cutiei de viteze?

a) distribuie momentul motor la rotile motrice

b) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei

c) permite intreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la rotile motrice

d) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini.

22. Care este rolul cutiei de viteze?

a) distribuie momentul motor la rotile motrice

b) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite

c) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei

d) permite mersul inapoi fara inversarea sensului de rotatie a motorului.

23. Care este rolul cutiei de viteze?

a) distribuie momentul motor la rotile motrice

b) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite

c) permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la rotile motrice

d) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini.

24. Care este rolul transmisiei cardanice?

a) amplifica momentul motor transmis la rotile motrice

b) distribuie momentul motor la rotile motrice

c) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite

d) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei.

25. Care este rolul diferentialului?

a) distribuie momentul motor la rotile motrice

b) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia

c) permite intreruperea transmiterii fluxului de putere

d) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini.

26. Care este rolul diferentialului?

a) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite

b) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia

c) permite intreruperea transmiterii fluxului de putere

d) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini.

27. Prin indeplinirea carei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua socurile provocate in transmisie la schimbarea treptelor de viteza?

a) ambreiere brusca, concomitent cu accelerarea progresiva

b) ambreierea progresiva, concomitent cu accelerarea pana la turatia economica

c) evitarea schimbarii treptelor de viteza, prin actionarea controlata a acceleratiei

d) schimbarea cat mai rapida a treptei de viteza.

28. Prin indeplinirea carei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua socurile provocate in transmisie la schimbarea treptelor de viteza?

a) ambreiere brusca, concomitent cu accelerarea progresiva

b) evitarea schimbarii treptelor de viteza, prin actionarea controlata a acceleratiei

c) schimbarea cat mai rapida a treptei de viteza

d) sincronizarea corespunzatoare a actionarii pedalei de ambreiaj cu cea de acceleratie.

29. Evitarea socurilor la ambreiere depinde de modul in care se actioneaza pedala de ambreiaj:

a) dupa realizarea cuplarii complete a ambreiajului si eliberarea pedalei

b) in pozitiile de apasare intermediare, care corespund patinarii ambreiajului

c) intre pozitiile ce corespund apasarii complete si cea de realizare a prizei de ambreiere

d) pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteia.

30. Efectuarea carei operatiuni, dintre cele enumerate, reclama cel mai riguros control al actionarii pedalei de ambreiaj, in scopul evitarii socurilor in transmisie?

a) accelerarea

b) nu exista diferente semnificative intre exigentele de operare specifice diferitelor situatii

c) pornirea de pe loc

d) schimbarea in treapta superioara de viteza.

31. Care sunt riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?

a) nu exista riscuri

b) pericolul de derapaj

c) supraincalzirea retarderului

d) uzura prematura a rulmentului de presiune al ambreiajului.

32. Care sunt riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?

a) nu exista riscuri

b) pericolul de derapaj

c) supraincalzirea ambreiajului

d) supraincalzirea retarderului.

33. Momentul motor transmis la rotile motrice:

a) este mai mare decat la arborele motorului, indiferent de treapta de viteza selectata

b) este mai mic decat la arborele motorului, datorita pierderilor din transmisie

c) poate fi egal cu cel de la arborele motorului, depinzand de treapta de viteza selectata

d) poate fi si mai mic si mai mare decat la arborele motorului, in functie de pozitia de apasare a pedalei de acceleratie.

34. In care din treptele de viteza, dintre cele enumerate, se inregistreaza cea mai mare forta de tractiune la rotile motrice si implicit cel mai mare consum de combustibil?

a) priza directa

b) treapta II

c) treapta III

d) treapta IV.

35. Turometrul indica turatia:

a) arborelui cardanic

b) arborelui de iesire din cutia de viteze

c) motorului

d) rotilor motrice.

36. Turometrul indica turatia:

a) arborelui cardanic

b) arborelui de iesire din cutia de viteze

c) arborelui primar al cutiei de viteze

d) rotilor motrice.

37. In intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verde, motorul functioneaza in zona de:

a) consum specific maxim

b) moment motor maxim

c) presiuni de injectie minime

d) putere maxima.

38. In intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verde, motorul functioneaza in zona de:

a) consum specific maxim

b) consum specific minim

c) presiuni de injectie minime

d) putere maxima.

39. Pentru a inregistra consumuri minime de combustibil, turatia motorului trebuie mentinuta in intervalul evidentiat pe cadranul turometrelor cu marcaj de culoare:

a) neagra

b) portocalie

c) rosie

d) verde.

40. Cele mai mici consumuri specifice de combustibil se inregistreaza la deplasarea autovehiculului cu motorul functionand in intervalul de turatii:

a) apropiate de cele ralanti

b) evidentiat pe turometru cu marcaj de culoare portocalie

c) in care motorul dezvolta momentul maxim

d) in care motorul dezvolta puterea maxima.

41. In conditiile in care indicatorul de turatie este in zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:

a) momentul motor dezvoltat este cel mai mare

b) scade semnificativ forta de tractiune

c) se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului

d) uzura mecanica a motorului este cea mai mica.

42. In conditiile in care indicatorul de turatie este in zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:

a) creste semnificativ consumul de combustibil pe 100 Km parcursi

b) momentul motor dezvoltat este cel mai mare

c) motorul functioneaza la turatii economice

d) se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului.

43. In conditiile in care indicatorul de turatie este in zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:

a) momentul motor dezvoltat este cel mai mare

b) se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului

c) solicitarea mecanica si termica a motorului este maxima

d) uzura mecanica a motorului este cea mai mica.

44. Exploatarea motorului in zona turatiilor joase, inferioare intervalului evidentiat prin marcaj de culoare verde:

a) conduce la cresterea consumului de combustibil pe 100 Km parcursi

b) conduce la economii de combustibil

c) protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerari

d) protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice.

45. Exploatarea motorului in zona turatiilor joase, inferioare intervalului evidentiat prin marcaj de culoare verde:

a) comporta riscul aparitiei socurilor mecanice in transmisie, in regimuri de exploatare tranzitorii (accelerare, decelerare)

b) conduce la economii de combustibil

c) protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerari

d) protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice.

46. Exploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip AdBlue?

a) Euro 1

b) Euro 2

c) Euro 3

d) Euro 5.

47. Exploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip AdBlue?

a) Euro 1

b) Euro 2

c) Euro 3

d) la unele tipuri de motoare Euro 4.

48. Cum se folosesc aditivii de tip AdBlue?

a) se adauga la lichidul de racire al motorului, respectandu-se proportiile de amestec prescrise de fabricant

b) se adauga la motorina din rezervor, la fiecare alimentare cu combustibil

c) se adauga la uleiul motor, la fiecare schimb, care se efectueaza cu periodicitatea prescrisa in manualul de exploatare al autovehiculului

d) se alimenteaza in rezervorul special cu care sunt prevazute autovehiculele la care se impune folosirea acestora.

49. Unde se injecteaza substanta AdBlue, in scopul asigurarii reducerii emisiilor de noxe ale motoarelor?

a) in camerele de ardere

b) in galeria de admisie

c) in galeria de evacuare

d) in pompa de inalta presiune.

50. Catalizatoarele cu care sunt prevazute motoarele de ultima generatie au rolul:

a) de a filtra particulele rezultate in urma arderii incomplete a combustibilului

b) de a imbunatati performantele de tractiune ale autovehiculului

c) de a reduce consumul de combustibil

d) de a reduce emisiile de noxe.

51. La franarea de urgenta, blocarea rotilor conduce la:

a) marirea spatiului de franare daca se blocheaza rotile puntii spate

b) marirea spatiului de franare, indiferent de rotile care se blocheaza

c) reducerea spatiului de franare daca se blocheaza rotile puntii fasa

d) reducerea spatiului de franare pana la oprirea autovehiculului.

52. Blocarea rotilor puntii fata conduce la:

a) cresterea eficientei sistemului de franare

b) micsorarea uzurii pneurilor

c) pierderea controlului directiei

d) pierderea stabilitatii autovehiculului.

53. Blocarea rotilor puntii spate conduce la:

a) cresterea eficientei sistemului de franare

b) micsorarea uzurii pneurilor

c) pierderea controlului directiei

d) pierderea stabilitatii autovehiculului.

54. Eficacitatea dispozitivelor contra blocarii rotilor este mai mare:

a) pe drumuri cu aderenta mare

b) pe drumuri cu aderenta scazuta

c) pe drumuri cu declivitate pronuntata

d) pe drumuri cu imbracaminte din beton.

55. Sistemul ABS permite:

a) blocarea diferentialului pentru evitarea patinarii rotii cu aderenta mai scazuta

b) blocarea rotilor in cazul franarilor de urgenta

c) cresterea aderentei la franare

d) evitarea blocarii rotilor si cresterea eficientei franarii.

56. Dispozitivele de franare de incetinire se utilizeaza:

a) la coborarea pantelor lungi

b) la urcarea rampelor lungi

c) pentru incetinirea vitezei de rotatie a rotii care patineaza

d) pentru reducerea vitezei de rotatie a rotilor puntii spate.

57. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:

a) franei de stationare

b) mecanismului de directie

c) sistemului de alimentare a motorului

d) sistemului de rulare.

58. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:

a) franei de stationare

b) mecanismului de directie

c) sistemului de franare

d) sistemului de rulare.

59. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:

a) franei de stationare

b) franelor fiecarei roti in parte

c) mecanismului de directie

d) sistemului de rulare.

60. Sistemele de siguranta antiblocare de tip ABS intervin asupra:

a) franei de stationare

b) sistemelor de franare de incetinire

c) sistemului de alimentare a motorului

d) sistemului de franare de serviciu.

61. Daca martorul ABS se aprinde in timpul deplasarii la o franare brusca:

a) nu se va intampla nimic

b) rotile vor aluneca

c) se va bloca doar roata la care s-a defectat senzorul

d) vehiculul va intra in derapaj.

62. Sistemul ASR este proiectat pentru:

a) asigurarea franarii pe pante lungi

b) asigurarea stabilitatii remorcii/semiremorcii

c) franarea rotilor motoare prin obturarea galeriei de evacuare

d) impiedicarea ruperii aderentei pneului cu solul la pornire de pe loc.

63. Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este proiectat pentru:

a) asigurarea franarii pe pante lungi

b) asigurarea stabilitatii vehiculului in cazul deraparii

c) pozitionarea globala a vehiculului

d) prevenirea blocarii rotilor la franare.

64. Care din urmatoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat la parcurgerea pantelor lungi?

a) sistemul ABS

b) sistemul ASR

c) sistemul de blocare a diferentialului

d) sistemul de franare de incetinire.

65. Sistemele de franare de incetinire realizeaza efectul de franare actionand in mod indirect asupra:

a) ABS-ului

b) rotilor directoare

c) rotilor motoare

d) tuturor rotilor.

66. Efectul de incetinire produs de activarea sistemelor de franare de incetinire se poate realiza prin:

a) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de franare de la rotile motrice

b) cresterea presiunii aerului din circuitele de franare

c) debreiere si ambreiere progresiva

d) obturarea galeriei de evacuare a motorului.

67. Efectul de incetinire produs de activarea sistemelor de franare de incetinire se poate realiza prin:

a) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de franare de la rotile motrice

b) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de franare de la toate rotile

c) actionarea sistemului franei de serviciu

d) franarea arborelui de iesire din cutia de viteze.

68. Sistemele de franare de incetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:

a) hidraulic

b) mecanic

c) pneumatic

d) pneumo-hidraulic.

69. Sistemele de franare de incetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:

a) electromagnetic

b) mecanic

c) pneumatic

d) pneumo-hidraulic.

