 |
|
 |  |
| Aeronautica | Comunicatii | Drept | Informatica | Nutritie | Sociologie |
| Tehnica mecanica |
Auto
|
Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica » auto Ce este conducerea preventiva - accidente evitabile - ce este conducerea preventiva? |
Ce este conducerea preventiva - accidente evitabile - ce este conducerea preventiva?
Definirea conducerii preventive
Ce este conducerea preventiva ?
Obiective: pana la finalizarea cursului va trebui sa fiti capabil sa:
definiti conducerea preventiva;
definiti o coliziune care poate fi prevenita;
enumerati pasii din formula ,,Prevenirea accidentelor”:
identificarea situatiilor periculoase;
analizarea situatiei;
executarea unei actiuni corecte, in timp util.
Conducerea preventiva
Caracteristici: conducerea preventiva salveaza vieti, timp si bani in ciuda conditiilor dificile de trafic si a actiunilor periculoase efectuate de alti soferi.
Accidente evitabile
Definitie: un accident evitabil este acela in care soferul avea posibilitatea de a lua masuri rezonabile pentru a il preveni.
Cei trei pasi necesari pentru prevenirea unei coliziuni
Identificarea situatiilor periculoase
urmariti traficul din fata;
in oras urmariti cu priviri scurte traficul, pe distanta unui bloc sau pana la urmatoarea intersectie;
in zonele din afara orasului sau pe autostrazi, urmariti pe perioade mai lungi traficul pana la un reper de genul deal, curba, rampa de intrare iesire pe autostrada;
verificati traficul din spate privind oglinzile retrovizoare (interioare si exterioare) la fiecare 5 secunde.
Analizarea situatiei
Evaluati situatia si actiunea pe care trebuie sa o executati.
Executarea unei actiuni corecte, in timp util
Selectati actiunea optima si executati-o in timp util pentru a evita coliziunea.
Conduceam intr-o
coloana de autovehicule, iar viteza de deplasare era de cca 80 km/h.
Drumul era uscat si vizibilitatea buna. Brusc, o
masina a ignorat semnul ,,Stop” si a traversat soseaua de pe un drum lateral.
Masina mea era a treia de la intersectie. Am reusit sa evit tamponarea vehiculului
din fata, dar cel din spate m-a lovit. 1. Putea fi
evitata aceasta coliziune ? Da Nu 2.Cum ? __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ ______________ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ ___________________
In fiecare an mai mult de 45 000 de oameni mor din cauza coliziunilor intre autovehicule. Asta inseamna circa 120 de oameni care pleaca zilnic de acasa si nu se mai intorc. Poate va ganditi ca aceasta este o fatalitate, dar puteti reduce sansele de a deveni o cifra statistica prin alegerea conducerii preventive ca maniera de trafic.
Lectia 2-Dispozitive de protectie a pasagerilor
La finalizarea lectiei va trebui sa puteti sa:
enumerati motivele care fac necesara folosirea centurii de siguranta;
intelegeti faptul ca dispozitivul air-bag nu inlocuieste centura de siguranta;
definiti modalitatea corecta de a transporta copi in masina.
Centuri de siguranta
Centurile de siguranta sunt utile deoarece:
va protejeaza corpul prin absortia socului ce apare la ciocnire;
va ajuta sa mentineti controlul vehiculului, retinandu-va pe scaun;
daca aveti pasageri, acestia vor fi retinuti pe scaune;
Daca folositi centura de siguranta, aveti cu 45 % mai multe sanse sa supravietuiti unui accident serios si cu 50% mai multe sanse sa scapati fara leziuni severe.
Care sunt motivele pentru a nu purta centura de siguranta ?
Dispozitive cu sac de aer (air-bag)
Dispozitivele air-bag ofera o protectie
suplimentara pentru ocupantii locurilor din fata,
indeosebi la ciocnirile frontale. In cazul unei ciocniri frontale la o viteza de 20 km/h sau mai mare, sacul de
aer al dispozitivului se umfla automat intr-o zecime de secunda
de la impact, apoi se dezumfla dupa un interval de o
secunda. Air-bagul frontal nu ofera protectie in cazul
ciocnirilor laterale, din spate sau al rasturnarii masinii. Modelele noi de
autoturisme includ sisteme de protectie cu airbag si pentru
ciocniri laterale (air-bag inclus in
Localizare: dispozitivul air-bag este instalat in volan (in cazul soferului), in bordul masinii (cel pentru pasager) sau mai nou si in usi (fara a-l exclude pe cel frontal).