70. Marimea fortei de franare a autovehiculului, ce rezulta ca urmare a activarii retarderului hidraulic, depinde de:

a) cantitatea de lichid hidraulic care se comanda a fi injectat in carcasa acestuia, prin selectarea treptei de franare

b) declivitatea drumului pe care circula autovehiculul

c) treapta de viteza cuplata

d) viteza de circulatie a autovehiculului.

71. Marimea fortei de franare a autovehiculului, ce rezulta ca urmare a activarii retarderului hidraulic, depinde de:

a) declivitatea drumului pe care circula autovehiculul

b) treapta de franare selectata

c) treapta de viteza cuplata

d) viteza de circulatie a autovehiculului.

72. De ce trebuie sa se tina seama la exploatarea retarderului hidraulic?

a) efectul de franare se produce cu intarziere previzibila – fata de momentul activarii retarderului

b) efectul de incetinire inceteaza la apasarea pedalei de ambreiaj

c) pentru ca activarea retarderului sa produca efectul de incetinire a autovehiculului, cutia de viteze trebuie sa fie cuplata intr-o treapta de viteza

d) retarderul se dezactiveaza automat, odata cu apasarea pedalei de frana.

73. La activarea carui tip de sistem de franare de incetinire se poate conta pe un efect de franare imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia?

a) la activarea celor care realizeaza incetinirea prin obturararea galeriei de evacuare

b) la activarea franelor de incetinire asistate de sistemele de siguranta de tip ABS si ASR

c) la activarea intarederului hidraulic

d) la activarea retarderului hidraulic.

74. La activarea carui tip de sistem de franare de incetinire se poate conta pe un efect de franare imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia?

a) la activarea franelor de incetinire asistate de sistemele de siguranta de tip ABS si ASR

b) la activarea intarederului hidraulic

c) la activarea retarderului electromagnetic

d) la activarea retarderului hidraulic.

75. Care este utilitatea tempomatului?

a) este un echipament care poate fi utilizat de regula in cazul in care conducatorul auto are dificultati in a mentine o viteza de deplasare constanta

b) nici o utilitate deosebita, mai ales in contextul in care utilizarea tempomatului presupune in mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, atat la activare, cat si la dezactivare

c) protejeaza transmisia la suprasarcini

d) realizeaza mentinerea vitezei de deplasare din momentul activarii acestuia.

76. Care este utilitatea tempomatului?

a) este un echipament care poate fi utilizat de regula in cazul in care conducatorul auto are dificultati in a mentine o viteza de deplasare constanta

b) nici o utilitate deosebita, mai ales in contextul in care utilizarea tempomatului presupune in mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, atat la activare, cat si la dezactivare

c) permite conducatorului auto sa-si rezerve momente de relaxare in timpul conducerii autovehiculului

d) prin activare la viteze corespunzatoare turatiilor economice minime, permite protejarea fata de scaderea vitezei sub cele minime economice, corespunzatoare diferitelor trepte de viteza.

77. Care este utilitatea tempomatului?

a) este un echipament care poate fi utilizat de regula in cazul in care conducatorul auto are dificultati in a mentine o viteza de deplasare constanta

b) nici o utilitate deosebita, mai ales in contextul in care utilizarea tempomatului presupune in mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, atat la activare, cat si la dezactivare

c) permite conducatorului auto sa-si rezerve momente de relaxare in timpul conducerii autovehiculului

d) preia controlul interactiv al tractiunii, in conditiile mentinerii vitezei de deplasare din momentul activarii.

78. In ce regim de exploatare a tempomatului exista riscul producerii de socuri in transmisie?

a) la dezactivarea tempomatului

b) la eliberarea pedalei de acceleratie in urma activarii tempomatului

c) la reactivarea tempomatului la o viteza superioara celei fixate la prima activare

d) pe timpul mentinerii comenzii de accelerare sau de decelerare continua.

79. Ce conditii trebuie sa aveti in vedere sa se realizeze inaintea dezactivarii tempomatului de la maneta de comanda, pentru a evita socurile pe care le poate provoca aceasta interventie?

a) dezactivarea tempomatului nu poate produce socuri in transmisia autovehiculului, deci nu este necesar sa se intervina in prealabil asupra nici unei alte comenzi

b) intreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la rotile motrice, prin debreiere sau deplasarea schimbatorului de viteze in pozitie neutra

c) preluarea controlului sistemului de franare, prin actionarea franei de serviciu

d) preluarea controlului tractiunii, prin actionarea corespunzatoare a acceleratiei.

80. Avand in vedere particularitatile functionale, este de preferat ca frana de serviciu sa se actioneze:

a) brusc

b) in mod continuu

c) pana la blocarea rotilor

d) treptat si controlat.

81. Care este consecinta franarii violente, cu blocarea rotilor din fata?

a) micsorarea uzurii anvelopelor

b) pierderea maniabilitatii autovehiculului

c) pierderea stabilitatii autovehiculului

d) reducerea distantei de oprire.

82. Care este consecinta franarii violente, cu blocarea rotilor din fata?

a) cresterea distantei de franare necesare pentru oprirea vehiculului

b) micsorarea uzurii anvelopelor

c) reducerea distantei de oprire

d) reducerea timpului de reactie.

83. Care este consecinta franarii violente, cu blocarea rotilor din fata?

a) derapajul

b) micsorarea uzurii anvelopelor

c) pierderea stabilitatii autovehiculului

d) reducerea distantei de oprire.

84. Sistemele de franare de incetinire de tip retarder/intarder actioneaza numai daca:

a) ambreiajul este cuplat

b) autovehiculul este in miscare

c) pedala de frana este apasata

d) schimbatorul de viteze este cuplat intr-o treapta de viteza.

85. Care poate fi cauza demarajului slab al autovehiculului la pornirea de pe loc sau la accelerare?

a) nivelul scazut al combustibilului in rezervor

b) presiunile din pneuri nu corespund cu cele prescrise de fabricant

c) se accelereaza cu frana de incetinire activata

d) usile autovehiculului nu sunt inchise corespunzator.

86. La folosirea excesiva pe un timp indelungat a retarderului hidraulic, eficienta franarii scade datorita:

a) folosirii franei de motor

b) functionarii ABS-ului

c) rularii la turatii mari

d) supraincalzirii uleiului.

87. Ce trebuie sa aveti in vedere la operarea asupra manetei de comanda a retarderului, pentru a nu afecta siguranta si confortul deplasarii?

a) dezactivarea retarderului, precum si schimbarea treptelor de franare, sa se faca numai impreuna si odata cu actionarea controlata a franei de serviciu

b) manevrarea secventiala a acesteia

c) mentinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de conditiile de drum si de trafic

d) sa activez retarderul numai in urma reducerii corespunzatoare a vitezei de deplasare, realizata prin utilizarea controlata a franei de serviciu.

88. Ce trebuie sa aveti in vedere la operarea asupra manetei de comanda a retarderului, pentru a nu afecta siguranta si confortul deplasarii?

a) manevrarea fara salturi peste diferitele trepte de franare

b) mentinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de conditiile de drum si de trafic

c) sa activez retarderul numai in urma reducerii corespunzatoare a vitezei de deplasare, realizata prin utilizarea controlata a franei de serviciu

d) sa identific si sa cuplez in mod direct treapta de franare adecvata necesitatilor impuse de conditiile de drum si de trafic.

89. Care sunt riscurile exploatarii retarderului?

a) blocarea transmisiei

b) nu exista nici un fel de risc

c) socurile provocate in transmisie la schimbarea treptelor de franare

d) suprasolicitarea transmisiei.

90. Care sunt riscurile exploatarii retarderului?

a) blocarea transmisiei

b) imposibilitatea controlului fortei de franare realizate

c) lipsa asistarii electronice a franarii

d) suprasolicitarea transmisiei.

91. Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborarea pantelor lungi cu succesiuni de curbe, in ceea ce priveste exploatarea rationala a retarderului in conditii de siguranta si confort?

a) cuplarea treptelor de franare superioare sa se opereze numai in urma, sau odata cu actionarea franei de serviciu

b) cuplarea treptelor superioare de franare ale retarderului sa se efectueze, de preferat, pe portiunile de drum in aliniament

c) evitarea folosirii indelungate a retarderului la coborarea pantelor lungi, pentru a evita supraincalzirea acestuia

d) evitarea folosirii simultane a retarderului si a franei de serviciu.

92. Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborarea pantelor lungi cu succesiuni de curbe, in ceea ce priveste exploatarea rationala a retarderului in conditii de siguranta si confort?

a) cuplarea treptelor de franare superioare sa se opereze numai in urma, sau odata cu actionarea franei de serviciu

b) dezactivarea retarderului sau cuplarea treptelor inferioare de franare sa se comande, de preferat, pe parcursul abordarii virajelor

c) evitarea folosirii indelungate a retarderului la coborarea pantelor lungi, pentru a evita supraincalzirea acestuia

d) evitarea folosirii simultane a retarderului si a franei de serviciu.

93. Coborati o panta cu retarderul activat. Se modifica forta de franare dezvoltata de retarder in urma eventualei schimbari de treapta de viteza, sau pe parcursul efectuarii acestor operatiuni?

a) da

b) nu

c) numai daca se cupleaza o treapta inferioara de viteza

d) numai daca se cupleaza o treapta superioara de viteza.

94. In ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea retarderului?

a) in conditiile circulatiei pe timp de ploaie sau ninsoare si carosabil umed

b) in conditiile in care carosabilul este acoperit cu polei sau gheata

c) in conditiile in care carosabilul este uscat

d) la coborarea pantelor lungi.

95. In ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea retarderului?

a) in conditiile in care carosabilul este umed

b) in conditiile in care carosabilul este uscat

c) la coborarea pantelor lungi

d) la oprire.

96. Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului in conditiile in care carosabilul are aderenta redusa?

a) derapajul puntii motoare

b) patinarea puntii de directie

c) pierderea maniabilitatii autovehiculului

d) supraincalzirea retarderului.

97. Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului in conditiile in care carosabilul are aderenta redusa?

a) acvaplanarea

b) patinarea puntii motoare

c) pierderea maniabilitatii autovehiculului

d) pierderea stabilitatii autovehiculului.

98. Consumul de combustibil la viteza constanta este dependent de:

a) conditiile de trafic si starea drumului

b) rezistentele la inaintare ale autovehiculului si marimea vitezei

c) sarcina si turatia motorului

d) turatia motorului si conditiile de trafic.

99. Consumul specific de combustibil al motorului este:

a) cantitatea de combustibil consumata la deplasarea autovehiculului cu viteza constanta

b) cantitatea de combustibil consumata pentru parcurgerea unei distante de 100 km

c) cantitatea de combustibil consumata pentru producerea unei unitati de lucru mecanic masurata in KWh sau CPh

d) distanta parcursa prin consumarea unui litru de combustibil.

100. Pentru reducerea consumului de combustibil se recomanda:

a) actionarea intercooler-lui

b) actionarea regulator-limitatorului de turatie al motorului

c) utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel incat motorul sa aiba in permanenta o rezerva de putere cat mai mare

d) utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel incat sa se asigure functionarea motorului in plaja de turatii delimitata prin marcajul de culoare verde pe turometru.

101. Pentru a obtine un consum de combustibil cat mai redus la o viteza si un drum date se recomanda:

a) sa se aleaga treapta de viteze care asigura functionarea motorului la turatii mai mici decat turatia de mers in gol a acestuia

b) sa se asigure functionarea motorului la turatia corespunzatoare puterii maxime

c) sa se utilizeze treptele inferioare ale schimbatorului de viteze pentru a asigura o rezerva de putere mare

d) sa se utilizeze, atat cat permite motorul, treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze.

102. Pneurile cu care este echipat autovehiculul influenteaza consumul de combustibil ?

a) da, deoarece acestea influenteaza rezistenta aerodinamica a autovehiculului

b) da, deoarece acestea influenteaza rezistenta la inaintare a autovehiculului

c) da, deoarece uzandu-se in exploatare maresc consumul de combustibil;

d) nu.

103. In conditiile rulajului in palier la viteza de croaziera de 60 km/h, sesizati ca motorul functioneaza in intervalul de turatii economice atat in treapta a V-a, cat si in treapta a VI-a. In conditiile date, cuplarea carei trepte de viteza conduce la reducerea semnificativa a consumului de combustibil?

a) a prizei directe

b) a treptei a V-a

c) a treptei a VI-a

d) in conditiile date, consumul de combustibil inregistrat este acelasi, indiferent de treapta de viteza care se cupleaza.

104. Ce trebuie sa aveti in vedere la selectarea treptelor de viteza adecvate modului de deplasare in conditii de siguranta si confort, urmarind optimizarea consumului de combustibil?

a) circuland cu o anumita viteza, consumul efectiv de combustibil este acelasi, si nu depinde de treapta de viteza selectata

b) turatia motorului sa fie cat mai apropiata de cea de relanti

c) turatia motorului sa fie cat mai mare, de preferat in intervalul evidentiat prin marcaj de culoare portocalie sau rosie

d) turatia motorului sa fie in zona celor economice, interval evidentiat prin marcaj de culoare verde.

105. La demaraj si la accelerari, din considerente de siguranta, exploatarea eficienta si economica a autovehiculelor impune ca operatiunile de schimbare a treptelor de viteza superioare sa se initieze:

a) la turatii care asigura revenirea acesteia la valori apropiate de cea de functionare stabila la relanti

b) la turatii care asigura revenirea acesteia la valori apropiate de limita inferioara a zonei verzi

c) la turatii cat mai apropiate de limita superioara a zonei verzi

d) la turatii cat mai ridicate, care sa protejeze fata de riscul diminuarii dinamicitatii impuse accelerarii.

106. Cum influenteaza franarile puternice si accelerarile rapide consumul de combustibil ?

a) amandoua au un efect neglijabil asupra consumului de combustibil

b) amandoua cresc consumul de combustibil

c) numai accelerarile rapide cresc consumul de combustibil

d) numai franarile puternice cresc consumul de combustibil.

107. In curba sau in viraj, forta centrifuga tinde sa:

a) alinieze vehiculul pe traiectorie circulara

b) deplaseze pasagerii inspre partea din fata a autovehiculului

c) mareasca viteza de deplasare a autovehiculului

d) mentina deplasarea rectilinie a autovehiculului.

108. La deplasarea in curba, deraparea spre alta banda se produce atunci cand:

a) forta centrifuga este inferioara aderentei

b) forta centrifuga este superioara aderentei

c) forta de tractiune este inferioara aderentei

d) forta de tractiune este superioara aderentei.

109. Ce trebuie sa aveti in vedere, si respectiv sa urmariti sa se realizeze, cu ocazia actionarii comenzilor autovehiculului in conditii de siguranta si confort?

a) actionarea cat mai rapida a comenzilor, astfel incat sa nu poata fi remarcate de pasageri

b) actionarea ferma si lina sau insesizabila a comenzilor

c) operarea simultana a cat mai multor comenzi

d) toate interventiile asupra comenzilor sa fie remarcate si de pasageri.

110. In curba, pericolul rasturnarii autovehiculului este mai mare atunci cand:

a) centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o inaltime mare in raport cu solul

b) centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o inaltime mica in raport cu solul

c) forta centrifuga este inferioara aderentei

d) miscarile longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decat cele laterale.

111. Influenteaza masa autovehiculului distanta de franare ?

a) cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mare

b) cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mica deoarece creste aderenta si forta de franare

c) depinde de experienta conducatorului auto

d) nu, in cazul conducatorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea coliziunilor.

112. Forta de tractiune, masurata la rotile motrice, este cea mai mare:

a) in priza directa

b) in treapta a VI-a

c) in treapta I-a

d) in ultima treapta de viteza.

113. In aceiasi treapta de viteza, forta de tractiune masurata la rotile motrice este cea mai mare la turatii din intervalul evidentiat pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare:

a) neagra

b) portocalie

c) rosie

d) verde.

114. In cazul circulatiei la viteza de croaziera, rezerva de putere disponibila:

a) asigura invingerea rezistentei aerului

b) asigura invingerea rezistentei la rulare a autovehiculului

c) asigura invingerea rezistentelor interne ale transmisiei

d) permite efectuarea de accelerari, in caz de necesitate.

115. In cazul circulatiei la viteza de croaziera, rezerva de putere disponibila:

a) asigura invingerea rezistentei aerului

b) asigura invingerea rezistentelor interne ale transmisiei

c) permite abordarea rampelor, in mod dinamic

d) scuteste conducatorul auto de efectuarea asigurarii in vederea efectuarii manevrelor de depasire.

116. Circuland la viteza de croaziera, existenta sau lipsa rezervei de putere disponibile – pentru o eventuala accelerare – se poate constata dupa:

a) indicatorul de turatie a motorului

b) pozitia pedalei de acceleratie

c) pozitia si cursa libera a pedalei de ambreiaj

d) treapta de viteza cuplata.

117. Daca in timpul conducerii aveti nevoie de o rezerva de putere mare se recomanda:

a) sa se actioneze sistemul intarder

b) sa se ruleze in treapta de priza directa

c) sa se utilizeze o treapta de viteza inferioara a cutiei de viteze

d) sa se utilizeze treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze.

118. Punerea in functiune a instalatiei de climatizare:

a) are drept consecinta scaderea consumului de combustibil

b) are drept consecinta scaderea rezervei de putere disponibile

c) determina cesterea uzurii motorului

d) determina cresterea rezistentelor la inaintare.

119. Puterea transmisa la rotile motrice:

a) este egala cu cea dezvoltata de motor

b) este mai mare decat cea dezvoltata de motor

c) este mai mica decat cea dezvoltata de motor

d) poate fi mai mica sau mai mare decat cea dezvoltata de motor, in functie de treapta de viteza care se cupleaza.

120. Conformitatea presiunilor in pneuri are influenta determinanta asupra:

a) consumului de combustibil

b) fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice

c) momentului motor

d) rezistentei aerodinamice.

121. Conformitatea presiunilor in pneuri are influenta determinanta asupra:

a) fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice

b) randamentului transmisiei cardanice

c) stabilitatii autovehiculului

d) uzurii anvelopelor, precum si asupra stabilitatii si maniabilitatii autovehiculului.

122. Conformitatea presiunilor in pneuri are influenta determinanta asupra:

a) fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice

b) functionarii mecanismului de directie si a suspensiei

c) puterii motorului

d) satbilitatii autovehiculului.

123. Care din datele tehnice enumerate se regasesc inscrise inclusiv in certificatul de inmatriculare al autovehiculului?

a) consola fata

b) masa incarcata maxim admisa

c) raza de virare

d) sarcina utila.

124. Care din datele tehnice enumerate se regasesc inscrise inclusiv in certificatul de inmatriculare al autovehiculului?

a) ampatamentul

b) consola fata

c) puterea neta maxima

d) sarcina utila.

125. Care din datele tehnice enumerate se regasesc inscrise inclusiv in certificatul de inmatriculare al autovehiculului?

a) ampatamentul

b) numarul de locuri, inclusiv locul soferului

c) raza de virare

d) sarcina utila.

126. Gradul de incarcare si modul de distribuire a incarcaturii autovehiculului influenteaza in mod direct modificarea:

a) conditiilor de confort si de siguranta a deplasarii

b) fortei de tractiune la rotile motrice

c) pozitiei centrului de greutate al autovehiculului

d) presiunilor in pneuri.

127. Gradul de incarcare si modul de distribuire a incarcaturii autovehiculului influenteaza in mod direct modificarea:

a) aderentei dintre pneuri si calea de rulare

b) conditiilor de confort si de siguranta a deplasarii

c) presiunilor in pneuri

d) tinutei de drum a autovehiculului.

128. Gradul de incarcare al autovehiculului influenteaza in mod direct si determinant:

a) confortul si siguranta deplasarii

b) distanta de franare necesara opririi autovehiculului in conditii de siguranta

c) maniabilitatea autovehiculului

d) usurinta accesarii comenzilor autovehiculului.

129. Gradul de incarcare al autovehiculului influenteaza in mod direct si determinant:

a) confortul si siguranta deplasarii

b) consumul de combustibil

c) maniabilitatea autovehiculului

d) usurinta accesarii comenzilor autovehiculului.

130. Gradul de incarcare al autovehiculului influenteaza in mod direct si determinant:

a) confortul si siguranta deplasarii

b) inertia autovehiculului

c) maniabilitatea autovehiculului

d) usurinta accesarii comenzilor autovehiculului.

131. In masura in care conditiile de circulatie permit, in care din situatiile enumerate ar fi de recomandat sa se exploateze in mod rational posibilitatea valorificarii inertiei autovehiculului?

Eseu: Reguli de baza ale sistemului feroviar Eseu: Procedura de vamuire si declararea marfurilor - declaratie vamala

a) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau pericole.

b) la intrarea in autogari, curti sau garaje

c) la pregatirea abordarii unui sector de drum in rampa

d) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata.

132. In masura in care conditiile de circulatie permit, in care din situatiile enumerate ar fi de recomandat sa se exploateze in mod rational posibilitatea valorificarii inertiei autovehiculului?

a) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau pericole

b) la efectuarea manevrelor de iesire de pe partea carosabila

c) la incetinire – in mod combinat cu utilizarea controlata a sistemelor de franare

d) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata.

133. Ce trebuie sa aveti in vedere pentru a preveni riscurile atunci cand incarcati vehiculul peste masa maxima admisa/numarul de locuri admis ?

a) diminueaza confortul conducatorului si al pasagerilor

b) obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la trafic

c) se modifica tinuta de drum si comportamentul autovehiculului in viraje

d) supraincarcarea nu afecteaza siguranta si confortul deplasarii.

134. Ce trebuie sa aveti in vedere pentru a preveni riscurile atunci cand incarcati vehiculul peste masa maxima admisa/numarul de locuri admis?

a) creste distanta de franare

b) diminueaza confortul conducatorului si al pasagerilor

c) obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la trafic

d) supraincarcarea nu afecteaza siguranta si confortul deplasarii.

135. Care din factorii enumerati influenteaza in mod direct distanta de franare necesara pentru oprirea autovehiculului?

a) inaltimea vehiculului

b) masa autovehiculului si gradul de incarcare

c) presiunea in pneuri

d) treapta de viteza cuplata.

136. Care din factorii enumerati influenteaza in mod direct distanta de franare necesara pentru oprirea autovehiculului?

a) aderenta si viteza autovehiculului

b) lungimea vehiculului

c) presiunea in pneuri

d) treapta de viteza cuplata.

137. La dublarea vitezei de deplasare, in aceleasi conditii de drum, distanta de franare necesara pentru oprirea vehiculului creste de aproximativ:

a) 10 ori

b) 2 ori

c) 4 ori

d) 6 ori.

138. Circuland cu aceiasi viteza de deplasare, distanta de franare necesara pentru oprirea vehiculului in conditiile unui carosabil umed, fata de cea necesara in conditiile circulatiei pe carosabil uscat, creste de aproximativ:

a) 10 ori

b) 2 ori

c) 4 ori

d) 6 ori.

139. In aceleasi conditii de drum, distanta necesara pentru oprirea unui autovehicul de mare tonaj, fata de cea necesara pentru oprirea unui autoturism este:

a) aproximativ aceiasi

b) de circa 2 ori mai mare

c) de circa 2 ori mai mica

d) de circa 4 ori mai mare.

140. Conform prevederilor O.G. nr. 27/2011, la bordul autovehiculului cu care se efectueaza transport rutier national de persoane contra cost prin servicii regulate trebuie sa se afle:

a) certificatul de transport in cont propriu

b) copia certificatului de inmatriculare al vehiculului

c) copia conforma a licentei comunitare

d) licenta de transport.