Materiale: air-bagul este confectionat dintr-un material rezistent, avand o durata de viata egala cu aceea a autovehiculului. Dispozitivul este sigilat, activandu-se numai in cazul unui impact. Air-bagurile nu contin gaze toxice, fiind umflate cu azot.
Umflarea: actionarile accidentale sunt extrem de rare; chiar daca apar, este improbabil ca acestea sa cauzeze pierderea controlului masinii, datorita marimii reduse si a rapiditatii procesului de umflare-dezumflare. Opririle bruste, izbiturile sau ciocnirile la viteze sub 20 km/h nu vor cauza activarea dispozitivului.
Controlul volanului: marimea sacului aferent postului de conducere este astfel aleasa incat sa ofere atat protectia necesara soferului cat si posibilitatea de a controla volanul dupa declansarea dispozitivului.
Leziuni: dispozitivele air-bag nu provoaca leziuni corporale sau ale aparatului auditiv. In cele mai multe teste, sunetul de la umflarea air-bagului nu poate fi diferentiat de cel provocat de ciocnire.
Inlocuire:dispozitivele air-bag nu pot fi refolosite; inlocuirea se face cu unul nou, de catre un distribuitor sau mecanic autorizat.
Dispozitivul air-bag nu inlocuieste centura de siguranta. Folositi-o si pe aceasta concomitent!
Asezarea corecta a tetierelor poate de
asemenea preveni leziunile. Pentru a
aseza corect tetiera, pozitionati-o astfel incat
sa fie exact in spatele capului d-voastra.
Tetierele
|
Asezarea corecta a tetierelor poate de asemenea preveni leziunile. Pentru a aseza corect tetiera, pozitionati-o astfel incat sa fie exact in spatele capului d-voastra. |
Dispozitivele de siguranta pentru copii
Determinati tipul scaunului de siguranta potrivit pentru varsta si greutatea copilului.
Daca transportati un nou nascut
(mai mic de 9 luni) sau copilul are o greutate sub 10 kg folositi un scaun de
siguranta pentru copii mici. In acest tip de scaun copilul sta sprijinit pe spate, intr-o
pozitie semiculcata si este tinut in loc de o serie de
centuri care apartin de acest scaun. Acesta este fixat cu centurile de
siguranta ale autovehiculului. Pentru confort si sprijin suplimentar pot
fi folosite prosoape impaturite sub copil si in partile
laterale.
Daca copilul are o
varsta cuprinsa intre 9 luni si 4 ani sau o greutate mai
mica de 20 kg, folositi un scaun special de siguranta. Pentru acesta exista doua modele: cu harnasament sau cu
inaltator. Scaunul
cu harnasament este un dispozitiv
care foloseste pentru fixare
centura de siguranta a
vehiculului si eventual un bolt de ancorare amplasat pe plansa din spate a
masinii. Centurile proprii ale scaunului trec peste ambii umeri si apoi printre
picioarele copilului. Partile
laterale ale scaunului ofera si ele protectie. Scaunul cu
inaltator asigura o
pozitie mai ridicata copilului, acesta fiind protejat atat de
centura abdominala cat si de cea de umeri a vehiculului. Unele
scaune sunt livrate cu un harnasament special care necesita
amplasarea unui bolt de ancorare
Daca copilul
d-voastra este mai mare de de 4 ani, folositi centura de
siguranta a vehiculului. Asezati centura confortabil in jos pe solduri, pe sub stomac.
Daca portiunea pentru umar a centurii nu se afla la
mijlocul distantei dintre gat si limita umarului,
folositi un scaun inaltator. Daca nu aveti
unul, asezati copilul pe scaunul din mijloc. Asigurati-va ca portiunea
inferioara a centurii trece
peste solduri si nu peste abdomen.
Lectia 3 - Starea soferului
Exista numeroase conditii pe care nu le putem influenta in timpul conducerii, dar ne putem controla comportamentul si actiunile. Erorile umane sunt cauza a cel putin 70 % dintre accidentele de trafic. Pentru a intelege modul de aparitie al acestora trebuie sa:
identificati conditiile legate de starea de sanatate a soferului care pot afecta conducerea vehiculului;
identificati starile psihice ale soferului care poate afecta conducerea;
selectati strategiile preventive pentru a combate conditiile periculoase legate de starea fizica si psihica a soferului;
definiti un sofer care conduce preventiv si sa dati exemple.
Varsta
Daca sunteti un sofer tanar . .
Retineti faptul ca desi timpul d-voastra de reactie este, in general, mai scurt, lipsa de experienta poate produce reactii rapide dar incorecte.
Conduceti cu viteze adecvate reglementarilor legale si acordati atentie traficului.
,,Maturati“ drumul cu privirea si nu va concentrati doar pe portiunea din fata.
Acest comportament va va ajuta sa localizati eventualele pericole in timp util, putand lua astfel decizii optime.
Daca sunteti o persoana de varsta mijlocie:
Conduceti atent. Nu trebuie sa credeti ca, datorita experientei pe care o aveti la volan, nu puteti fi implicat intr-un accident.
Daca sunteti stresat sau aveti o stare de anxietate, schimbati-va starea psihica inainte de a trece la volan.
Daca sunteti o persoana in varsta:
Adaptati conduita de conducere la starea d-voastra fizica.
Conduceti pe distante scurte.
Evitati traficul aglomerat si la viteze mari.
Conduceti pe drumuri si strazi cu care sunteti familiarizat.
Acuitatea vizuala
Vizibilitatea scazuta poate afecta abilitatea de a conduce un autovehicul. Foarte multe persoane au o inacuitate in a vedea noaptea; altii sunt predispusi la orbire temporara datorata luminilor intense, stralucitoare. Alte persoane au o acuitate vizuala scazuta datorita glaucomului sau, mai rar, unei carente de vitamina A. Unii soferi iau medicamente care reduc acuitatea vizuala, iar altii nu folosesc ochelarii sau lentilele de contact care le sunt strict necesare.
Orbirea de noapte
Aceasta este o inabilitate a celulelor senzitive la lumina de a lucra eficient. Acest fapt poate conduce de asemenea la o vedere slaba in conditii de lumina scazuta.
Persoanele care sufera de acest sindrom pot avea probleme in a distinge forma obiectelor in lumina scazuta sau intuneric. Ele pot de asemenea sa aiba dificultati, in conditii adverse de trafic, in a aprecia viteza si distanta pana la un obiect in miscare cum ar fi vehicule care vin din fata, sau vehiculele aflate in fata si in spate pe acelasi sens de mers.
Orbirea temporara
In conditii de noapte sau de iluminare scazuta pupilele se dilata pentru a permite captarea unei cantitati marite de lumina Totusi ochiul este mai sensibil la o lumina intensa, “ascutita”, ca aceea a vehiculelor ce vin din sens opus. Daca aceste vehicule nu au aprinsa lumina de intalnire (faza mica), puteti suferi o orbire temporara, care nu dureaza mai mult de cateva secunde, dupa care ochiul isi revine.
Bolile de ochi sau lipsa de vitamine
Bolile de ochi (cum ar fi glaucomul), care duc la slabirea vederii, isi accentueaza simptomele in conditii de lumina scazuta si pot deranja pe cel care conduce in conditii de noapte. O carenta de vitamina A in organism poate cauza o functionare anormala a receptorilor de lumina de pe ochi.
Folosirea medicamentelor sau a drogurilor
Medicamentele sau drogurile pot afecta vederea. Tranchilizantele sau drogurile cum ar fi canabisul (marihuana) produc dilatarea pupilei si accentueaza efectul de orbire din cauza luminii intense generate de alte vehicule aflate in trafic. Atunci cand este expus brusc la o lumina intensa, irisul reactioneaza mai lent decat este normal. Dupa ce lumina care provoaca orbirea este eliminata, readaptarea ochiului dureaza mai mult la soferul aflat sub influenta medicamentelor (drogurilor).
Ochelarii si lentilele de contact
Din diverse motive multi conducatori auto nu folosesc ochelarii de vedere sau lentilele de contact in timp ce se afla in trafic. De multe ori aceste motive sunt vanitatea sau neglijenta.
Problemele de vedere necorectate ( miopie sau prezbitism) reduc rapiditatea cu care un pericol potential este identificat in timpul traficulului. Daca aveti probleme de vedere (fie ziua, fie noaptea), consultati un medic oftalmolog. Daca acesta v-a prescris ochelari de vedere, purtati-i in timp ce conduceti.
Auzul
Problemele de auz apar in general odata cu inaintarea in varsta. Acuitatea pentru sunetele ascutite slabeste mai rapid decat cea pentru sunete de frecventa joasa. Sunetele intalnite in trafic, cum ar fi sirenele vehiculelor de urgenta sunt, in general, in domeniul frecventelor inalte.