141. In conformitate cu prevederile O.G. nr. 27/2011, la bordul autovehiculului care efectueaza transport rutier national de persoane contra cost prin servicii regulate trebuie sa se afle:

a) contractul de munca al conducatorului auto

b) documentul de transport

c) licenta comunitara

d) licenta de executie a autovehiculului.

142. In cazul transportului national contra cost de persoane prin servicii regulate, prin document de transport de intelege:

a) graficul de circulatie

b) licenta de executie

c) licenta de transport

d) licenta de traseu.

143. In cazul transportului interjudetean contra cost de persoane prin servicii regulate, licenta de traseu este valabila numai insotita de urmatorul document:

a) certificatul de inmatriculare

b) foaia de parcurs

c) graficul de circulatie

d) programul de transport.

144. Conform prevederilor O.G. nr. 27/2011, la bordul autovehiculului cu care se efectueaza transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate speciale trebuie sa se afle:

a) certificatul de transport in cont propriu

b) copia conforma a licentei comunitare

c) licenta de executie a autovehiculului

d) licenta de transport.

145. Conform prevederilor O.G. nr. 27/2011, la bordul autovehiculului cu care se efectueaza transport interjudetean contra cost de persoane prin servicii regulate speciale trebuie sa se afle:

a) autorizatia pentru efectuarea traseului

b) certificatul de agreare al vehiculului pentru transportul de persoane

c) documentul de transport

d) licenta de executie a traseului.

146. In cazul transportului interjudetean contra cost de persoane prin servicii regulate speciale, prin document de transport de intelege:

a) contractul incheiat cu beneficiarul transportului

b) licenta de transport

c) licenta de traseu

d) programul de circulatie.

147. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport interjudetean contra cost de persoane prin servicii regulate speciale trebuie sa se afle:

a) avizul medical si psihologic al conducatorului auto

b) documentul de control

c) legitimatia de serviciu a conducatorului auto

d) programul de transport.

148. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport interjudetean contra cost de persoane prin servicii regulate speciale trebuie sa se afle:

a) certificatul de clasificare a autovehiculului

b) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto

c) certificatul de incadrare in normele de poluare si siguranta rutiera

d) certificatul de omologare al vehiculului pentru transportul de persoane.

149. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport interjudetean contra cost de persoane prin servicii regulate speciale trebuie sa se afle:

a) contractul incheiat cu beneficiarul transportului

b) factura fiscala pentru tarifarea transportului

c) legitimatiile de calatorie pentru pasagerii transportati

d) tabelul cu orele de circulatie.

150. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport interjudetean contra cost de persoane prin servicii regulate speciale trebuie sa se afle:

a) aparatul de marcat electronic fiscal

b) biletele de calatorie emise pasagerilor

c) documentele din care sa rezulte apartenenta pasagerilor la categoria pentru care este licentiat serviciul

d) documentul de control.

151. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport interjudetean contra cost de persoane prin servicii regulate speciale trebuie sa se afle:

a) contractul de inchiriere al autobuzului cu conducator auto, in cazul in care autobuzul este detinut cu contract de inchiriere

b) contractul de intretinere al autobuzului cu o unitate autorizata R.A.R.

c) contractul de leasing in original sau copie conforma cu originalul, in cazul in care autobuzul este detinut cu contract de leasing

d) contractul pentru statiile publice utilizate la imbarcarea/debarcarea pasagerilor.

152. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport interjudetean contra cost de persoane prin servicii regulate speciale trebuie sa se afle:

a) asigurarea autobuzului pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina tertilor

b) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in copie

c) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in original

d) tabelul nominal cu persoanele asigurate pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier.

153. In cazul efectuarii transportului interjudetean de persoane prin servicii regulate speciale, licenta de traseu este insotita pe toata durata efectuarii transportului de:

a) documentul de control pentru serviciile ocazionale

b) graficul de circulatie aferent autorizatiei de transport

c) graficul de circulatie aferent licentei de traseu

d) programul de transport aferent licentei de executie.

154. Graficul de circulatie aferent licentei de traseu pentru transport interjudetean prin servicii regulate speciale contine:

a) numarul de inmatriculare al autobuzului

b) numele conducatorilor auto

c) orele de plecare, respectiv de sosire

d) statiile publice pentru imbarcarea/debarcarea calatorilor.

155. Graficul de circulatie aferent licentei de traseu pentru transport interjudetean prin servicii regulate speciale contine:

a) autogarile utilizate

b) distantele dintre statii

c) numarul licentei de executie

d) tarifele practicate.

156. Graficul de circulatie aferent licentei de traseu pentru transport interjudetean prin servicii regulate speciale contine:

a) autobuzele utilizate

b) capacitatea statiilor

c) conexiunile cu alte mijloace de transport

d) statiile.

157. Conform prevederilor O.G. nr. 27/2011, la bordul autovehiculului cu care se efectueaza transport national contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) autorizatia pentru efectuarea traseului

b) certificatul de agreare al vehiculului pentru transportul de persoane

c) documentul de transport

d) licenta de executie a traseului.

158. In cazul transportului national contra cost de persoane prin servicii ocazionale, prin document de transport de intelege:

a) contractul incheiat cu beneficiarul transportului

b) documentul de control

c) licenta de transport

d) programul de circulatie.

159. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport national contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) aparatul de marcat electronic fiscal

b) biletele de calatorie utilizate

c) legitimatia de serviciu a conducatorului auto

d) licenta de traseu.

160. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport national contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) certificatul de clasificare a autovehiculului

b) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto

c) certificatul de incadrare in normele de poluare si siguranta rutiera

d) certificatul de omologare al vehiculului pentru transportul de persoane.

161. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport national contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) contractul de inchiriere al autobuzului cu conducator auto, in cazul in care autobuzul este detinut cu contract de inchiriere

b) contractul de intretinere al autobuzului cu o unitate autorizata R.A.R.

c) contractul de leasing in original sau copie conforma cu originalul, in cazul in care autobuzul este detinut cu contract de leasing

d) contractul pentru statiile publice utilizate la imbarcarea/debarcarea pasagerilor.

162. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport national contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) asigurarea autobuzului pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina tertilor

b) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in copie

c) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in original

d) tabelul nominal cu persoanele asigurate pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier.

163. Conform prevederilor O.G. nr. 27/2011, in cazul efectuarii transportului rutier national in cont propriu, la bordul autovehiculului trebuie sa se afle:

a) certificatul de transport in cont propriu

b) copia certificatului de inmatriculare al vehiculului

c) copia conforma a certificatului de transport in cont propriu

d) licenta de transport.

164. In conformitate cu prevederile O.G. nr. 27/2011, la bordul autovehiculului care efectueaza transport rutier national de persoane in cont propriu trebuie sa se afle:

a) contractul de munca al conducatorului auto

b) copia conforma a licentei comunitare

c) documentul de transport

d) licenta de executie a autovehiculului.

165. In cazul transportului national de persoane in cont propriu, prin document de transport se intelege:

a) copia conforma a certificatului de transport in cont propriu

b) licenta de executie a transportului

c) licenta de traseu

d) tabelul cu numele persoanelor transportate, semnat si stampilat de reprezentantul legal al intreprinderii.

166. In cazul transportului rutier national de persoane in cont propriu, la bordul autobuzului trebuie sa se afle:

a) avizul medical si psihologic al conducatorului auto

b) certificatul de transport in cont propriu

c) instructiunile de siguranta pentru persoanele transporte

d) legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto.

167. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport national de persoane in cont propriu trebuie sa se afle:

a) certificatul de clasificare a autovehiculului

b) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto

c) certificatul de omologare al vehiculului pentru transportul de persoane

d) certificatul de transport in cont propriu.

168. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport national de persoane in cont propriu trebuie sa se afle:

a) contractul de inchiriere al autobuzului cu conducator auto, in cazul in care autobuzul este detinut cu contract de inchiriere

b) contractul de leasing in original sau copie conforma cu originalul, in cazul in care autobuzul este detinut cu contract de leasing

c) contractul pentru statiile publice utilizate la imbarcarea/debarcarea pasagerilor

d) graficul de circulatie.

169. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport national de persoane in cont propriu trebuie sa se afle:

a) asigurarea autobuzului pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina tertilor

b) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in copie

c) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in original

d) tabelul nominal cu persoanele asigurate pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier.

170. Conform prevederilor O.G. nr. 27/2011, la bordul autovehiculului cu care se efectueaza transport rutier international contra cost de persoane prin servicii regulate trebuie sa se afle:

a) certificatul de transport international

b) copia conforma a licentei comunitare

c) licenta de executie pentru vehicul

d) licenta de transport.

171. Conform prevederilor O.G. nr. 27/2011, la bordul autovehiculului cu care se efectueaza transport rutier international contra cost de persoane prin servicii regulate trebuie sa se afle:

a) avizul medical si psihologic al conducatorului auto

b) contractul cu beneficiarul transportului

c) documentul de transport

d) licenta de executie a serviciului international de transport persoane.

172. In cazul transportului international contra cost de persoane prin servicii regulate, prin document de transport de intelege:

a) autorizatia de transport international

b) graficul de circulatie cu statiile prevazute pentru imbarcarea/debarcarea pasagerilor

c) licenta de executie a transportului international

d) licenta de traseu in trafic international.

173. In cazul efectuarii transportului international de persoane prin servicii regulate, autorizatia de transport international este insotita pe toata durata efectuarii transportului de:

a) documentul de control INTERBUS

b) graficul de circulatie

c) graficul de circulatie aferent licentei de traseu

d) tabelul cu persoanele transportate.

174. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport international contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) autorizatia de transport international

b) copia conforma a licentei comunitare

c) graficul de circulatie aferent licentei de traseu

d) licenta de traseu.

175. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport international contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) autorizatia de transport international

b) documentul de transport

c) licenta comunitara pentru transportul international

d) licenta de executie a traseului si graficul de circulatie aferent.

176. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport international contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) aparatul de marcat electronic fiscal

b) biletele de calatorie utilizate

c) legitimatia de serviciu a conducatorului auto

d) licenta de traseu.

177. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport international contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) certificatul de clasificare a autovehiculului

b) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto

c) certificatul de incadrare in normele de poluare si siguranta rutiera

d) certificatul de omologare al vehiculului pentru transportul de persoane.

178. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport international contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) contractul care sta la baza emiterii legitimatiilor de calatorie pentru pasageri

b) contractul de inchiriere al autobuzului cu conducator auto, in cazul in care autobuzul este detinut cu contract de inchiriere sau de leasing

c) contractul de leasing in original sau copie conforma cu originalul, in cazul in care autobuzul este detinut cu contract de leasing

d) contractul incheiat cu autoritatile competente ale statelor tranzitate.

179. La bordul autobuzului cu care se efectueaza transport international contra cost de persoane prin servicii ocazionale trebuie sa se afle:

a) asigurarea autobuzului pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina tertilor valabila in statele tranzitate

b) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in copie

c) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in original

d) tabelul nominal cu persoanele asigurate pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier.

180. In cazul serviciilor regulate de transport persoane, conducatorul auto are urmatoarea obligatie:

a) sa emita bilete/legitimatii de calatorie corespunzator distantei parcurse de persoanele transportate

b) sa nu accepte la transport alte persoane decat cele inscrise in documentul de control semnat si stampilat de beneficiarul transportului

c) sa nu plece din capatul de traseu cu locuri libere in autobuz

d) sa verifice componenta grupului de calatori inscrisa in documentul de transport semnat si stampilat de operatorul de transport.

181. In cazul serviciilor regulate de transport persoane, conducatorul auto are urmatoarea obligatie:

a) la coborarea calatorilor sa emita acestora bilete/legitimatii de calatorie corespunzator distantei parcurse

b) sa permita urcarea in autovehicul a persoanelor care beneficiaza de facilitati la transportul rutier

c) sa refuze la transport persoanele care beneficiaza de facilitati la transportul rutier, informand asupra posibilitatilor de utilizare a altor moduri de transport

d) sa transporte persoane numai in limita numarului de locuri pe scaune si in picioare inscris in certificatul de inmatriculare.

182. In cazul serviciilor regulate de transport persoane, conducatorul auto are urmatoarea obligatie:

a) sa informeze persoanele transportate cu privire la obligativitatea portului centurii de siguranta pe timpul deplasarii vehiculelor

b) sa nu plece in cursa cu documentul de control necompletat sau completat necorespunzator

c) sa opreasca pentru coborarea calatorilor numai in statiile prevazute in contractul incheiat cu beneficiarul transportului

d) sa permita calatorilor sa manipuleze bagajele in vederea incarcarii/descarcarii in/din portbagajul vehiculului.

183. In cazul serviciilor regulate de transport persoane, conducatorul auto are urmatoarea obligatie:

a) sa informeze pasagerii cu privire la obligativitatea arimarii bagajelor si coletelor aflate asupra lor pe durata transportului

b) sa permita urcarea in autovehicul a persoanelor posesoare de bilete/legitimatii de calatorie

c) sa permita urcarea in autovehicul numai a persoanelor inscrise in documentul de transport

d) sa preia marfuri sau colete doar in limita spatiului disponibil pe culoarul autovehiculului si/sau pe scaune.

184. In cazul serviciilor regulate de transport persoane in trafic national, conducatorul auto are urmatoarea obligatie:

a) sa opreasca numai in statiile amenajate si semnalizate cu indicatorul INTERBUS

b) sa opreasca numai in statiile mijloacelor de transport public local, semnalizate si marcate corespunzator

c) sa opreasca numai in statiile prevazute cu refugiu pentru calatori care asigura conditii minime de siguranta pentru acestia

d) sa opreasca numai in statiile prevazute in graficul de circulatie aferent licentei de traseu.

185. Conducatorii auto care efectueaza transport rutier de persoane prin servicii regulate au obligatia:

a) sa accepte transportul gratuit al copiilor sub 14 ani pentru care nu se solicita loc separat, in cazul transportului efectuat in trafic national

b) sa asigure oprirea in toate statiile prevazute in grafic pentru urcarea/coborarea persoanelor transportate si a bagajelor acestora

c) sa emita abonamente de calatorie

d) sa opreasca autovehiculul la orice fel de solicitare.

186. Ce conditii sunt impuse pentru efectuare transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate

a) afisarea tarifului de transport pe baza de legitimatie de calatorie in interiorul vehiculului

b) afisarea graficului de circulatie in interiorul vehiculului

c) afisarea licentei de traseu in interiorul vehiculului

d) afisarea programului de transport persoane prin servicii regulate in interiorul vehiculului.

187. Care sunt termenele in care operatorul de transport trebuie sa asigure preluarea persoanelor transportate din vehiculele ramase imobilizate pe traseu:

a) 1 ora in judet, respectiv 5 ore in afara judetului

b) 2 ore in judet, respectiv 6 ore in afara judetului

c) 3 ore in judet, respectiv 5 ore in afara judetului

d) 3 ore in judet, respectiv 7 ore in afara judetului.

188. Care este termenul maxim de preluare a persoanelor din autovehiculele ramase imobilizate pe traseu in judet:

a) 3 ore

b) 4 ore

c) 5 ore

d) 6 ore.

189. Care este termenul maxim de preluare a persoanelor din autovehiculele ramase imobilizate pe traseu in afara judetului:

a) 3 ore

b) 4 ore

c) 5 ore

d) 6 ore.

190. Care este termenul maxim de preluare a persoanelor din autovehiculele ramase imobilizate pe traseu in trafic international:

a) 10 ore

b) 12 ore

c) 16 ore

d) 24 ore.

191. In cazul transportului rutier de persoane contra cost, la bordul vehiculului trebuie sa se afle:

a) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto

b) certificatul de transport

c) certificatul privind incadrarea vehiculului in normele de poluare si siguranta rutiera

d) licenta de executie a vehiculului.

192. In cazul transportului rutier de persoane contra cost, la bordul vehiculului trebuie sa se afle:

a) cartea de identitate a vehiculului

b) certificatul de agreare al vehiculului pentru transportul de persoane

c) legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto

d) programul de transport.

193. In cazul transportului de persoane contra cost, la bordul vehiculului trebuie sa se afle:

a) autorizatia conducatorului auto pentru transportul de persoane

b) autorizatia de transport persoane in trafic national

c) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto

d) certificatul de inregistrare a serviciului de transport persoane la autoritatile locale.

194. Conducatorul auto trebuie sa prezinte in caz de control urmatoarele documente:

a) cartea de identitate a vehiculului

b) copia conforma a certificatului de competenta profesionala al conducatorului auto

c) documentul de transport

d) licenta de transport – in original.

195. In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule inchiriate este necesar:

a) ca autovehiculul sa detina licenta de executie

b) ca autovehiculul sa fie inchiriat cu conducator auto

c) contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului – in original sau in copie conforma cu originalul

d) contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului, in copie.

196. Care dintre urmatoarele documente trebuie sa se afle la bordul vehiculului cu care se efectueaza transport contra cost:

a) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto

b) certificatul de transport

c) licenta comunitara

d) licenta de transport.

197. La efectuarea unui transport rutier contra cost la bordul unui vehicul trebuie sa se afle:

a) certificatul de transport rutier in folos propriu

b) copia conforma a certificatului de transport rutier in cont propriu

c) copia conforma a licentei comunitare

d) licenta de transport rutier public.

198. Un operator de transport poate utiliza copia conforma a licentei comunitare a altui operator de transport:

a) da

b) da, daca respectivii operatori de transport ajung la o intelegere

c) da, pentru o perioada de maximum 2 saptamani

d) nu.

199. Conducatorii auto care au peste 45 de ani si efectueaza transport de persoane trebuie sa efectueze examinarea medicala la urmatoarele intervale:

a) 2 ani

b) 1 an

c) 3 ani

d) 4 ani.

200. Conducatorii auto care au peste 45 de ani si efectueaza transport de persoane trebuie sa efectueze examinarea psihologica la urmatoarele intervale:

a) 1 ani

b) 2 ani

c) 3 ani

d) 4 ani.

201. Conducatorii auto din grupa de varsta 18 - 45 de ani si efectueaza transport de persoane trebuie sa efectueze examinarea medicala urmatoarele intervale:

a) 2 ani

b) 1 an

c) 3 ani

d) 4 ani.

202. Conducatorii auto din grupa de varsta 18 - 45 de ani si efectueaza transport de persoane trebuie sa efectueze examinarea psihologica la urmatoarele intervale:

a) 2 ani

b) 1 an

c) 3 ani

d) 5 ani.

203. Inspectiile tehnice periodice se efectueaza:

a) in cadrul statiilor autorizate de RAR

b) in orice statie service pentru reparatii

c) in orice statie tehnica autorizata de ARR

d) in orice statie tehnica autorizata de constructorul vehiculului.

204. Inspectia tehnica la autobuzele destinate transportului de persoane in trafic interurban se efectueaza periodic la:

a) 1 an de la ultima ITP

b) 2 ani de la ultima ITP

c) 3 luni de la ultima ITP

d) 6 luni de la ultima ITP.

205. Cine este responsabil in cadrul societatii cu instruirea personalului pentru efectuarea transporturilor rutiere ?

a) administratorul societatii

b) administratorul societatii impreuna cu persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport

c) patronul societatii

d) managerul de transport.

206. Insemnele privind clasificarea autocarului se expun:

a) insemnele trebuie sa fie amplasate la bordul autocarului

b) la loc vizibil in exterior dreapta

c) la loc vizibil in exterior stanga

d) oriunde nu stanjenesc vizibilitatea conducatorului auto.

207. Viteza maxima reglata la limitatoarele de viteza care echipeaza autovehiculele concepute si construite pentru transportul de persoane, nu trebuie sa depaseasca:

a) 100 km/h

b) 110 km/h

c) 80 km/h

d) 90 km/h.

208. Transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate poate fi:

a) efectuat conform graficului de circulatie

b) in regim de rent a car

c) in regim de taxi

d) ocazional sau turistic.

209. Ce tip de transport desfasoara o intreprindere care isi transporta zilnic, cu autobuzul, muncitorii la si de la punctele de lucru:

a) transportul rutier de persoane prin curse speciale

b) transportul rutier de persoane prin servicii regulate speciale

c) transportul rutier in cont propriu

d) transportul rutier ocazional de pasageri.

210. Care din conditiile de mai jos se impun pentru executarea transportului de persoane:

a) sa nu circule cu usile deschise sau cu pasageri pe scara autobuzului

b) sa se asigure urcarea si coborarea bagajelor, inclusiv in salonul autobuzului

c) sa se opreasca pentru urcarea sau coborarea pasagerilor, la cererea expresa a acestora

d) sistem de franare ABS si centuri de siguranta pentru fiecare pasager.

211. Ce conditii se impun in cazul efectuarii transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate:

a) autovehiculele utilizate sa aiba asupra lor, pe toata durata transportului, eventuale piese de schimb necesare

b) autovehiculele utilizate sa fie dotate cu aparat de taxare

c) autovehiculele utilizate sa fie dotate cu sisteme electronice de supraveghere prin satelit

d) sa utilizeze pe timpul executarii transportului placa de traseu.

212. Ce conditii sunt impuse pentru efectuare transportului rutier de persoane prin servicii regulate:

a) conducatorul auto sa efectueze cel putin 2 ore de odihna dupa fiecare cursa

b) sa nu permita transportul persoanelor cu bagaje

c) sa se efectueze transportul in conformitate cu graficul de circulatie

d) sa se opreasca in fiecare statie cel putin 5 minute.

213. Un operator de transport, poate utiliza copia conforma a licentei comunitare a altui operator de transport ?

a) da

b) da, cu efectuarea mentiunilor corespunzatoare in foaia de parcurs

c) da, in baza unui contract de inchiriere

d) nu.

214. Documentul de control prevazut de Acordul INTERBUS se utilizeaza pentru:

a) transportul de persoane prin servicii ocazionale liberalizate intre Romania si state din afara Uniunii Europene

b) transportul de persoane prin servicii ocazionale neliberalizate in trafic international

c) transportul de persoane prin servicii ocazionale si state membre ale Uniunii Europene

d) transportul de persoane prin servicii regulate liberalizate intre Romania si state din afara Uniunii Europene.

215. In cazul efectuarii transportului de persoane prin servicii ocazionale intre Romania si Turcia, la bordul autovehiculului trebuie sa se afle:

a) autorizatia de transport international si graficul de circulatie

b) documentul de control prevazut de Acordul INTERBUS

c) licenta comunitara si tabelul cu persoanele transportate

d) licenta de traseu in original insotita de graficul de circulatie.

216. Capat de traseu se numeste statia de plecare/destinatie utilizata pentru urcarea/coborarea persoanelor transportate prin servicii:

a) de taxi si inchiriere

b) intermodale de transport persoane

c) ocazionale de transport persoane

d) regulate de transport persoane.

217. Parcursul care asigura legatura dintre capetele de traseu de plecare/destinatie, pe care se executa servicii regulate sau regulate speciale, se numeste:

a) cursa

b) itinerariu

c) naveta

d) traseu.

218. Precizati care sunt categoriile de clasificare ale autobuzelor si care dintre ele defineste confortul maxim:

a) I,II,III - categoria a III a de confort maxim

b) I,II,III,IV - categoria a I a de confort maxim

c) I,II,III,IV - categoria a IV a de confort maxim

d)I,II,III,IV,V - categoria a V a de confort maxim.