Pentru a compensa scaderea acuitatii auzului luati urmatoarele masuri cata vreme sunteti in trafic:
mentineti volumul aparaturii electronice (radio, casetofon, CD) la un nivel rezonabil;
conversati cu o voce scazuta;
asigurati-va ca purtati eventualul aparat auditiv prescris de medic;
verificati oglinzile mai frecvent (odata la trei secunde) pentru a putea compensa vizual cea ce nu puteti auzi.
Mobilitatea
Durerile musculare sau de articulatii pot face condusul dificil. Acest fapt apare mai ales in cazul conducerii pentru perioade lungi de timp. Exista cateva lucruri pe care le puteti face pentru a reduce acest disconfort.
Montati oglinzi retrovizoare de dimensiuni mari, in locuri bine alese, astfel incat sa reduceti numarul de miscari ale capului.
Obisnuiti-va sa va rasuciti din talie si sa va curbati astfel incat sa vedeti in departare, atat in stanga cat si in dreapta.
Folositi centurile de siguranta; acestea va ofera atat protectie cat si sprijin.
Ajustati adecvat oglinzile retrovizoare, pentru a elimina astfel necesitatea de a va rasuci corpul pentru a acoperi unghiurile moarte.
Scaunele moi pot mari oboseala si durerile musculare asa ca folositi o pernita pentru a face scaunul mai rigid.
Starile de boala
O simpla raceala sau gripa poate afecta capabilitatea d-voastra de a conduce. Starea de boala poate sa va reduca nivelul de atentie, timpul de reactie si puterea de concentrare. Daca nu va simtiti bine, nu conduceti; daca totusi trebuie sa plecati la drum, luati masuri speciale de precautie. Fiti atent la schimbarile din capacitatea d-voastra de concentrare si de mentinere a atentiei. Daca este posibil, nu conduceti pe distante lungi.
In cazul in care sunteti sub tratament medicamentos, fiti constient de efectele colaterale ale medicamentului si cum va pot afecta acestea abilitatea de a conduce. Nu conduceti daca prospectul medicamentul va recomanda aceasta.
Oboseala
Aceasta este caracterizata de slabiciunea si starea de plictiseala rezultata in urma efortului fizic si a stresului prelungit. Oboseala la volan apare ca rezultat al conducerii pe perioade indelungate a autovehiculului, proces monoton desfasurat in conditii de vreme dificila, trafic aglomerat sau termene stranse de deplasare. Dupa doua trei ore de condus continuu, sistemul nervos central oboseste, simturile au un nivel redus de sensibilitate iar perceptia devine greoaie.
Oboseala fizica apare datorita sederii fortate intr-o pozitie fixa cu o sustinere insuficienta a coloanei vertebrale.
Toropeala (somnul la volan)
Frecvent, oboseala si starea de toropeala (atipitul) la volan sunt considerate identice. Totusi ele au cauze diferite. Toropeala este cauzata de lipsa unor stimuli vizuali sau fizici. Ea apare frecvent in cazul conducerii pe autostrazi sau pe drumuri caracterizate de o monotonie accentuata a peisajului inconjurator, traseului, etc. Dupa perceperea acelorasi imagini in continuu pe o perioada lunga de timp, simturile nu mai receptioneaza la nici un stimul nou si apare o stare de somnolenta.
Monotonia cauzeaza o cadere procesului de prelucrare a informatiei, perceptie greoaie, relaxare musculara, ingustare a campului vizual sau vedere,, in tunel”.
Ce puteti face pentru a evita oboseala si somnolenta la volan ?
In primul rand, trebuie sa recunoasteti semnele si simptomele care caracterizeaza oboseala si somnolenta la volan. Unele dintre aceste simptome sunt: lipsa de concentrare, dureri de spate sau solduri, senzatia de ,,stele “ (intepaturi) in campul ocular, imposibilitatea de a tine ochii deschisi, neliniste.
Pentru a combate oboseala mentala, alocati timp suficient calatoriei si luati pauze pentru odihna periodic. Faceti aceste pauze pentru ca ele va ajuta sa va refaceti si sa va imbunatatiti nivelul de perceptie.
Pentru a combate oboseala fizica, folositi pernite pentru a sustine portiunea inferioara a trunchiului. In timpul pauzelor de odihna, faceti exercitii care sa va antreneze muschii care nu sunt utilizati in timpul condusului si relaxatii pe cei utilizati in acest timp.