219. Precizati care este perioada de valabilitate a certificatului de clasificare si cu cat timp inainte de expirare trebuie solicitata prelungirea acestuia:

a) 1 an - cu 30 de zile

b) 2 ani - cu 60 de zile

c) 3 ani - cu 45 de zile

d) 5 ani - cu 30 de zile.

220. Precizati clasificarea pe stele a autobuzelor si care dintre acestea defineste confortul maxim:

a) * , ** , *** - clasa de confort maxim este ***

b) * , ** , *** , **** - clasa de confort maxim este *

c) * , ** , *** , **** , ***** - clasa de confort maxim este *

d) * ,** , *** , **** - clasa de confort maxim este ****.

221. Autocarele de scurta distanta, care efectueaza transport international, sunt autocare destinate transportului contra cost de persoane pe o distanta maxima de:

a) 1000 km pe sens

b) 1500 km pe sens

c) 2500 km pe sens

d) 500 km pe sens.

222. Transportul contra cost de persoane prin servicii ocazional in trafic international poate fi efectuat cu autobuze clasificate categoria a II- a pe distanta de cel mult:

a) 1000 km pe sens

b) 1500 km pe sens

c) 2500 km pe sens

d) 500 km pe sens.

223. Transportul cu autobuze clasificate categoria a III-a poate fi efectuat pana la maximum:

a) 1000 km pe sens

b) 1500 km pe sens

c) 2500 km pe sens

d) 500 km pe sens.

224. Care din urmatoarele date trebuie sa fie mentionate de catre conducatorul auto pe foaia de inregistrare (diagrama tahograf) la inceputul folosirii acesteia:

a) kilometrajul afisat pe aparatul tahograf la inceputul zilei de munca

b) ora introducerii foii de inregistrare in aparatul tahograf

c) perioada de conducere din ziua anterioara

d) viteza maxima care poate fi inregistrata pe foaia de inregistrare.

225. Inainte de prima cursa a zilei, un sofer trebuie sa mentioneze in centrul foii de inregistrare(diagramei tahograf) urmatoarele date:

a) durata serviciului din ziua curenta

b) localitatea de la care incepe sa utilizeze diagrama (locul de la care incepe efectuarea cursei)

c) perioada de conducere din ziua anterioara

d) seria permisului de conducere.

226. Care din urmatoarele date trebuie mentionate de catre conducatorul auto pe o diagrama tahograf la inceputul utilizarii acesteia:

a) numele si prenumele conducatorului auto

b) ora introducerii diagramei in aparat

c) perioada de odihna zilnica

d) timpul de condus din ziua anterioara.

227. Timpul de odihna zilnic se poate lua intr-un autovehicul ?

a) da, daca acesta a fost descarcat

b) da, daca acesta este stationat si echipat cu pat de dormit

c) da, daca este condus de celalalt membru al echipajului si cabina este dotata cu pat de dormit

d) nu.

228. In cazul unui echipaj dublu, in timp ce vehiculul se afla in mers, cel de-al doilea conducator auto care nu este la volan poate sa-si efectueze odihna zilnica ?

a) da, daca autovehiculul este echipat cu pat de dormit

b) da, daca odihna este de minim 9 ore consecutive

c) nu, autovehiculul trebuie sa fie oprit

d) nu, se considera timp de conducere.

229. Un conducator auto a luat in saptamana curenta o perioada de odihna saptamanala redusa la 30 de ore. Cate ore de odihna trebuie luate in compensare si in ce interval de timp ?

a) 12 ore pana la sfarsitul saptamanii urmatoare

b) 15 ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani

c) 21 de ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani

d) 24 de ore pana sfarsitul urmatoarelor patru saptamani.

230. Un conducator auto a luat in saptamana curenta o perioada de odihna saptamanala redusa la 24 de ore. Cate ore de odihna trebuie luate in compensare si in ce interval de timp ?

a) 12 ore pana la sfarsitul saptamanii urmatoare

b) 12 ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani

c) 21 de ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani

d) 24 de ore pana sfarsitul urmatoarelor patru saptamani.

231. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna saptamanal normal este de:

a) 24 de ore

b) 36 de ore

c) 40 de ore

d) 45 de ore.

232. Perioada saptamanala de odihna a unui conducator auto poate fi redusa la mai putin de 45 de ore, cu conditia sa fie compensata ulterior. Aceasta nu poate insa sa fie redusa la mai putin de:

a) 12 ore

b) 24 ore

c) 30 ore

d) 36 ore.

233. Perioada de odihna saptamanala redusa este de minimum de 24 de ore, dar mai putin de 45 de ore. Reducerea este compensata printr-o perioada de odihna luata pana la sfarsitul:

a) celei dea doua saptamani care urmeaza

b) celei dea patra saptamani care urmeaza

c) celei dea treia saptamani care urmeaza

d) saptamanii urmatoare.

234. Perioada saptamanala de odihna a conducatorului auto:

a) are doua zile

b) incepe obligatoriu in ziua de vineri a fiecarei saptamanii

c) nu este necesara daca nu a fost atins numarul maxim saptamanal de ore de conducere nu a fost depasit

d) urmeaza dupa 6 perioade zilnice de conducere consecutive.

235. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 un conducator auto trebuie sa prezinte cu ocazia unui control in trafic foile de inregistrare (diagramele tahograf) pentru:

a) saptamana in curs

b) saptamana in curs si ultima zi lucrata din saptamana precedenta

c) saptamana in curs si ultimele 15 zile anterioare acestei saptamani

d) ziua in curs si ultimele 28 de zile.

236. Verificarea tahografelor trebuie sa fie facuta la fiecare:

a) 2 ani

b) 3 ani

c) 4 ani

d) 5 ani.

237. Care dintre urmatoarele variante satisfac cerintele Regulamentului (CE) nr. 561/2006 privind inlocuirea pauzei de 45 de minute a conducatorului auto prin pauze separate:

a) 15 min. + 30 min.

b) 15 min. +15 min. + 15 min.

c) 20 min. + 25 min.

d) 30 min. + 15 min.

238. Potrivit Regulamentului CE nr. 561/2006 pauza de 45 de minute poate fi inlocuita cu:

a) o pauza de cel putin 15 minute si o alta de cel putin 30 de minute

b) o pauza de cel putin 20 de minute si alta de cel putin 25 de minute

c) o pauza de cel putin 30 de minute si alta de cel putin 15 minute

d) trei pauze de cel putin 15 minute.

239. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnic redus pentru conducatorii auto este de:

a) minim 8 ore dar mai mic de 10 ore

b) minim 8 ore, dar mai mic 11 ore

c) minim 9 ore dar mai mic de 11 ore

d) minim 9 ore dar mai mic de 12 ore.

240. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 durata totala de conducere pentru 2 saptamani consecutive nu trebuie sa depaseasca:

a) 112 ore

b) 80 ore

c) 86 ore

d) 90 ore.

241. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 un conducator auto nu trebuie sa conduca in doua saptamani consecutive mai mult de:

a) 120 ore

b) 90 ore

c) 92 ore

d) 96 ore.

242. In doua saptamani consecutive conducatorul auto poate sa munceasca:

a) 10 perioade de conducere in total si maxim 90 ore

b) 10 perioade de conducere in total si maxim 112 ore

c) 12 perioade de conducere in total si maximum 90 ore

d) 12 perioade de conducere in total si minimum 90 ore.

243. Conform Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, durata de conducere saptamanala nu trebuie sa depaseasca:

a) 45 de ore

b) 54 de ore

c) 56 ore

d) 60 ore.

244. Timpul de odihna zilnic normal poate fi luat in perioade separate. Care dintre urmatoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006:

a) 3 ore + 9 ore

b) 4 ore + 8 ore

c) 8 ore + 4 ore

d) 9 ore + 3 ore.

245. Timpul de odihna zilnic normal poate fi luat in perioade separate. Care dintre urmatoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006:

a) 3 ore + 9 ore

b) 4 ore + 8 ore

c) 8 ore + 2 ore + 2 ora

d) 8 ore + 3 ore + 1 ora.

246. Conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorului auto, timpul zilnic de odihna normal se poate efectua in perioade separate a caror durata insumata trebuie sa fie de minim:

a) 11 ore

b) 12 ore

c) 12,5 ore

d) 13 ore.

247. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnica normal poate fi redus astfel:

a) de cel mult 2 ori intre doi timpi de odihna saptamanali

b) de cel mult 3 ori intre doi timpi de odihna saptamanali

c) de cel mult 4 ori intre doi timpi de odihna saptamanali

d) o data pe saptamana.

248. Conform Regulamentului CE nr. 561/2006 durata zilnica de conducere maxima este de:

a) 9 ore; poate fi prelungita la 10 ore de doua ori pe saptamana

b) 9 ore; poate fi prelungita la 10 ore de trei ori pe saptamana

c) 9 ore; poate fi prelungita la 11 ore de doua ori pe saptamana

d) 9 ore; poate fi prelungita la 11 ore de trei ori pe saptamana.

249. Perioada de odihna zilnica de 11 ore ori de minim 9 ore poate fi intrerupta:

a) in doua sau trei perioade separate

b) in intervale de minim 6 ore si respectiv 5 ore

c) in intervale echilibrate ca durata

d) numai in cazul in care autovehiculul este transportat pe un feribot sau tren.

250. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnic normal este de cel putin:

a) 10 ore consecutive

b) 11 ore consecutive

c) 12 ore consecutive

d) 9 ore consecutive.

251. In fiecare perioada de 24 de ore de la sfarsitul ultimul timp de odihna zilnic sau saptamanal, conducatorul auto beneficiaza de un timp de odihna zilnic normal de cel putin:

a) 10 ore consecutive

b) 11 ore consecutive

c) 12 ore consecutive

d) 9 ore consecutive.

252. Conducatorul auto poate sa intervina asupra aparatului tahograf ?

a) da, daca acesta nu inregistreaza corect dar numai daca se afla in cursa si nu poate reveni in 24 de ore la locul unde autovehiculul este parcat in mod curent

b) da, daca constata ca acesta nu inregistreaza corect

c) da, daca interventia se realizeaza cu acordul persoanei desemnate

d) nu.

253. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 durata de conducere zilnica de 9 ore poate fi extinsa la 10 ore?

a) de doua ori pe saptamana

b) de trei ori pe saptamana

c) niciodata

d) o data pe saptamana.

254. Saptamana de lucru conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor auto este definita astfel:

a) orice perioada de timp avand 7 zile consecutive in care conducatorul auto isi desfasoara activitatea

b) orice perioada de timp avand 7 zile in care conducatorul auto nu poate avea mai mult de 5 perioade zilnice de conducere

c) orice saptamana care incepe duminica la ora 00,00 si tine pana luni la ora 00,00

d) perioada cuprinsa intre ora 00,00 a zilei de luni si ora 24,00 a zilei de duminica.

255. In timpul unei zile de lucru un conducator auto schimba autovehiculul. Ce obligatii are privind utilizarea diagramelor tahograf?

a) foloseste aceeasi diagrama tahograf, notand in prealabil pe verso numarul de inmatriculare al celui deal doilea autovehicul si ora la care a facut schimbarea

b) foloseste aceeasi diagrama tahograf, notand in prealabil pe verso numarul de inmatriculare al celui deal doilea autovehicul, kilometrajul care figureaza pe contorul kilometric al noului vehicul si ora la care a facut schimbarea

c) foloseste aceeasi diagrama tahograf, notand noul numar de inmatriculare langa cel al primului autovehicul

d) introduce o noua diagrama in aparatul tahograf al celui deal doilea autovehicul.

256. Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 nu se aplica:

a) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mica de 17 locuri, inclusiv locul conducatorului auto

b) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mica de 9 locuri, inclusiv locul conducatorului auto

c) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale

d) transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale.

257. Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 nu se aplica:

a) autovehiculelor care efectueaza transport de persoane prin servicii regulate la care parcursul liniei nu depaseste 50 km

b) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mica de 10 locuri, inclusiv conducatorul auto

c) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale

d) transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale.

258. Discurile(diagramele) utilizate la un tahograf trebuie sa poata inregistra continuu cel putin:

a) 12 ore

b) 18 ore

c) 24 ore

d) 48 ore.

259. Cartela conducatorului auto reprezinta:

a) cartela care contine date privind soferul auto

b) cartela tahografica care identifica conducatorul auto si permite stocarea datelor privind activitatea acestuia

c) o cartela care contine date privind autovehiculul

d) o cartela magnetica.

260. Dupa patru ore si jumatate de conducere, conducatorul auto trebuie sa faca o pauza:

a) 30 minute

b) 45 minute

c) da, minim 15 minute

d) nu, poate sa mai conduca.

261. Ce trebuie sa faca un conducator auto care a condus 9 ore intr-o zi si intentioneaza sa mai conduca 1 ora:

a) conducatorul auto trebuie sa ia o pauza de minim 45 minute si sa mai conduca 1 ora, daca in saptamana respectiva a mai extins cel mult odata timpul zilnic de conducere la 10 ore

b) conducatorul auto trebuie sa ia un repaus zilnic de minim 9 ore, inainte de reluarea lucrului

c) conform prevederilor legale, acest lucru nu este posibil

d) poate sa conduca in continuare daca in saptamana respectiva a mai extins doar de doua ori timpul zilnic de conducere la 10 ore.

262. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, in cazul conducerii autovehiculului in echipaj de 2 conducatori auto, timpul zilnic de odihna este de:

a) minim 8 ore in 24 de ore

b) minim 8 ore in 30 de ore

c) minim 9 ore in 24 de ore

d) minim 9 ore in 30 de ore.

263. Conducatorul auto poate sa se abata de la prevederile in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna:

a) da

b) da, daca este necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau incarcaturii acestuia

c) da, la orice solicitare a persoanelor transportate

d) nu.

264. In saptamana curenta aveti 3 zile in care perioada de odihna a fost de 9 ore. Cate ore de odihna trebuie sa luati in compensare si in ce perioada de timp conform Regulamentului 561/2006?

a) 6 ore pana la sfarsitul celei de a doua saptamani

b) 6 ore pana la sfarsitul celei de treia saptamani

c) 6 ore pana la sfarsitul saptamanii urmatoare

d) nu se compenseaza.

265. Perioada zilnica de odihna se poate lua in 2 sau 3 perioade separate ?

a) da

b) da, cu conditia ca una dintre ele sa fie de cel putin 8 ore

c) da, cu conditia ca una dintre ele sa fie de cel putin 9 ore

d) nu.

266. Ce obligatii are conducatorul auto in cazul defectarii aparatului tahograf ?

a) nu are nici o obligatie, pana la terminarea cursei

b) sa anunte persoana desemnata

c) sa consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate

d) sa continue cursa numai dupa repararea aparatului tahograf.

267. Are voie sa plece in cursa conducatorul auto cu tahograful defect sau desigilat ?

a) da, cu conditia sa anunte inainte de plecare operatorul de transport

b) da, cu conditia sa consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate

c) da, pana la prima statie service

d) nu.

268. La examinarea inregistrarilor de viteza de pe o diagrama tahograf se constata ca sunt multe ascutite in sus si in jos foarte apropriate intre ele. Acest lucru indica:

a) limitarea si reducerea vitezei de catre aparatul tahograf

b) o conducere neeconomica

c) o conducere pe autostrada

d) utilizare necorespunzatoare a aparatului tahograf.

269. Cardul conducatorului auto are o perioada maxima de valabilitate:

a) cinci ani

b) doi ani

c) trei ani

d) un an.

270. Cele mai multe accidente de circulatie au drept cauza:

a) conditiile meteorologice nefavorabile

b) defectiunile tehnice

c) erorilor umane

d) infrastructura.

271. Accidentele de circulatie in care un autovehicul intra in coliziune cu cel care circula in fata au drept cauza principala:

a) distanta de siguranta insuficienta

b) neadaptarea vitezei

c) neatentia

d) pierderea aderentei.

272. Suplimentar fata de costurile directe ale unui accident de circulatie, acesta conduce la costuri legate de:

a) imobilizarea vehiculului;

b) prejudicierea imaginii reprezentative a firmei;

c) timpul pierdut;

d) toate variantele enumerate consituie costuri suplimentare.

273. Indicati care este pozitia corecta a mainilor pe volan prin analogie cu cadranul unui ceas?

a) in dreptul orelor 10 si 14

b) in dreptul orelor 8 si 16

c) in dreptul orelor 9 si 15

d) in dreptul orelor 11 si 13.

274. Care sunt riscurile legate de o pozitie gresita a mainilor pe volan ?

a) destabilizarea rotilor de directie

b) diminuarea timpului de reactie

c) o precizie slaba a traiectoriei autovehiculului

d) scaderea raportului de transmitere al transmisiei directie.

275. O pozitia corecta la volan presupune efectuarea succesiva si in ordinea indicata a urmatoarelor reglaje:

a) reglarea centurii de siguranta, oglinzilor retrovizoare si a scaunului

b) reglarea centurii de siguranta, scaunului si a oglinzilor retrovizoare

c) reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de siguranta

d) reglarea scaunului, spatarului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de siguranta.

276. O pozitie corecta la volan presupune:

a) conducatorul auto sa aseze intr-o pozitia care sa evite adormirea la volan chiar si in caz de oboseala

b) conducatorul auto sa se aseze confortabil, capul sa fie sprijinit pe tetiera si sa aiba acces usor la comenzile autovehiculului

c) conducatorul auto sa se plaseze cat mai aproape de volan pentru a avea acces usor la comenzile autovehiculului

d) conducatorul auto trebuie sa se aseze si sa-si regleze oglinzile retrovizoare astfel incat sa elimine unghiurile moarte din spatele si de pe laturile autovehiculului.

277. O pozitie incorecta la volan poate conduce la:

a) folosirea incorecta a culoarului de deplasare

b) necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitatea

c) percepere eronata a distantelor

d) scaderea rezistentei la oboseala.

278. O pozitie incorecta la volan poate conduce la:

a) scaderea concentrarii

b) scaderea timpului de anticipare

c) scaderea timpului de observare a potentialelor pericole

d) scaderea timpului de reactie.

279. Aprinderea unei tigari in timpul conducerii autovehiculului:

a) conduce la inlaturarea senzatiei de oboseala

b) conduce la nereceptarea unor informatii si se poate produce un accident

c) este o actiune care ajuta la cresterea concentrarii

d) toate variantele de mai sus.

280. Manevrarea necorespunzatoare a carei comenzi, dintre cele enumerate, poate amplifica miscarea de ruliu a autovehiculului (oscilatiile de inclinare a autovehiculului in jurul axei longitudinale)?

a) acceleratie

b) ambreiaj

c) schimbator de viteze

d) volan.

281. Oboseala poate fi cauzata de:

a) alimentatie inadecvata

b) alimentatie insuficienta, prea grasa sau neechilibrata

c) lipsa somnului

d) toate cauzele enumerate pot provoca oboseala.

282. Consumul de alcool poate avea ca efecte:

a) efecte sedative sau anularea inhibitiilor

b) inlaturarea oboselii

c) organizarea proceselor intelectuale

d) revigorarea organismului.

283. In timpul conducerii autovehiculului, oboseala poate avea ca efect:

a) asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei calatorie

b) consumul de alcool

c) cresterea capacitatilor de anticipare

d) scaderea timpului de reactie.

284. Sanatatea si o vedere buna:

a) nu sunt suficiente pentru o conducere in siguranta

b) pot fi afectate de consumul de alcool sau droguri

c) sunt indispensabile unei conduceri in siguranta

d) toate variantele enumerate sunt adevarate.

285. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,3 ‰ :

a) debuteaza riscul producerii unui accident

b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori

c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori

d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.

286. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,5 ‰ care poate fi produsa de consumul a doua pahare de vin:

a) debuteaza riscul producerii unui accident

b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori

c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori

d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.

287. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,8 ‰ :

a) debuteaza riscul producerii unui accident

b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori

c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori

d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.

288. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 1,2 ‰ :

a) debuteaza riscul producerii unui accident

b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori

c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori

d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.

289. Consumul de alcool poate avea ca efect:

a) consumul de alcool poate provoca toate efectele enumerate

b) diminuarea capacitatii de gandire

c) evaluarea gresita a vitezelor

d) reducerea campului vizual.

290. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ?

a) alcoolul este absorbit in organism foarte rapid dar eliminarea lui se face intr-un timp mult mai mare

b) alcoolul este absorbit lent in organism dar eliminarea se face rapid

c) eliminarea alcoolului din organism se face numai dupa 14 ore de somn

d) timpul de absorbtie al alcoolului in organism este egal cu cel necesar pentru eliminarea sa.

291. Ordinea in interventie pentru acordarea primului ajutor unei persoane ce a suferit mai multe leziuni este:

a) alertarea autoritatilor, oprirea hemoragiilor, degajarea cailor respiratorii si imobilizarea fracturilor

b) degajarea cailor respiratorii, oprirea hemoragiilor si imobilizarea fracturilor

c) imobilizarea fracturilor, degajarea cailor respiratorii si oprirea hemoragiilor

d) oprirea hemoragiilor, degajarea cailor respiratorii si imobilizarea fracturilor.

292. Inainte de a trece la transportarea victimelor unui accident de circulatie, trebuie sa va convingeti:

a) ca au fost conservate probele de la locul accidentului

b) ca autovehiculul cu care urmeaza sa se efectueze transportul asigura confortul necesar

c) ca functiile respiratorie si circulatorie sunt asigurate

d) ca victima va fi asistata pe timpul deplasarii de o persoana competenta.

293. In ce fel trebuie asezat intr-un mijloc de transport un ranit care prezinta leziuni ale coloanei vertebrale?

a) culcat pe o parte

b) este indicat sa nu fie miscat pana la sosirea salvarii

c) in pozitie sezand

d) pe bancheta din spate a unui autoturism pentru a se asigura o pozitia orizontala a corpului.

294. Ce se va scrie pe biletul, care se prinde langa garoul aplicat unei persoane cu hemoragie puternica, ranit in urma unui accident de circulatie ?

a) grupa sanguina a victimei

b) modul cum s-a manifestat hemoragia

c) numele, prenumele si posibilitatile de contactare a celui, care a aplicat garoul

d) ora si minutul cand s-a aplicat garoul.

295. Urgentele in cazul persoanelor accidentate sunt de gradul I, II sau III. Care este semnificatia acestei clasificari in ordinea I, II si II:

a) accidentati cu vatamari corporale severe, accidentati cu vatamari corporale grave, accidentati cu vatamari minore

b) accidentati in stare de coma sau de soc, accidentati cu fracturi sau hemoragii, accidentati cu vatamari minore

c) accidentati in stare de coma sau de soc, accidentati cu fracturi, accidentati cu hemoragii

d) accidentati in stare de coma sau de soc, accidentati cu hemoragii, accidentati cu fracturi.

296. Conduceti un autocamion pe un drum in panta acoperit cu polei. Cum veti actiona pentru a efectua manevra de oprire a autovehiculului:

a) ne se actioneaza nici un sistem de conducere, autovehiculul fiind in urcare se va opri de la sine

b) se actioneaza ferm pedala de frana, simultan cu pozitionarea manetei schimbatorului deviteze la punctul mort

c) se actioneaza ferm pedala de frana, tinandu-se cont de dotarea cu ABS

d) se trece intr-o treapta inferioara a schimbatorului de viteze, folosind cu precautie frana de serviciu pentru ca autovehiculul se afla in coborare.