Pentru a combate somnolenta la volan, adaugati o oarecare variatie operatiei de conducere. Deschideti fereastra pentru a respira aer proaspat, ascultati un post de radio, opriti pentru pauze si pentru exercitii. Veti fi mai predispus la somnolenta daca pasagerii dorm. Cereti pasagerului din dreapta sa stea treaz si conduceti alternativ, schimband locurile la fiecare trei–patru ore.
Starile psihice care pot afecta procesul de conducere
Toate aceste stari mentale pot afecta capacitatea d-voastra de a conduce in conditii de siguranta. Stresul, emotiile, diversele atituduni (chiar si cele pozitive) pot reduce concentrarea asupra conducerii, crea o stare de oboseala fizica sau mentala, enervare, nerabdare sau intoleranta fata de ceilalti soferi.
Daca recunoasteti starea psihica in care sunteti inainte de a pleca la drum, aveti mai multe sanse de ajunge fara incidente deosebite la destinatie. Incercati o activitate fizica de genul unei plimbari sau alergari. Discutati problema care va apasa cu un prieten sau coleg de munca. Lasati pe altcineva sa conduca. Daca va trebui totusi sa conduceti d-voastra, stati o perioada de timp pe scaunul masinii. Respirati adanc si vorbiti cu d-voastra insi-va; puteti astfel sa va controlati emotiile, stresul si atitudinile mult mai bine.
Caracterizarea unui sofer care conduce preventiv
Cunostinte.
Dati cateva exemple ale cunostintelor soferului
Vigilenta (atentia
Ce inseamna sa fii vigilent?
Anticiparea
Cum se caracterizeaza anticiparea in cazul unui sofer?
Apecierea situatiei
Cum ati defini o buna apreciere a situatiilor in cazul unui sofer ?
Indemanarea in conducere
Ce inseamna indemanarea in conducere ?
Lectia 4 –Substante al caror consum poate afecta starea soferului in timpul conducerii (alcool, medicamente, droguri )
Obiectivul lectiei
La finalizarea acesteia va trebui sa fiti capabil sa:
Explicati cum se elimina alcoolul din organism.
Explicati efectele drogurilor asupra aprecierii situatiei, gandirii, auzului, vazului si a timpului de reactie in cadrul procesului de conducere.
Enumerati semnele comune ce apar la un sofer afectat de consumul unui drog.
Enumerati optiunile preventive pentru a evita problemele cu un sofer care a consumat droguri.
Alcoolul
Problema alcoolului
In fiecare secunda, pe teritoriul Statelor Unite, un sofer din 50 se afla nu doar,,sub influenta alcoolului” ci in stare de ebrietate. In timpului serilor de week-end, aceasta proportie creste la 1 din 10.
Mituri legate de alcool
Mit: Cafeaua il va trezi pe bautor.
Adevar: Cafeaua va ,,potenta” doar efectul alcoolului, accentuandu-l chiar.
Mit: Exercitiile de inviorare il vor trezi pe bautor.
Adevar: Exercitiile vor crea doar un bautor incins si transpirat.
Mit: Un dus rece il va trezi pe bautor.
Adevar: Rezultatul va fi doar un om beat, rece si ud.
Mit: Inotul in apa rece il va trezi pe bautor.
Adevar: Inotul in aceasta stare poate duce la un betiv mort.
O persoana care s-a imbatat nu se va trezi decat dupa ce ficatul va procesa intreaga cantitate de alcool, iar aceasta solicita timp.
Consumul bauturilor alcoolice si condusul
In anul 1991, un studiu efectuat de publicatia ,, Siguranta auto in America” a subliniat urmatoarele concluzii.
Unul din 5 soferi a condus uneori dupa ce a consumat bauturi alcoolice. Persoanele de pe coasta de est, barbatii, persoanele cu venituri ridicate si educatie superioara sunt cele mai predispuse in a conduce dupa ce au consumat bauturi alcoolice.
Exista o probabilitate dubla ca barbatii sa urce la volan dupa ce au consumat alcool. Circa 28 % dintre barbatii chestionati admit ca au acest comportament periculos, comparativ cu 14 % dintre femeile chestionate.
Persoanele cu varste cuprinse intre 30 si 39 de ani sunt cele mai probabile in a conduce sub influenta alcoolului, pe cand cele de peste 65 de ani sunt cel mai putin predispuse.
Cu cat creste gradul de educatie si nivelul veniturilor cu atat creste si probabilitatea de a conduce sub influenta alcoolului. Absolventii de facultate sunt de trei ori mai predispusi in a conduce sub influenta alcoolului decat cei fara diploma de liceu. Proportia celor cu venituri anuale mai mari de 50 000 $ si care conduc sub influenta alcoolului este dubla fata de cea a celor cu venituri sub 15 000 $.
Ce este alcoolul ?
Alcoolul este un drog, un depresiv care afecteaza intreg sistemul nervos. In diversele bauturi precum berea, vinul sau in distilate, componentele principale sunt alcoolul etilic si apa. O ,,portie de bautura” tipica contine pana 20-25 grame de alcool pur.
Iata cateva:
O sticla de bere de 330 de grame contine 5 % (17 grame) alcool pur;
Un pahar de 150 grame de vin de masa contine 12 % (22, 5 grame) alcool pur;
O inghititura (cca 40 grame) de alcool de 800 contine cca 16 grame de alcool pur;
Toate aceste bauturi contin cantitati apropiate de alcool.
Procesarea alcoolului in organism
Atunci cand alcoolul este ingerat, aproximativ 5% intra in fluxul sanguin direct prin gura si tesuturi. Cel mai mare procentaj, cca 80 %, este absorbit de intestinul subtire dupa trecerea prin stomac.
Alcoolul se distribuie prin organe si tesuturi in functie de continutul de fluide al acestora, concentrandu-se mai rapid in organe cu circulatie sanguina puternica, cum ar fi creierul sau ficatul.
Alcoolul nu poate fi inmagazinat in tesuturi, cca 10 % fiind eliminat prin rinichi, plamani si piele. Circa 2-5 % este eliminat, netransformat, prin urina, transpiratie si respiratie. Celelalte 90 % procente sunt eliminate de ficat prin procese de oxidatie. Ficatul poate elimina cca o ,,bautura” pe ora.
Cum poate afecta alcoolul judecata d-voastra ?
Cum poate afecta alcoolul acuitatea d-voastra vizuala ?
Cum poate alcoolul afecta viteza d-voastra de reactie ?
Cum poate alcoolul afecta prudenta d-voastra ?
Droguri si medicamente
|
|
Droguri |
Posibile efecte asupra soferului |
||||
|
Depresive |
Alcoolul Barbituricele Tranchilizantele |
Scaderea timpului de reactie
Reducerea vigilentei Coordonare scazuta Functii motorii scazute |
||||
|
Stimulente |
Cofeina Nicotina Amphetamina Cocaina |
Excitabilitate Comportament de risc Comportament agresiv si ostil Compartament impulsiv si impacient Coordonare nesigura |
||||
|
Narcotice |
Heroina/opium Morphina Methadona |
Slabire a acuitatii vizuale Pierdere a capacitatii de concentrare Timp de reactie redus Capacitati motorii scazute Comportament de risc |
||||
|
Halucinogene |
LSD Mescalina PCP |
Distorsiuni vizuale Comportament agresiv, violent Distorsiuni in aprecierea timpului si a distantei Slabire a capacitatii de memorare pe termen scurt Reducere a vitezei de reactie |
||||
|
Canabis |
Marihuana Hasis |
Reducere a vitezei de reactie Reducere a capacitatii de concentrare Slabire a acuitatii vizuale Distorsiuni ale perceperii vizuale |
Semne comune prin care poate fi recunoscut un sofer afectat de consumul de droguri
Viteza ridicata, irationala.
Inconsistenta in mentinerea vitezei.
Schimbare frecventa a benzilor, la viteze excesive.
Depasiri nereglementare, fara a avea spatiu suficient; reintrare lenta pe banda ori din contra, fortare a acesteia.
Atentie excesiva sau neglijare a semnalelor de trafic.
Apropierea de un semnal de trafic la viteze nepotrivite, fie prea mari, fie prea mici.
Opriri sau incercari de a opri brusc.
Conducere in timpul noptii fara lumini.
Neadaptare a luminilor la intalnirea cu vehicule ce vin din sens opus in timpul noptii.
Opriri sau porniri ,,smucite”.
Conducerea prea aproape de banda de rezerva laterala, calcarea marginii drumului, sau iesirea peste linia de mijloc a drumului.
Conducerea cu ferestrele deschise pe vreme rece.
Conducerea cu capul scos partial sau complet afara.
Masuri de precautie in cazul in care identificati un astfel de sofer
Daca soferul este in fata d-voastra, lasati o distanta de siguranta intre cele doua vehicule. Nu incercati sa depasiti, deoarece este posibil sa incerce sa va acroseze lateral.
Daca acest sofer se afla in spatele d-voastra, virati la dreapta la prima intersectie si lasati-l sa treaca mai departe.
Daca un astfel de sofer vine din fata, incetiniti si circulati cat mai pe dreapta.
Daca acesta se deplaseaza pe un drum lateral, cand va apropiati de intersectie, incetiniti. Asigurati-va pe masura ce va apropiati de drumul lateral si fiti pregatit pentru eventuale manevre evazive.
Raportati eventualele cazuri de soferi cu ,,probleme” celei mai apropiate autoritati competente (direct, prin telefon sau radio).
Purtati intotdeauna centura de siguranta.
Atunci cand gazduiti o petrecere . .
Daca serviti invitatii cu alcool, oferiti-le si mancare.
Puneti la dispozitie invitatilor si bauturi nealcoolice.
Nu fortati invitatii sa bea, nu le oferiti pentru drum bauturi.
Nu mai serviti invitatii cu bauturi alcoolice cu o ora inaintea sfarsitului petrecerii.
Daca aveti invitati care au baut prea mult, oferiti-va sa ii conduceti acasa, chemati un taxi sau invitati-i sa ramana peste noapte la d-voastra. Eventual luati-le cheile de la masina. In nici un caz nu-i lasati sa conduca automobilul catre casa.
In revista ,,Auto Safety in America”, editata de General Motors, au fost publicate urmatoarele opinii despre legislatia si amenzile referitoare la conducerea sub influenta alcoolului.
Majoritatea adultilor sprijina o aplicare mai severa a legilor referitoare la conducerea sub influenta alcoolului si sanctionarea riguroasa a celor care conduc in astfel de conditii. Aproape doua treimi (64 %) ar dori o aplicare mai riguroasa a legii referitoare la varsta minima la care consumul de alcool este permis. Circa 79 % ar dori o extindere a sistemului de puncte de control in trafic ale politiei in scopul de a reduce incidenta cazurilor de conducere sub influenta alcoolului.
Sprijinul pentru intarirea aplicarii legilor referitoare la consumul de alcool la volan este mai mare in randul femeilor, persoanelor din sud si al persoanelor cu varste de peste 50 de ani. Deloc surprizator, persoanele din statele unde nu este obligatorie purtarea centurii de siguranta, soferii care conduc cu viteze excesive sau cei care consuma alcool si conduc sunt mai putin predispusi in a sprijini intarirea aplicarii acestor legi.
Dintre persoanele adulte, 89 % sunt de acord cu suspendarea automata a permisului de conducere pentru soferii care sunt surprinsi conducand sub influenta alcoolului. Ridicarea definitiva a permisului de conducere in cazul abaterilor repetate este sprijinita de acelasi procent.
Medicamente potential periculoase pentru procesul de conducere
Diverse medicamente pot influenta in mod negativ capacitatea de a conduce automobilul. Iata cateva din cele intalnite frecvent pe piata romaneasca*.
|
Clasa de medicamente |
Denumirea Medicamentului |
Efecte |
|
Narcotice utilizate ca anestezice |
Evipan, Baytinal |
Efect narcotic de scurta durata pentru interventii chirurgicale mici |
|
Somnifere (hipnotice) |
Dormital,Ciclobarbital, Fenobarbital, Lauronil, Scoponal, Pasinal, Pasifloral, Noxyron Doriden |
Actiune hipnotica (provoaca somn cu durata variabila) |
|
Sedative nervoase |
Meprobamat, Benactizin, Diazepam, Napotom, Noxyron |
Suprima starile de emotie, enervare, iritabilitate; actiune deprimanta si relaxare musculara |
|
Neuroleptice |
Cloropromazin (Largactil, Clordelazin, Deplazin, Romtiazin), Levopromazina, Romergan (Phenergan), Tioridazina, (Melleril), Emetiral (Stemetil), Haloperidol |
Efect sedativ, anticonvulsivant, deconectant si antivomitiv |
|
Antihistaminice |
Feniramin (Avil), Romergam (Phenergan), Nilfan (Anafilin), Benadryl |
Efect antialergic in grade variate, hipnotic |
|
Stimulente ale sistemului nervos central |
Benzendrin, Pervitin, Centedrin, Cafeina, Stricnina |
Efect stimulant, excitant al activitatii cerebrale |
|
Anorexiante |
Phenometiazin, (Anapetol), Preludin, Gradicin, Mirapont |
Excitant al sistemului nervos central si inhibitor al apetitului |
|
Antiepileptice |
Fenobarbital, Fenitoin Mysoline, Trepal Primidon |
Efect anticonvulsiv |
|
Antihipertensive |
Rezerpina, Guanetidina, Hiposerpil, Hipazin, Hipopresol |
Scad tensiunea arteriala |
|
Relaxante musculare |
Trancopal, Cloroxazon, Trecid |
Relaxeaza sistemul muscular, scad spasticitatea |
din Voiculescu M. –Cateva reguli medicale pentru prevenirea accidentelor de circulatie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1969
Lectia 5 - Conditiile de conducere
Obiective:
Dupa completarea sesiunii va trebui sa fiti capabil sa:
Explicati cum se poate estima distanta medie de oprire (franare) pentru un autoturism*;
Explicati regula ,,celor doua + doua secunde” referitoare la distanta dintre vehicolul d-voastra si cel din fata;
Evaluati distantele potrivite pana la vehiculul din fata in cazul conducerii in conditii atmosferice dificile;
Enumerati conditiile in care se poate conduce un vehicul;
Identificati o situatie periculoasa sau un element periculos pentru fiecare conditie de trafic;
Identificati si sa descrieti o strategie de conducere preventiva in fiecare dintre conditiile adverse de conducere;
*regula, empirica, este valabila pentru masini la care vitezometrul este gradat in mile/ora
Timpul mediu de reactie al unui conducator auto este de cca trei sferturi de secunda. Acest timp trebuie echivalat in distanta parcursa si adaugat la cifra care reprezinta viteza d-voastra. Pentru a face aceasta, adaugati prima cifra citita pe vitezometrul masinii d-voastra la viteza totala pe care o aveti*.
Exemplu; daca calatoriti cu o viteza de 20 mile pe ora, vehiculul d-voastra va parcurge o distanta de 22 de picioare (cca 7 m) in timpul in care d-voastra veti reactiona la pericol si veti apasa pe pedala de frana.
Distanta de franare
Distanta de franare reprezinta distanta parcursa din momentul actionarii pedalei de frana; aceasta este de asemenea dependenta de viteza de deplasare.
Exemple:
|
Viteza |
Distanta parcursa in timpul de reactie |
Distanta parcursa dupa franare |
Distanta parcursa pana la oprirea masinii |
|
-km/h- |
-m- |
-m- |
-m- |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Surprindeti momentul in care vehiculul din fata d-voastra trece pe langa un reper oarecare: un stalp de telegraf, o borna kilometrica, un stalp de gard, etc. Atunci cand bara din spate a vehiculului anterior a trecut de acest reper, incepeti sa numarati rar, ,,o suta unsprezece, o suta doisprezece” (echivalentul a doua secunde). Daca bara din fata a vehiculului d-voastra trece de reper inainte de a termina numaratoarea (intr-un interval mai mic de doua secunde), sunteti prea aproape de vehiculul din fata.
Regula celor doua secunde +o secunda interval de rezerva
In conditii de trafic dificile, trebuie sa mai adaugati o distanta echivalenta deplasarii timp de o secunda.
Conditiile de conducere
Vehiculul, luminile, vremea, starea drumului, traficul
Niciodata doua calatorii cu autovehiculul nu se vor desfasura in aceleasi conditii. Acestea se vor schimba de fiecare data atunci cand veti pleca la drum. Conditiile in care veti conduce pot fi bune, acceptabile ori adverse sau cel mai frecvent, o combinatie dintre ele. De fiecare data cand urcati la volan si conduceti, monitorizati conditiile de trafic, deoarece ele vor afecta modul in care veti conduce.
In primul rand trebuie sa recunoasteti potentialele pericole in conditiile specifice in care veti conduce apoi apreciati solutiile pentru conducerea preventiva.
Vehiculul Care dintre aspectele legate de starea tehnica a vehiculului pot fi periculoase:
Pericol:__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ _____ _______ ______ ______
Prevenire:__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ ___________________
Inspectarea starii tehnice a vehiculului inainte de plecare
Actele masinii si carnetul d-voastra de conducere sunt la zi ?
nu
exista scurgeri de fluide optima a profilului (inclusiv la
roata de rezerva)
Verificati sub vehicul daca Verificati presiunea la pneuri si
adancimea