297. Cui trebuie sa acordati prioritate de trecere intr-o intersectie cu sens giratoriu:

a) circuland pe drumul cu prioritate aveti prioritate

b) tuturor vehiculelor care patrund in intersectia respectiva

c) vehiculelor care circula in interiorul intersectiei

d) vehiculelor care vin din partea dreapta.

298. In care din urmatoarele situatii se suspenda exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice:

a) conducerea autovehiculului fara diagrama tahograf

b) depasirea cu mai mult de 30 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus

c) depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus

d) lasarea libera a volanului in timpul mersului.

299. In care din urmatoarele situatii se dispune masura anularii permisului de conducere:

a) daca titularului permisului de conducere i s-a aplicat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii profesiei sau ocupatiei de conducator de vehicule

b) pentru conducerea sub influenta alcoolului daca fapta nu constituie infractiune

c) pentru nerespectarea prevederilor legale privind depasirea

d) pentru nesemnalizarea schimbarii directiei de mers.

300. Este permisa circulatia cu un autovehicul avariat in urma unei coliziuni usoare:

a) da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei

b) da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de 60 de zile de la data producerii avariei

c) da, dar numai pana la primul service auto

d) da, pana cand posesorul are posibilitatea sa-l repare.

301. Elementele conducerii preventive sunt:

a) numai prevederea si judecata

b) numai vigilenta si prevederea

c) vigilenta si indemanarea

d) vigilenta, prevederea, judecata.

302. Factorii care diminueaza capacitatea de conducere sunt:

a) alcoolul si medicamentele

n) numai stupefiantele

c) oboseala si alcoolul

d) oboseala, alcoolul, stupefiantele.

303. Factorii care influenteaza distanta de franare sunt:

a) aderenta partii carosabile si viteza

b) dimensiunea si profilul anvelopei

c) numai viteza de deplasare

d) viteza, masa vehiculului, aderenta.

304. Prin distanta de oprire intelegem:

a) distanta de franare pana la oprire

b) distanta parcursa din momentul actionarii pedalei de frana pana la oprire

c) distanta parcursa intre momentul sesizarii obstacolului si actionarea pedalei de frana

d) suma dintre distanta de reactie si distanta de franare.

305. Distanta de oprire in siguranta reprezinta:

a) distanta fata de autovehiculul din fata

b) distanta parcursa atat in timpul de reactie, cat si pe timpul franarii

c) distanta parcursa numai in timpul de reactie

d) distanta parcursa numai pe timpul franarii.

306. Cum influenteaza viteza de deplasare distanta de oprire in siguranta:

a) la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de doua ori

b) la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de patru ori

c) la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de trei ori

d) nu isi modifica valorile prin dublarea vitezei.

307. Viteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasa astfel incat:

a) luminile de intalnire sa nu deranjeze pe cei care circula din sens opus

b) sa permita oprirea autovehiculului in limita campului vizual

c) sa permita oprirea cat mai rapida a autovehiculului

d) sa permita oprirea vehiculului in maxim 10 m.

308. Echiparea cu lanturi a rotilor autovehiculelor, atunci cand acestea circula pe drumuri acoperite cu zapada are ca scop:

a) cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulare

b) cresterea eficientei manevrei de franare

c) imbunatatirea performantelor autovehiculului la manevra de virare

d) limitarea fenomenelor de ruliu si tangaj ale autovehiculului datorate vantului lateral.

309. Principala cauza generatoare de accidente este:

a) defectiunile tehnice ale sistemului de iluminat

b) oboseala in timpul conducerii

c) starea necorespunzatoare a drumului public

d) viteza peste limitele admise.

310. De ce este necesar sa se pastreze dupa o ploaie torentiala o distanta mult mai mare fata de autovehiculele care circula din fata:

a) deoarece distanta de oprire este mult mai mare

b) distanta de oprire in siguranta nu se modifica fata de carosabilul uscat

c) in asemenea conditii nu apare nici un pericol

d) pentru ca vizibilitatea este diminuata.

311. Pentru a controla un derapaj, va trebui sa:

a) franati progresiv autovehiculul

b) nu accelerati, franati progresiv si contrabracati rotile

c) nu accelerati, nu franati, contrabracati rotile

d) rotiti volanul pana cand rotile directoare devin paralele cu axa longitudinala a autovehiculului.

312. A conduce preventiv inseamna:

a) sa anticipezi situatiile ce pot deveni periculoase

b) sa atentionezi ceilalti participanti la trafic privind greselile facute

c) sa conduci cu viteza constanta

d) sa respecti regulile de circulatie pe drumurile publice.

313. Cum se semnalizeaza trecerea la nivel cu calea ferata curenta fara bariere sau semibariere? ”

a) cu indicatoare de avertizare „Trecerea la nivel cu o cale ferata fara bariere”

b) cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere” sau „Trecerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere” insotite de indicatorul „Oprire”

c) numai cu indicatorul „Oprire”

d) numai cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere” sau „Trecerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere'.

314. Cui ii revine responsabilitatea pregatirii autovehiculului pentru efectuarea cursei?

a) conducatorului auto

b) coordonatorului de transport

c) persoanei desemnate sa conduca activitatea de transport rutier

d) personalului de specialitate cu aceste atributii.

315. Ce trebuie sa aveti in vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din pneuri?

a) aceste operatiuni sa fie efectuate de catre personal specializat si autorizat in acest sens

b) odata reglate de catre furnizor, si respectiv refacute cu ocazia inspectiilor tehnice periodice, controlul periodic ale acestora este inutil si nu se justifica

c) operatiunile de refacere a presiunilor sa se efectueze 'la rece'

d) presiunile sa se stabileasca si sa fie adaptate periodic, in functie de uzurile pe care le prezinta anvelopele.

316. Ce trebuie sa aveti in vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din pneuri?

a) aceste operatiuni sa fie efectuate de catre personal specializat si autorizat in acest sens

b) presiunile sa fie conforme cu recomandarile precizate de fabricant

c) presiunile sa fie stabilite si adaptate periodic, in mod corespunzator categoriilor si conditiilor de drum specifice traseelor care urmeaza sa se parcurga in mod obisnuit

d) presiunile sa se stabileasca si sa fie adaptate periodic, in functie de uzurile pe care le prezinta anvelopele.

317. Ce trebuie sa aveti in vedere pe parcursul deplasarilor efectuate in conditiile de carosabil umed, acoperit de mazga?

a) curatirea periodica a farurilor

b) refacerea periodica a presiunilor in pneuri

c) schimbarea periodica a lamelor stergatorului de parbriz

d) verificarea periodica a aderentei caii de rulare, prin incercari de franare controlate.

318. Ce trebuie sa aveti in vedere pe parcursul deplasarilor efectuate in conditiile de carosabil umed, acoperit de mazga?

a) curatirea periodica a suprafetelor vitrate

b) refacerea periodica a presiunilor in pneuri

c) verificarea periodica a aderentei caii de rulare, prin incercari de franare controlate

d) verificarea periodica a functionarii sistemelor de control al tractiunii si al franarii (de ex.: ABS, ASR, etc.).

319. Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale autovehiculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate ca atare, ceea ce atrage dupa sine obligativitatea inlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?

a) lanturi antiderapante

b) set de becuri de rezerva

c) triunghiuri reflectorizante

d) trusa medicala de prim-ajutor.

320. Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale autovehiculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate ca atare, ceea ce atrage dupa sine obligativitatea inlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?

a) roata de rezerva

b) stingatoare de incendiu

c) triunghiuri reflectorizante

d) trusa de chei.

321. Echiparea cu lanturi a rotilor autovehiculelor, atunci cand acestea circula pe drumuri acoperite cu zapada are ca scop:

a) cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulare

b) cresterea eficientei manevrei de franare

c) imbunatatirea performantelor autovehiculului la manevra de virare

d) limitarea fenomenelor de ruliu si tangaj ale autovehiculului datorate vantului lateral.

322. Verificarea carui subsistem de franare al autovehiculului este tehnic imposibil de efectuat inaintea plecarii la drum?

a) a franei de incetinire

b) a franei de serviciu

c) a franei de stationare

d) a sistemului de franare a remorcii.

323. Cum se verifica functionarea franei de serviciu a autovehiculului?

a) exclusiv prin controlul rezistentei la apasare si respectiv a cursei pedalei de frana

b) prin controlul presiunii aerului din instalatia de franare

c) prin incercari controlate de pornire de pe loc si de oprire a autovehiculului cu frana de serviciu

d) prin incercari de pornire de pe loc cu frana de stationare actionata.

324. In cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:

a) efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie

b) inlocuirea catalizatorului

c) inlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibil

d) verificarea si completarea plinurilor.

325. In cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:

a) efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie

b) inlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibil

c) inlocuirea garniturilor de etansare ale usilor si portierelor

d) verificarea starii anvelopelor si refacerea periodica a presiunilor din pneuri.

326. In cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:

a) efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie

b) inlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibil

c) schimbarea lichidului din instalatia de racire

d) verificarea si curatirea oglinzilor, suprafetelor vitrate si a stergatoarelor de parbriz.

327. Care este durata totala apreciata a operatiunilor de pregatire a autovehiculului, efectuate de conducatorul auto inaintea plecarii in cursa?

a) circa 1 zi

b) circa 1-2 ore

c) circa 20-30 de minute

d) circa 5 minute.

328. In situatii de risc caracteristice circulatiei in viraje, derapajul poate fi evitat prin:

a) accelerare la iesirea din viraj

b) bruscarea franei de serviciu

c) debreiere

d) evitarea actionarii franei de serviciu.

329. In situatii de risc caracteristice circulatiei in viraje, derapajul poate fi evitat prin:

a) accelerare la iesirea din viraj

b) debreiere

c) manevrarea intermitenta si pendulara a volanului

d) manevrarea lina a volanului – operata in mod continuu, fara intreruperi.

330. In calitate de conducator al unui autobuz principala dumneavoastra responsabilitate este:

a) colectarea contravalorii biletelor de calatorie

b) eliberarea biletelor de calatorie

c) respectarea stricta a graficului de circulatie

d) siguranta si confortul pasagerilor.

331. Cauza principala pentru care un conducator de autobuz trebuie sa evite franarile bruste este:

a) reducerea costurilor de intretinere si reparatii

b) reducerea uzurii franelor

c) reducerea uzurii pneurilor

d) siguranta si confortul pasagerilor.

332. La deplasarea in linie dreapta, trebuie:

a) sa circulati cat mai aproape de marcajul care delimiteaza marginea din stanga a benzii

b) sa circulati cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului

c) sa circulati pe mijlocul benzii

d) sa circulati pe mijlocul drumului.

333. Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:

a) sa circulati cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului

b) sa circulati pe mijlocul benzii

c) sa circulati pe mijlocul drumului

d) sa va apropiati de axul median.

334. Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:

a) sa circul cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului

b) sa controlez spatiile laterale

c) sa schimb viteza dupa viraj

d) sa schimb viteza in viraj.

335. Asigurarea suplimentara, indispensabila de efectuat in mod special pe parcursul abordarii virajelor stranse trebuie sa vizeze, in primul rand, controlul deplin al pozitiei si al traiectoriei:

a) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireaza

b) oglinzilor de pe partea catre care se vireaza

c) rotii spate, de pe partea catre care se vireaza

d) rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare.

336. Asigurarea suplimentara, indispensabila de efectuat in mod special pe parcursul abordarii virajelor stranse trebuie sa vizeze, in primul rand, controlul deplin al pozitiei si al traiectoriei:

a) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireaza

b) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea opusa virajului

c) oglinzilor de pe partea catre care se vireaza

d) rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare.