 |
|
 |  |
| Aeronautica | Comunicatii | Drept | Informatica | Nutritie | Sociologie |
| Tehnica mecanica |
Auto
|
Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica » auto Inmatricularea, inregistrarea si radierea vehiculelor |
Inmatricularea, inregistrarea si radierea vehiculelor
ZONA REZIDENTIALA SI PIETONALA
INMATRICULAREA, INREGISTRAREA SI RADIEREA VEHICULELOR
Zona rezidentiala – este perimetrul dintr-o localitate, avand intrarile si iesirile semnalizate corespunzator si unde se aplica reguli de circulatie speciale.
Zona pietonala – este perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonale si unde accesul vehiculelor este supus unor reguli de circulatie speciale, iar intrarile si iesirile din aceasta zona sunt semnalizate corespunzator.
In zona rezidentiala semnalizata ca atare, pietonii pot folosi toata latimea partii carosabile. De asemenea copiii se pot juca.
Conducatorii
de vehicule sunt obligati sa circule cu o viteza ce nu poate
depasi
In
zona pietonala semnalizata ca atare conducatorul auto poate
intra numai daca locuieste in zona sau presteaza servicii publice si
nu are alta posibilitate de acces. Acestia sunt obligati sa
circule cu o viteza maxima de
La iesirea din zonele rezidentiale si din zonele pietonale, conducatorii de vehicule sunt obligati sa acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersecteaza.
INMATRICULAREA, INREGISTRAREA SI RADIEREA VEHICULELOR
1.. CONDITII PRIVIND CIRCULATIA VEHICULELOR
Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelor tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si utilizarea conform destinatiei.
Pentru a fi inmatriculate, inregistrate sau admise in circulatie, autovehiculele, mopedele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie omologate in conditiile legii.
Categoriile de vehicule care pot fi admise in circulatie fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor – Inspectoratul General al Politiei Romane, care se publica in Monitorul Oficial al Romabiei, Partea I.
Documentul care atesta omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberata in conditiile legii.
Pentru a fi mentinute in circulatie, vehiculele inmatriculate se supun inspectiei tehnice periodice. Aceasta se efectueaza in statii autorizate, conform legislatiei in vigoare.
Pentru autovehiculele apartinand institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, inspectia tehnica periodica se poate efectua in statii proprii, autorizate potrivit legii.
Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al caror termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat, precum si a celor neasigurate pentru raspundere civila pentru caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie.
Constatarea defectiunilor tehnice ale vehiculelor se face de catre politia rutiera, iar verificarea starii tehnice a vehiculelor aflate in trafic pe drumurile publice se face de catre politia rutiera, impreuna cu institutiile abilitate de lege.
2. INMATRICULAREA, INREGISTRAREA SI RADIEREA VEHICULELOR
Proprietarii de vehicule sau detinatorii mandatati ai acestora sunt obligati sa le inmatriculeze sau sa le inregistreze, dupa caz, inainte de a le pune in circulatie.
Pana la inmatriculare sau inregistrare, vehiculele pot circula pe drumurile publice, fara inspectie tehnica, in baza unei autorizatii provizorii pentru circulatie, eliberata de autoritatea competenta daca indeplinesc normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere.
Se inspecteaza din punct de vedere tehnic, inainte de a fi repuse in circulatie, autovehiculele, tramvaiele sau remorcile carora le-au fost efectuate reparatii in urma unor evenimente care au produs avarii grave la mecanismul de directie, instalatia de franare sau la structura de rezistenta a caroseriei ori a sasiului.
Autoritatile competente pentru inmatricularea si radierea autovehiculelor si remorcilor sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, sub coordonarea Directiei regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor.
Inmatricularea este continua de la admiterea in circulatie pana la scoaterea definitiva din circulatie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei conditii si presupune urmatoarele operatiuni
- inscrierea in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a dobindirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de catre primul proprietar
- transcrierea in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.
Aceasta se realizeaza pe baza datelor de identificare ale vehiculului si ale proprietarului si conditioneaza eliberarea de catre autoritatile competente, potrivit legii, a unui certificat de inmatriculare, precum si a placutelor cu numarul de inmatriculare atribuit si transcrierile necesare in certificatul de inmatriculare si cartea de identitate a vehiculului.
In cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se inscriu in evidentele autoritatilor competente simultan cu mentionarea incetarii calitatii de titular al inmatricularii a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operatiuni si emiterea unui nou certificat de inmatriculare, noul proprietar este obligat sa solicite autoritatii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, in termen de 30 zile de la data dobandirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.
Solicitantii unei operatiuni de inmatriculare a unui vehicul in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, trebuie sa faca dovada certificarii autenticitatii vehiculului de catre Registrul Auto Roman in conditiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Aceasta certificare a autenticitatii autovehiculului contine si atestarea faptului ca acesta nu figureaza in baza de date ca fiind furat.
Dovada certificarii vehiculului nu se impune in cazul vehiculelor noi pentru solicitantii operatiilor de inmatriculare.
Cu ocazia realizarii oricarei operatiuni privind inmatricularea unui vehicul, verificarea efectuarii inspectiei tehnice periodice si a asigurarilor obligatorii de raspundere civila, respectiv a valabilitatii acestora, se poate face si pe cale informatica, in conditiile stabilite prin protocolul incheiat intre autoritatea competenta din subordinea M.I.R.A. cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de inmatriculare si a placutelor cu numere de inmatriculare si R.A.R., respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Autoritatile competente sa realizeze operatiunile de inmatriculare a vehiculelor pot incasa de la solicitanti toate taxele si tarifele stabilite potrivit legii, aferente acestor operatiuni.
Societatile abilitate sa comercializeze vehicule noi si societatile de leasing din Romania pot solicita, pe cale informatica, inmatricularea sau autorizarea provizorie pentru circulatie a vehiculelor, prin intermediul unei aplicatii informatice puse la dispozitie, in conditiile stabilite prin protocol, de catre autoritatea competenta din subordinea M.I.R.A. cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de inmatriculare si a placutelor cu numere de inmatriculare.
Proprietarul sau detinatorul mandatat al unui vehicul este obligat sa solicite autoritatii competente inscrierea in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare a oricarei modificari a datelor de identitate a vehiculului respectiv sau dupa caz, ale proprietarului, in termen de 30 zile de la data la care a intervenit modificarea.
Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau impinse cu mana si a bicicletelor, trebuie sa fie inmatriculate sau inregistrate, dupa caz, si sa poarte placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare, cu forme, dimensiuni si continut prevazute de standardele in vigoare.
Vehiculele care nu sunt supuse inmatricularii sau inregistrarii pot circula pe drumurile publice in conditiile prevazute prin regulament.
Autovehiculele si remorcile se inmatriculeaza permanent sau temporar la autoritatea competenta in a carei raza teritoriala proprietarii isi au domiciliul, resedinta ori sediul, in conditiile stabilite prin reglementarile in vigoare.
Autovehiculele su remorcile din dotarea M.I.R.A. , M.A., S.R.I. se inregistreaza la aceste institutii .
Pana la inmatriculare, vehiculel pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizatii speciale eliberate de autoritatile competente.
Persoanele juridice care fabrica, ansambleaza, caroseaza ori testeaza autovehicule sau remorci li se poate elibera, la cerere, autorizatii si numere pentru proba.
Evidenta vehiculelor inmatriculate se tine la autoritatea competenta pe raza careia proprietarul isi are domiciliul, resedinta sau sediul.
Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, masinile si utilajele agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun inmatricularii, precum si vehiculele cu tractiune animala se inregistreaza de catre consiliile locale, care tin si evidenta acestora.
Categoriile de vehicule care nu se supun inmatricularii sau inregistrarii, precum si cele care nu se supun inspectiei tehnice periodice se stabiliesc prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si ministrului administratiei si internelor.
Odata cu realizarea operatiunilor de inmatriculare a vehiculului, autoritatea competenta elibereaza proprietarului sau detinatorului mandatat un certificat de inmatriculare conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, precum si placutele cu numerele de inmatriculare.
La cererea scrisa a proprietarului unui vehicul, in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare se poate inscrie si o alta persoana decat proprietarul, specificandu-se calitatea in care acesta poate utiliza vehiculul in virtutea unui drept legal. In cazul in care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie mentionarea in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare si a datelor de identificare ale detinatorului mandatat.
Forma, dimensiunile si continutul cetificatului de inmatriculare si ale certificatului de inregistrare se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Este interzisa punerea in circulatie a unui vehicul, inmatriculat sau inregistrat, care nu are montate placutele cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare atribuite de autoritatea competenta, ori daca acestea nu sunt conforme cu standardele in vigoare, precum si in cazul in care certificatul de inmatriculare sau de inregistrare este retinut, iar dovada inlocuitoare a acestuia este eliberata fara drept de circulatie sau termenul de valabilitate a expirat.
Inmatricularea, inregistrarea sau atribuirea numarului provizoriu ori pentru probe a unui vehicul se anuleaza de catre autoritatea care a efectuat-o, daca se constata ca au fost incalcate normele referitoare la aceste operatiuni.
Proprietarul de autovehicul sau remorca, cu domiciliul, sediul sau resedinta in Romania este obligat
sa declare autoritatii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de inmatriculare, in cel mult 48 ore de la constatare
sa solicite Regiei Autonome ,,Monitorul Oficial, publicarea anuntului privind pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de inmatriculare
sa depuna imediat la autoritatea emitenta, originalul certificatului de inmatriculare, daca dupa obtinerea duplicatului, a reintrat in posesia acestuia.
Radierea – din evidenta a vehiculelor se face de catre autoritatea care a efectuat inmatricularea sau inregistrarea doar in cazul scoaterii definitive din circulatie a acestora, la cererea proprietarului, in urmatoarele cazuri
a. proprietarul doreste retragerea definitiva din circulatie a vehiculului si face dovada depozitarii acestuia intr-un spatiu adecvat, detinut in conditiile legii
b. proprietarul face dovada dezmembrarii, casarii sau predarii vehiculului la unitatile specializate in vederea dezmembrarii
c. la scoaterea definitiva din tara a vehiculului respectiv
d. in cazul furtului vehiculului
Radierea din evidenta a vehiculelor inregistrate, la trecerea acestora in proprietatea altei persoane, se face de catre autoritatea care a efectuat inregistrarea, la cererea proprietarului, in conditiile legii.
Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenta.
Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispozitie a autoritatii administratiei locale, fara stapan sau abandonate, se radiaza din oficiu in termen de 30 zile de la primirea dispozitiei respective.
In cazul pierderii, furtului, schimbarii numelui, ori deteriorarii certificatului de inmatriculare sau de inregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat sa solicite autoritatii competente eliberarea unui nou certificat de inmatriculare sau de inregistrare, in conditiile stabilite de autoritatea competenta, in termen de 30 de zile de la data declararii pierderii sau furtului , de la data schimbarii numelui ori de la data constatarii deteriorarii, dupa caz.
Procedura inmatricularii, inregistrarii, radierii si eliberarii autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului M.I.R.A.
CONDUCEREA PREVENTIVA
FACTORII CONDUITEI PREVENTIVE
Conduita preventiva – este manifestarea vointei omului de a nu ajunge la savarsirea de accidente, conjugata cu respectarea stricta a tuturor normelor circulatiei rutiere.
Conducerea preventiva – desemneaza comportamentul corect, fara greseala al conducatorilor de vehicule care urmaresc sa evite orice accident de circulatie.
Ca urmare, intre aceste doua notiuni nu exista deosebiri de fond daca se are in vedere scopul urmarit. Ceea ce le diferentiaza este doar sfera lor de cuprindere, aria problemelor ce se ridica in fata participantilor, cat si momentul din care aceste preocupari devin ale uneia sau alteia. Astfel conducerea preventiva se limiteaza numai la conducatorul auto, pe cand conduita preventiva inglobeaza toate categoriile de participanti la trafic, de la conducatori de vehicule si autovehicule, la pietoni. De asemenea, conducerea prevetiva vizeaza doar perioada cand omul se afla la volan, pe cand conduita preventiva isi extinde sfera si asupra perioadei dinaintea plecarii la drum – conducatorilor de vehicule sau pieton - pregatirea pentru drum, asigurarea rezervelor, alegerea itinerarului, fixarea sau stabilirea etapelor de mers, etc. si chiar asupra intervalului de dupa ajungerea la destinatie. In plus, conducerea preventiva are in perimetrul ei numai un gen de activitate si anume conducerea preventiva, cu atentie si corecta a vehiculului sau autovehiculului, pe cand conduita preventiva presupune formarea unei atitudini bazate pe conceptual de prevenire a evenimentelor rutiere. In final, atat conduita preventiva, car si conducerea preventiva urmaresc acelasi scop – prevenirea accidentelor de circulatie.
A preveni accidentul inseamna a deslusi si recunoaste din timp situatiile ce pot genera ori favoriza accidentul si in raport de toate acestea, sa se adopte un comportament care sa permita participarea in siguranta la trafic. Prevenirea in traficul rutier, reprezinta suma tuturor masurilor si normelor de conduita, de comportament luate de conducatorul auto, pieton, etc. in scopul de a nu savarsi accidente.
Deci, conduita preventiva este expresia atitudinii constiente, in deplina cunostinta de cauza in ce priveste folosirea potentiala a tuturor procedeelor pentru prevenirea si evitarea accidentelor. Ea exclude actiunile pripite, disperarea, hazardul, promovand procedee concepute din timp si motivate solid, echilibrul intre gandire si actiune, pastrarea calmului si stapanirii permanente a situatiei oricat de critica ar fi aceasta, manifestarea unui inalt spirit de responsabilitate fata de viata si avutul celorlalti participanti la traficul rutier.
Conduita preventiva este conditionata, in ultima instanta, de realizarea de catre fiecare participant la traficul rutier a elementelor de baza ce o compun, asimilarea unor bogate cunostinte teoretice si practice; vigilenta permanenta la
miscarile si intentiile celor din campul de rulaj; inalt spirit de precedere; judecata lucida; indemanare perfecta.
2. NECESITATEA INSUSIRII UNOR TEMEINICE CUNOSTINTE TEORETICE SI PRACTICE
Cunoasterea si aplicarea in practica a legislatiei ritiere, a regulilor de circulatie, constituie conditia de baza a realizarii conduitei preventive. Fara aceste doua elemente nu poate fi conceputa conduita preventiva.
Sa cunosti si sa aplici in practica normele de circulatie, este o chestiune fireasca, ar putea spune unii conducatori auto, pentru ca fara sa stapanesti aceste lucruri nu capeti permis de conducere auto. Si totusi, lucrurile nu stau chiar asa, deoarece cunostintele teoretice, de regula se mai pot uita pe parcurs. Practica a demonstrat ca cei mai multi conducatori auto retin mai bine normele de circulatie cu care se confrunta in mod curent - prioritatea, depasirea, stationarea, virajul etc, dar, pe masura trecerii timpului si acestea ,,se topesc,, in memoria lor ajungand sa conduca, asa cum se spune ,,dupa ureche,,. Dovada ca lucrurile stau asa, o constituie faptul ca la testarea unor profesionisti, printre care se aflau si unii instructori ai scolilor de soferi, multi dintre ei nu au reusit sa intruneasca numarul de puncte necesar.
Mentinerea contactului neantrerupt cu factorul teoretic al actelor normative ce reglementeaza circulatia rutiera, este necesar si pentru faptul ca nu de multe ori se face abstractie de prevederile legale, unii conducatori auto, mai cu seama in activitatea practica, proband un fel de ,,uitare,, a normelor legale, depasind vitezele admise de lege sau nereducandu-le pe strazile aglomerate si alunecoase, efectuand pendulari in fluxul general al traficului, neacordand prioritatile cuvenite, asigurand angajari de depasiri riscante.
Cunoasterea permanenta a noutatilor intervenite in legislatia rutiera reduce, desigur, substantial aria accidentelor si implicit numarul celor care se situeaza in afara cerintelor conduitei preventive.
Pe acelasi plan, se situeaza si necesitatea acumularii de cunostinte practice, care asigura pe parcursul mai multor ani de conducere a autovehiculelor si de participare la traficul rutier.
Cunostintele practice imbraca o sfera foarte larga, inclusiv acumularile de ordin teoretic. Este foarte greu de spus ca numai pana la un anumit punct sunt necesare cunostintele teoretice, iar de aici incolo intervin depriderile practice. Conducerea practica a vehiculelor sau autovehiculelor nu presupun numai cunoasterea manevrelor necesare de executat in spatiul rutier, ci si stapanirea regulilor teoretice. Astfel, daca ne referim la cunostintele de specialitate ale unui conducator auto trebuie avut in vedere atat deprinderile si priceperea sa in conducerea autovehiculului, in remedierea penelor, in iesirea cu bine din situatiile dificile, etc. Cat si bagajul de cunostinte teoretice despre legislatia rutiera pe care il poseda.
Activitatea practica desfasurata in cadrul traficului rutier solicita fiecarui conducator de vehicul sau autovehicul o foarte buna cunoastere a propriei personalitati, pentru ca in raport de calitatile sau slabiciunile personale sa actioneze in consecinta. Fiecare conducator auto trebuie sa fie permanent constient de limitele sale obiective, sa aiba taria de a le recunoaste si sa fie perfect constient de capacitatile de actiune de care dispune in mod real, pentru ca in raport de acestea sa actioneze in traficul rutier. Intr-un fel vor reactiona cei cu multa experienta la volan si constienti ca au aptitudini reale pentru conducerea auto si in alt mod trebuie sa se comporte cei care sunt inca insuficient de siguri pe manevre, piloteaza cu stangacie, nu au formate deprinderi trainice in conducerea automobilului.
VIGILENTA – CERINTA INDISPENSABILA A CONDUITEI PREVENTIVE
Ca factor al conduitei preventive, vigilenta reprezinta capacitatea
conducatorului auto de a fi in permanenta atent, de a se concentra asupra a tot ce se intampla in timpul conducerii, de a fi pregatit sa actioneze prompt pentru evitarea oricarui accident, obstacol, pentru redresarea autovehiculului din derapare sau franare in caz de pericol. Spiritul de vigilenta al conducatorului auto trebuie sa-l determine sa ,,vada,, nu numai inainte, ci si in lateral si in spate pentru a nu fi surprins de o imprejurare neobservata oportun. Vigilenta solicita, de regula, toate sinturile conducatorului auto si intregul sistem nervos al acestuia. Cu ajutorul vazului, soferul urmareste drumul, mijloacele de semnalizare, comportarea pietonilor in trafic, aparatele de bord ale autovehiculului. Prin intermediul auzului receptioneaza modul de functionare al motorului si distinge orice zgomot care indica aparitia unei defectiuni ori nefunctionarea corespunzatoare a diferitelor angrenaje. Mirosul il ajuta pe omul de la volan sa sesizeze la timp neregulile privitoare la functionarea unor angrenaje cum sunt – frecarea franei, scurgerea de benzina, scurt circuit in instalatia electrica, diminuarea lichidului din baterie. Simtul tactil il sprijina pe conducatorul auto sa cunoasca starea suprafetei anvelopelor, vibratiile cutiei de viteza, sa actioneze echilibrat pe pedalele de frana, ambreiaj si acceleratie.
Intregul ansamblu de informatie pe care-l receptioneaza necontenit
omul de la volan este preluat de sistemul nervos, care asigura coordonarea armonioasa si oportuna a miscarilor si actiunilor omului. Important este ca acest proces sa nu duca la incordare excesiva, crispare, sau la relaxarea exagerata pentru ca toate trei sunt la fel de periculoase. In conducerea autovehiculului nu este admisa nici o clipa de neatentie si cu atat mai mult nu poate fi vorba de relaxare. Vigilenta conducatorului auto presupune o concentrare echilibrata a atentiei, subordonata conducerii in siguranta a automobilului, sesizarea si evitarea la timp a oricaror obstacole, actionarea prompta si eficienta in orice imprejurare.
Diminuarea vigilentei este cauzata, in principal, de factori ca – mancatul in
timpul conducerii; manuirea aparatului de radio; aprinderea tigarii in timpul mersului; aplecarea pentru ridicarea obiectului cazut pe podea; intoarcerea capului catre pasagerii din autovehicul, catre stanga sau dreapta, catre spate etc.
Atentia soferului este distrasa in mod simtitor si de diferite obiecte si jucarii
agatate undeva, in fata lui. Balansarea, pendularea unor papusi, brelocuri, flori, perdelute etc. reduc considerabil campul vizual al conducatorului auto, impiedicandu-i observarea cu claritate a drumului si circulatiei in ansamblu. La fel de daunator vizibilitatii este si obiceiul unor conducatori auto de a nu curata in intregime geamurile de gheata, de a nu le sterge cand sunt aburite sau de a nu pune in functiune ambele stergatoare atunci cand ploua.
La diminuarea sau distragerea atentiei conducatorului de autovehicul pot
contribui si persoanele care-l insotesc si care prin discutii, gesturi sau alte forme de antrenare, participa indirect la slabirea vigilentei acestuia si la savarsirea de abateri de la conduita preventiva.
PREVEDEREA – FACTOR ESENTIAL AL CONDUITEI OMULUI DE LA VOLAN
Prevederea – reprezinta capacitatea conducatorului auto de a anticipa, de a
sesiza din timp situatiile de trafic, precum si modul posibil de desfasurare a acestora, pentru a stabili daca ele pot afecta sau nu siguranta circulatiei autovehiculului propriu. Prevedrea poate fi imediata sau indepartata.
In sirul elementelor componente ale prevederii imediate se numara aspecte ca
- reducerea vitezei autovehiculului la trecerea pe linga un grup de copii, claxonarea in scop de atentionare a biciclistilor si carutasilor; aprinderea lampilor de pozitie de la primele semne ale inserarii si pana in zorii zilei; folosirea fazei de intalnire a luminilor farurilor in circulatia de noapte din mediul urban.
5. JUDECATA SI ROLUL EI IN CADRUL CONDUITEI PREVENTIVE
In timpul conducerii autovehiculului, conducatorul auto este pus in
numeroase situatii de a judeca prompt, rapid, selectiv si just. Deci, altfel spus, conducatorului auto i se cere in orice moment sa fie capabil sa aleaga dintre multiplele alternative ivite pe neasteptate pe cea mai potrivita, care il poate ajuta efectiv sa evite situatiile neplacute.
Judecata, ca factor al conduitei preventive, este un proces ce se petrece intr
un timp foarte scurt, iar deciziile luate trebuie sa fie rapide si juste. Acest proces nu este simplu si nici usor daca se are in vedere complexitatea problemelor ce le ridica traficul rutier in conditiile actuale. In aceasta materie este foarte greu de dat solutii tip, retete universal valabile. Hotaratoare sunt experienta in conducere, capacitatea de analiza rapida a situatiilor ivite in trafic si luarea celor mai corecte decizii. Imprejurarile in care au loc, de regula, incalcarea regulilor de circulatie sunt atat de diferite incat, practic, nu exista doua situatii absolut identice. Ele variaza in
functie de loc, de geometria drumurilor, de timp, de conditii meteorologice, de viteza de deplasare a autovehiculelor, de tipul autovehiculului, de performantele lui, de gradul de aglomerare a drumurilor.
In fiecare situatie in parte se cere reactionat in mod corespunzator si aceasta
depinde in cea mai mare masura de capacitatea de discernamant a celui pus in situatie concreta, de puterea lui de intuitie, de ,,sangele rece,, de care da dovada, de gradul de inhibitie, de maiestria ce o are in manuirea volanului, de spiritul de raspundere cu care isi priveste meseria, de ,,gimnastica,, mintii sale, care inmanunchiate, ii confera calitatea de conducator auto cu o buna judecata, apt sa evalueze corect si oportun orice situatie si, in raport de aceasta, sa actioneze in consecinta.
6. INDEMANAREA – FACTOR IMPORTANT IN EVITAREA ACIDENTELOR DE CIRCULATIE
Indemanarea reprezinta capacitatea de a efectua corect intreaga gama de manevre impuse in traficul rutier cum sunt virajele, depasirile, mersul inapoi, parcarea si oprirea.
Abilitatea in executarea acestor manevre se obtin in urma unui indelungat antrenament, care trebuie sa se soldeze cu formarea unor puternice reflexe, pe cat posibil perfecte. Iar reflexele, la randul lor se transforma in miscari automate numai dupa executarea unor frecvente repetari ale fiecarei manevre pe parcursul conducerii autovehiculului in cele mai diverse situatii.
COMPONENTELE CONDUITEI PREVENTIVE
Civilizatia actuala n-ar putea fi conceputa fara circulatie, fara strazi, sosele, drumuri pe care circula, zi si noapte, sute si mii de vehicule.
Alaturi de elementele necesare de insusit inainte de intrarea in trafic cunostintele teoretice si practice, vigilenta, prevedrea, judecata, indemanarea – conduita preventiva cere omului de la volan sa aiba un anumit comportament in timpul de cand se urca la volan si pana coboara din autovehicul. Una din aceste conditii care reprezinta si o componenta a conduitei preventive o constituie ,,pregatirea pentru drum,,.
Pregatirea pentru drum vizeaza atat starea omului, conducatorului de vehicul, cat si cea a masinii. Conducatorul de vehicul, trebuie sa fie sanatos. Un om suferind de diferite afectiuni poate deveni oricand un pericol pentru circulatie.
O alta conditie obligatorie cuprinsa in cadrul pregatirilor pentru drum se refera la necesitatea ca cel care urmeaza sa plece la drum sa fie bine odihnit, sa nu fie sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei stari de nervozitate. Nu trebuie sa se uite nici o clipa faptul ca oboseala determina, in mod obiectiv, micsorarea timpului de reactie, scindarea concentrarii asupra traficului, drumului si semnalizarii rutiere. La fel de daunatoare conducerii sunt si situatiile cand conducatorul auto se
urca la volan sub influenta unor stari sufletesti negative, pricinuite de diverse probleme personale nesolutionate corespunzator.
De asemenea, pregatirea pentru drum impune si o foarte buna pregatire tehnica a autovehiculului. Un autovehicul cu pneuri bune si cu presiunea normala, cu directia si franele in stare perfecta de functionare, cu sistemul de lumini bine pus la punct, etc. confera conducatorului auto un plus de siguranta la drum, garantia ca asa va putea ajunge la timp si in conditii bune la destinatia ordonata.
|
O alta componenta a conduitei preventive o constituie rezervele. Importansa acestora nu trebuie demonstrata, viata confirmandu-le utilitatea. In general, avem de a face cu doua feluri de rezerve – unele care se refera la omul de la volan, iar altele care privesc autovehiculul ce urmeaza a fi trimis in cursa. Rezerva soferului, a conducatorului auto o reprezinta potentialul lui fizic si nervos, capacitatea de a conduce, priceperea, talentul si puterea de a prevede ce se poate intampla pe timpul conducerii. Aceasta inseamna ca fiecare conducator auto trebuie sa se pregateasca pe sine insusi astfel ca sa poata raspunde tuturor solicitarilor de pe traseu, a putea opri in orice situatie, a trece cu usurinta de la o viteza la alta,a avea timpul necesar pentru a ajunge in mod oportun la locul propus, a prevedea inadvertentele in miscarile executate de ceilalti participanti la traficul rutier.
Rezerva autovehiculului vizeaza in principal folosirea rationala a puterii motorului, asigurarea de pneuri de rezerva in stare buna, de becuri de schimb si alte acesorii care sa permita inlocuirea rapida a unor piese ce se pot defecta pe parcurs.
Conduita preventiva cuprinde in componentele sale si evitarea aglomeratiilor, care imbraca mai multe aspecte. Unul din ele se refera la faptul ca atunci cand se planifica o deplasare, conducatorii auto au datoria sa intreprinda tot ceea ce depinde de ei pentru a evita aglomeratiile si orele cu trafic de varf .
O alta structura a conduitei preventive o reprezinta oportunitatea semnalizarii care, in structura ei, cuprinde o serie de cerinte carora trebuie sa li se supuna fiecare conducator de autovehicul. O prima cerinta se refera la necesitatea ca oricare conducator de autovehicule sa-si semnalizeze prezenta la trafic si de a gandi neantrerupt ca daca vede bine celelalte vehicule si autovehicule si ele este obligat, la randul lui, sa se faca la fel de vizibil de catre ceilalti participanti la trafic.
Cel de-al doilea aspect vizeaza modul cum conducatorul auto executa semnalizarea in timpul participarii sale directe, efective la trafic.
Astfel, el trebuie sa foloseasca luminile nu numai pentru a se face ,,vizibil,, ci mai ales pentru a avertiza din timp pe ceilalti participanti la trafic asupra manevrelor ce intentioneaza sa le execute – virajul la dreapta sau la stanga, depasirea, trecerea de pe o banda pe alta, oprirea, folosind intregul sistem de semnalizare.
Important de retinut de catre fiecare conducator de autovehicul este si faptul ca in practica conteaza nu atat semnalizarea in sine, ci modul si momentul cand se face aceasta pentru a satisface principalul ei deziderat – prevenirea celorlalti participanti la trafic asupra manevrei ce urmeaza sa o execute.
In perimetrul comportamentelor conduitei preventive se situeaza si conditiile atmosferice, care exercita o influenta foarte mare asupra conducerii in siguranta a autovehiculului si asupra deplasarii, in ansamblu, a tuturor categoriilor de participanti la traficul rutier. Ploaia, mazga, burnita, zapada, poleiul, ceata, vantul care ridica praful si chiar soarele sau luna care pun probleme deosebite participantilor la traficul rutier – pietoni, biciclisti, automobilisti, motociclisti si ca urmare, conducatorii auto sunt mult mai solicitati. Vizibilitatea redusa, pericolul de derapare impun conducerea cu viteza redusa, executarea cu prudenta a manevrelor si adaptarea manierei de pilotare la factorii meteorologici. De asemenea conducatorii de autovehicule trebuie sa mai aiba in vedere faptul ca fenomenele meteorologice influenteaza omul de la volan si, ca atare se cere sa se ia masuri menite sa contracareze efectele negative, adica sa previna neajunsurile, oboseala, somnolenta, starea excesiva de incordare. In asemenea conditii se impune reducerea vitezei, efectuarea de opriri scurte pentru relaxare, evitarii folosirii bruste a volanului si a franei, a angajarilor in depasire, a mersului prea aproape de marginea soselei, conducerea cu ambele maini pe volan si cu intreaga atentie concentrata asupra drumului.
O alta componenta a conduitei preventive este asigurarea, de fapt, reprezinta elementul de baza al intregii conduite si conducerii preventive. Fara realizarea asigurarii nu se poate participa la traficul rutier fie in calitate de pieton, biciclist, automobilist. Conducatorul de autovehicul nu are dreptul sa se inscrie in circulatie pana nu-si ia toate masurile cuvenite, menite a preveni orice accident. Pentru a fi eficienta si a raspunde pe deplin scopului urmarit, asigurarea trebuie sa fie completa, sa aiba caracter continuu si sa se realizeze individual, adica de fiecare participant la traficul rutier. Prin asigurarea completa se intelege actiunea desfasurata de conducatorii tuturor categoriilor de autovehicule in scopul intrarii in trafic fara a pricinui nici un fel de tulburare fluxului acestuia si a nu provoca accidente. In acelasi timp, se cere ca asigurarea sa aiba caracter continuu, adica sa se realizeze pe tot timpul participarii la trafic, nu numai in anumite momente, si desigur , ea trebuie sa fie realizata de catre fiecare in parte, adica in mod individual, nimeni nemaiavand dreptul si neputandu-se prevala de scuze ca a intrat in depasire pentru ca s-a bazat pe prudenta altor participanti la trafic,etc.
Asigurarea are de asemenea, o mare importanta si la trecerile de nivel peste calea ferata. Accidentele produse din cauza neatentiei si neasigurarii prin aceste puncte de trecere s-au soldat aproape intotdeauna cu grave pierderi omenesti, distrugerea autovehiculelor in cauza si a materialelor pe care le transportau.
O alta componenta a conduitei preventive o constituie capacitatea participantului la traficul rutier de a anticipa situatiile periculoase. A sti sa previi, sa anticipezi pericolul reprezinta o calitate pe cat de importanta, pe atat de necesara. Aceasta ii da posibilitatea participantului la traficul rutier sa ia masuri corespunzatoare, in mod oportun, pentru a evita situatiile neplacute si periculoase.
Situatiile care impun anticiparea pericolului sunt foarte numeroase si in mod practic nici nu pot fi descrise in totalitate. Anticiparea pericolului este insa o calitate a conducatorului de autovehicul care este determinata de educatie, de
nivelul raspunderii personale fata de meseria aleasa, de gradul de pregatire de specialitate, de experienta acumulata.
O alta componenta a conduitei preventive consta in prevenirea situatiilor dificile, care desi in unele privinte se intrepatrunde cu ideea anticiparii pericolului, nu trebuie confundata cu aceasta din urma. Prevenirea situatiilor dificile se refera la masurile pe care trebuie sa le ia conducatorul auto care, prin conduita sa, sa nu creeze situatii ce ar putea facilita producerea de evenimente rutiere. Astfel, aceasta componenta a conduitei preventive cere conducatorului auto sa caute in permanenta sa nu-i jeneze pe ceilalti beneficiari ai cailor rutiere, sa nu devina obstacol pentru ei. Totodata acestuia i se cere sa usureze deplasarea celorlalti participanti la traficul rutier, chiar daca unii dintre ei gresesc, sa ia toate masurile pentru a evita situatiile dificile.
In sfarsit, in perimetrul conduitei preventive se inscrie si folosirea rationala a autovehiculului. Excesul de viteza, goana pe sosele, franarile bruste, demararile in stil ,,raliu,, reprezinta nu numai manifestari de superficialitate in conducere ci si cai de scurgere a unei cantitati mai mari de combustibil decat cea normala.
CONDUITA PREVENTIVA, CONDUITA FIZICA SI PSIHICA A CONDUCATORULUI AUTO
Factorul hotarator care creeaza si in acelasi timp rezolva problemele privind
circulatia rutiera, fluenta, siguranta si desfasurarea acesteia fara evenimente il constituie omul. De aceea, el este dator sa respecte normele de circulatie, sa aiba o tinuta decenta, o atitudine corecta, sa circule numai prin locurile stabilite, sa nu stanjeneasca pe ceilalti parteneri de drum.
Referindu-ne la factorul om aflat la volan in traficul rutier, putem afirma ca
acesta are, pe langa obligatiile pietonului si altele in plus, cum sunt – o anumita conduita in conducerea autovehiculului pe drumurile publice; de a pregati autovehiculul pentru drum; de a respecta cu strictete toate prevederile legale ale circulatiei rutiere. In acelasi timp, lui i se cere sa posede si o anumita conditie fizica si psihica obligatorii pentru a nu savarsi evenimente rutiere.
a. OBOSEALA SI INFLUENTA CONDITIEI FIZICE SI PSIHICE A CONDUCATORULUI AUTO
Oboseala omului de la volan constituie unul dintre factorii care au generat
si genereaza grave accidente rutiere. In medie, la unul din cinci accidente este atestata influenta ei principala.
Pentru ca principala primejdie a oboselii porneste de la subaprecierea, si
uneori, ignorarea ei, incercandu-se combaterea efectelor acesteia in fel si chip, prin diferite procedee – de la spalatul pe fata cu apa rece si consumul de cafea, pana la deschiderea la maximum a aparatului de radio. Altii opresc autovehiculul si fac cateva miscari in aer liber, dar dupa ce se urca la volan, la numai cateva minute, se simt si mai obositi.
b. ALCOOLUL, DUSMANUL CEL MAI PERICULOS AL PARTICIPANTILOR LA TRAFICUL RUTIER
Alcoolul este dusmanul cel mai periculos al conducatorului auto si nu numai
al lui, ci si al tuturor participantilor la trafic, in orice situatie.
Consumul de bauturi alcoolice si conducerea autovehiculului sub influenta
acestora constituie o grava abatere, sanctionata aspru de legile tarii, dar si o dovada a lipsei de educatie si de responsabilitate a conducatorului auto respectiv. Conducerea autovehiculului sub influenta bauturilor alcoolice se soldeaza, deseori, cu accidente grave si cu pierderi de vieti omenesti.
Cercetarile de specialitate au stabilit cp la o imbibatie alcoolica de 1la mie
posibilitatea producerii acidentului creste de 7 ori, pentru ca la o concentratie de 2 la mie aceasta posibilitate creste dee 124 ori.
Datele statistice ale acidentelor de circulatie evidentiaza revelator gradul de
periculozitate deosebit de ridicat al evenimentelor rutiere provocate de persoane aflate la volan sub influenta bauturilor alcoolice.
Prevenirea acidentelor rutiere datorate conducerii sub influenta alcoolului
este posibila si sigura numai intr-un singur fel – evitand cu desavarsire autovehiculele atunci cand se consuma alcool.
Alt aspect legat de prevenirea acidentelor datorate consumului de alcool se
refera la necesitatea apararii de catre conducatorii auto a pietonilor, biciclistilor aflati sub influenta alcoolului. Starea lor de ebrietate se poate depista usor dupa modul cum circula si de aceea, trecerea pe langa ei cu autovehiculul trebuie facuta cu maxima prudenta si viteza moderata.
c. INFLUENTA MEDICAMENTELOR
Medicamentele luate in mod abuziv pot exercita o influenta negativa asupra comportamentului conducatorului auto care obisnuieste sa le foloseasca inainte de a intra in traficul rutier. Oamenii de stiinta apreciaza ca exista circa 1.000 medicamente care exercita o influenta nociva asupra omului de la volan. Dupa opinia speciailistilor, principalele grupe de medicamente care influenteaza negativ functiile organismului in timpul cand se afla in deplasare rutiera sunt – sedativele, tranchilizantele, neurolepticele, antisepticele, microrelaxantele, analgezicele. Medicamentele care fac parte din grupele mentionate exercita efecte negative asupra unuia sau asupra mai multor organe, afectand functionarea normala a acestora.
Tranchilizantele au fost incriminate adesea in acidente rutiere.
Astfel soferii care folosesc Napoton produc de zece ori mai multe acidente decat ceilalti care nu se folosesc de un asemenea calmant.
Tranchilizantele pot genera somnolenta, astenie fizica, incapacitate de concentrare, diminuarea performantelor si a randamentului psihic si fizic, tulburari
ale coordonarii miscarilor voluntare, influenteaza rapiditatea reactiilor reflexe, reduc precizia si atentia.
d. ALIMENTATIA SI INFLUENTA EI ASUPRA CONDUCERII AUTOVEHICULULUI
Este de la sine inteles ca fara o alimentatie corespunzatoare omul de la volan nu va putea raspunde solicitarilor fizice si nervoase la care-l supun traficul, caderea in extremitati fiind deosebit de periculoasa.
Supraalimentatia si subalimentatia au efecte asupra potentialului fizic si nervos al conducatorului auto de a reactiona in spatiul rutier. Supraalimentatia, adica abuzul de mancaruri si in special de grasimi saturate exercita influenta negativa asupra sistemului cardiovascular, care se repercuteaza in modul de a conduce autovehiculul. Tot atat de daunator pentru conducerea cu siguranta a autovehiculului este si subalimentatia, deoarece pot surveni, din cauza ei, crize de hipoglicemie cu fenomene de tulburare sau pierdere a cunostintei.
e. STAREA PSIHICA A CONDUCATORULUI AUTO
Starea sufleteasca a omului de la volan are si ea o mare importanta asupra conducerii in siguranta a autovehiculului.
Conducatorii auto care pornesc la drum impovarati de ganduri sau sub influenta unor intamplari nedorite sunt intotdeauna expusi savarsirii de acidente. Ei nu mai ai adesea puterea de a se concentra integral asupra conducerii, nu sesizeaza unele indicatoare, anumite reguli, ca de pilda cele privitoare la prioritate; in mod frecvent ajung sa conduca din instinct si nu de putine ori se trezesc din aceasta stare dupa ce savarsesc accidentul sau, in cel mai fericit caz, cand se afla la un pas de acesta. Supararile mari sau mici trebuie invinse, date pe cat posibil uitarii pe timpul cand te afli la volan. Ingandurarea, meditatiile asupra unor probleme, stari depresive sunt situatii incompatibile cu conducerea preventiva. Conducerea autovehiculului este, deci, o activitate fizica si psihica in care amandoua se imbina in mod armonios, se materializeaza in raspunderea fata de securitatea propriei persoane si a partenerilor de drum.
COLEZIUNILE, EVITAREA ACESTORA
Nerespectarea normelor statuate au dus si continua sa duca la accidente de tot felul, unele soldandu-se chiar cu pierderi de vieti omenesti si importante pagube materiale.
Capacitatea de a conduce un autovehicul in asa fel incat sa nu provoci nici un eveniment rutier reprezinta elementul cel mai de pret al comportamentului oricarui conducator auto. In acest context, evitarea si prevenirea coliziunilor constituie o indatorire de prim ordin a conducatorului auto.
Conform clasificarilor din literatura de specialitate, coliziunile se pot produce intre doua autovehicule aflate in miscare sau intre un autovehicul si un obstacol fix. Dupa directia de mers a autovehiculului se disting trei feluri de coliziuni – frontale, care se produc intre doua vehicule aflate in miscare din sensuri opuse; din spate, care au loc intre doua autovehicule ce se deplaseaza in acelasi sens, unul dupa altul; laterale – cele produse intre doua vehicule aflate unul fata de altul sub un unghi oarecare.
Coleziunea frontala este tipul de coliziune cel mai periculos, care se soldeaza, de regula, cu pierderi de vieti omenesti, raniri de persoane si distrugeri de autovehicule. In toate cazurile, ciocnirile fata in fata se produc atunci cand unul din cele doua autovehicule, care circula din sensuri opuse, paraseste partea dreapta si intra pe banda vehiculului care vine din sens opus. Cauzele parasirii benzii de mers pot fi multiple, dar aproape toate se datoreaza omului de la volan – viteza excesiva; intrarea gresita intr-o curba sau intr-un viraj; depasirea altor autovehicule cu incalcarea normenlor care reglementeaza aceasta manevra; greseli de manevrare; a dormire la volan ; conducere sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor; explozie de pneu in timpul vitezelor mari; conducerea vehiculului in apropierea sau pe axul drumului;neverificarea tehnica a sistemului de directie si a altor mecanisme importante ale masinii.
Cum pot fi evitate coliziunile frontale
O prima si cea mai importanta conditie o reprezinta atentia conducatorului auto care trebuie in permanenta sa urmareasca tot ce se intampla in fata si sa fie pregatit sa actioneze pentru a evita si preantampina o eventuala coliziune. In al doilea rand se cere calm, foarte mult calm in fata situatiilor neprevazute. Conducatorul auto trebuie sa pastreze neantrerupt controlul comenzilor masinii, al volanului si sa fie in masura sa actioneze cu maximum de operativitate pentru a executa virajele menite sa evite coliziunea. In al treilea rand este necesar sa circule pe dreapta, cat mai aproape de marginea drumului, nu pe axul axestuia, sa nu ,,taie,, curbele si sa intre in ele cu viteze corespunzatoare.
Conducatorul auto trebuie neaparat sa cunoasca modul de evitare a coliziunilor frontale, sa stie sa aleaga variantele cele mai optime care permit evitarea sau diminuarea consecintelor unui astfel de accident. In raport de situatia concreta, conducatorul auto are datoria sa incerce evitarea coliziunii prin ocolire prin stanga autovehiculului care se apropie din fata, insa numaai in cazul cand in urma acestuia nu mai vine alt vehicul. In cazul ca nu se poate evita coliziunea autovehiculului ce vine din sens opus, va manevra in asa fel incat sa-l ,,stearga,, lateral fara a-l lovi frontal. Cea mai potrivita relatie pentru evitarea coliziunii este iesirea din drumul autovehiculului ce vine din sens opus, fie prin folosirea acostamentului – daca este suficient ca latime si nu este umed, fie prin parasirea soselei, daca exista conditii pentru aceasta manevra.
Tot in categoria coliziunii frontale se incadreaza si accidentele rutiere datorate lovirii unor obstacole fixe sau a pietonilor. Pentru a evita astfel de accidente, conducatorul auto este obligat ca din momentul sesizarii obstacolului si pana la depasirea acestuia, sa aiba in vedere urmatoarele elemente - viteza cu care
se deplaseaza; distanta pana la obstacol; latimea drumului ; numarul benzilor pe sens; caracteristicile arterei pe plan orizontal si vertical; existenta si starea acostamentului; intensitatea traficului din sens opus si din spate si in raport de toate acestea, sa manevreze pentru ocolirea obstacolului pe partea unde exista spatiu suficient si unde nu apare pericolul coliziunii cu un alt vehicul. Aceste manevre nu trebuie sa inceapa neaparat cu franarea, mai ales brusca. Franarea brusca, dar cu intreruperi, pentru a preveni derapajul, se va folosi numai in cazul in care nu exista alte conditii pentru evitarea obstacolului.
Coliziunea din spate, de regula, are loc intre doua autovehicule ce ruleaza in acelasi sens si se produc pe dreapta sensului de mers si nu pe mijloc ori pe stanga, cum se intampla frecvent im cazul coliziunilor frontale.
Elementul preventiv major al coliziunilor din spate il constituie mentinerea unei distante optime intre autovehiculele in mers. Pentru a stabili distanta optima, eficienta, este necesar sa se ia in calcul – gradul de uzura a pneurilor; reglajul si eficacitatea franelor; starea partii carosabile; conditiile meteorologice; vizibilitatea; densitatea circulatiei. Se cere, de asemenea, atentie concentrata asupra modului de deplasare a autovehiculului din fata pentru observarea din timp a semnalelor privind efectuarea unor manevre – oprirea, virajul, depasirea, ocolirea unui obstacol. Conducatorul auto, ca o masura de prevedere, va avea mereu in atentie si eventualitatea intarzierii de catre cel ce ruleaza in fata lui, a semnalizarii intentiei de a efectua anumite manevre sau chiar omiterea acesteia, dupa cum si posibilitatea nefunctionarii lampii de semnalizare ori a celei de frana.
Pentru evitarea acestui gen de accidente, conducatorul auto este obligat
sa pastreze o distanta corespunzatoare fata de vehiculul din fata, tinand seama de starea carosabilului: umed, cu polei, cu mazga
sa evite franarile bruste si repetate si sa semnalizeze din timp manevra ce intentioneaza s-o efectueze
sa semnalizeze regulamentar intentia efectuarii de manevre si a opririi
pe timp de noapte sa circule cu o viteza care sa-i permita sa opreasca pe o distanta egala cu ,,bataia farului,,
sa nu intre in traficul rutier cu o masina la care sistemele de franare si de semnalizare nu functioneaza in bune conditii, la parametrii indicati in actele normative.
Coliziunile laterale se produc, in cele mai frecvente cazuri, la intersectii sau in curbe si sunt generate de neasigurarea sau nerespectarea distantei laterale la depasire si la schimbarea benzii de circulatie pe acelasi sens de mers, de derapari, incalcarea regulilor de prioritate si de virajele la stanga.
Evitarea coliziunilor laterale impune din partea tuturor categoriilor de conducatori de autovehicule luarea masurilor precizate in regulamentul de circulatie.
Coliziunile laterale ce se produc in curbe pot fi prevenite daca se da dovada de maxima atentie si prudenta, se ruleaza cu vitezele adecvate.
Coliziunile laterale pot sa mai aiba loc si datorita nepastrarii distantei corespunzatoare cand se executa manevra de depasire si din cauza neasigurarii din spate.
Evitarea coliziunilor laterale depinde in buna masura si de cunoasterea si aplicarea corecta a regulilor de folosire a benzilor de circulatie – respectiv a regulilor de preselectare, de schimbare si de utilizare a benzilor in raport de categoria autovehiculelor. O mare importanta o are incadrarea din timp la intrarea in intersectii pe banda corespunzatoare directiei de mers dorite si verificarea justetei pozitiei autovehiculului, precum si respectarea indicatoarelor si marcajelor din intersectiile respective.
PERMISUL DE CONDUCERE
Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice il are numai persoana care poseda permis de conducere valabil, corespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada inlocuitoare a acestuia cu drept de circulatie.
Pot efectua cursurile practice de invatare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice si persoanele care nu au inca varsta minima prevazuta de lege pentru categoria sau subcategoria din care face parte vehiculul respectiv, dar nu cu mai mult de 3 luni inainte de implinirea acesteia.
Permisul de conducere se elibereaza pentru una sau mai multe categorii sau subcategorii de vehicule
a. CATEGORIA -A – motocicleta cu sau fara atas. Varsta – 18 ani.
- SUBCATEGORIA - A 1 – motocicleta cu o capacitate care nu depaseste 125 cmc si o putere care nu depaseste 11 kw. Varsta – 16 ani.
b. CATEGORIA – B – Varsta -18 ani.
autovehiculul a carui masa totala maxima autorizata nu depaseste
ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o
remorca a carei
masa totala maxima autorizata nu depaseste
anasamblul de vehicule a carui masa totala maxima autorizata nu
depaseste
- SUBCATEGORIA – B 1 – autovehiculul cu 3 sau 4 roti avand masa
proprie peste
c. CATEGORIA - BE – ansamblu format dintr-un autovehicul tragator din
categoria B si o remorca
a carei masa totala maxima autorizata
depaseste
d. CATEGORIA - C – Varsta – 21 ani.
autovehiculul, altul decat cel din categoria D, a carui masa totala
maxima autorizata este
mai mare de
ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C si o remorca
a carei masa maxima
autorizata nu depaseste
-
SUBCATEGORIA - C 1 – autovehiculul,
altul decat cel din categoria D, a
carui masa totala maxima autorizata este de peste
e. CATEGORIA – CE – ansamblul de vehicule constand dintr-un autovehicul
tragator din categoria C
si o remorca a carei masa totala maxima
autorizata este mai mare de
- SUBCATEGORIA - C 1 E – ansamblul de vehicule constand
dintr-un autovehicul tragator din subcategoria C 1 si o
remorca a carei masa maxima autorizata este mai mare
de
f. CATEGORIA - D – autovehiculul destinat transportului de persoane
avand mai mult de 8 locuri pe
scaune, in afara locului conducatorului. Autovehiculului din aceasta
categorie i se poate atasa o
remorca a carei masa maxima autorizata nu
depaseste
- SUBCATEGORIA - D 1 – Varsta – 21 ani.
1. autovehiculul destinat transportului de persoane avand cel putin 9
locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, in afara locului conducatorului
2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul tragator din
categoria D 1 si o
remorca a carei masa totala maxima autorizata depaseste
g. CATEGORIA - DE – ansamblul de vehicule constand dintr-un autovehicul
h. tragator din categoria D si o remorca a carei masa totala maxima
autorizata este mai mare de
SUBCATEGORIA - D 1 E – ansamblul de vehicule constand dintr-un
autovehicul tragator din categoria D
1 si o remorca a carei
masa totala maxima autorizata este mai mare de
i. CATEGORIA - Tr. – tractor, masini si utilaje autopropulsate agricole,
forestiere sau pentru lucrari. Varsta – 18 ani.
j. CATEGORIA – Tb – troleibuz. Varsta – 21 ani.
k. CATEGORIA – Tv – tramvai. Varsta – 21 ani.
Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr are dreptul sa conduca si un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor si una sau doua remorci.
Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul sa conduca si vehicule din categoria Tr.
Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul sa conduca si vehicule din categoria Tb.
Persoana care solicita examinarea in vederea obtinerii permisului de conducere pentru categoriile C sau D ori subcategoriile C 1 sau D 1, trebuie sa fi obtinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoria B.
Persoana care solicita examinarea in vederea in vederea obtinerii permisului de conducere pentru categoriile BE, CE, DE ori subcategoriile C1 E sau D 1 E trebuie, sa fi obtinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B,C,D ori subcategoriile C 1 sa D1 , dupa caz.
Permisul de conducere valabil pentru o categorie da dreptul de a conduce si autovehiculel din subcategoria pe care acesta o include.
Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil si pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, daca titularul acestuia poseda si permis pentru categoria B.
Traseele pe care se poate invata conducerea unui autovehicul sau tramvai ori, dupa caz, se poate sustine examenul pentru obtinerea permisului de conducare, se stabilesc de catre politia rutiera.
Membrii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare si ai reprezentantelor internationale acreditate in Romania, se pot prezenta la examen in vederea obtinerii permisului de conducere in conditiile stabilite prin protocol de catre M.I.R.A. si M.A.E.
Examinarea la probele teoretice si practice pentru obtinerea permisului de conducere poate fi efectuata si in alte localitati decat in municipiul resedinta de judet in care candidatii isi au domiciliul sau, in cazul cetatenilor straini, resedinta, in baza ordinului prefectului unitatii administrativ-teritoriale respective.
Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, in conditiile stabilite de regulament, si persoanele care urmeaza un curs de pregatire practica, in vederea obtinerii permisului de conducere, numai in prezenta si sub supravegherea directa a unui instructor auto atestat in acest sens, precum si a examinatorului din cadrul autoritatii competente in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevazute de lege.
Pe parcursul activitatii de pregatire practica sau de examinare in vederea obtinerii permisului de conducere, instructorul auto atestat, ori dupa caz, examinatorul, raspund impreuna cu persoana pe care o supravegheaza sau o examineaza, pentru incalcarea de catre aceasta a regulilor de circulatie sau dupa caz, pentru pagubele produse tertilor ca urmare a producerii unui accident de circulatie.
Pregatirea teoretica si practica a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere este precedata de o evaluare obligatorie a capacitatilor psihologice solicitate in activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor. Evaluarea psihologica este obligatorie in vederea obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si tramvaie.
Detinatorii certificatului de atestare profesionala, vor fi evaluati periodic din punct de vedere al capacitatilor psihologice solicitate in activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor, in conditiile stabilite de reglementarile in vigoare. Evaluarea psihologica se realizeaza in laboratoare de specialitate autorizate din cadrul institutiilor abilitate.
Lista laboratoarelor de specialitate autorizate se stabileste si se actualizeaza prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Persoanele care solicita prezentarea la examen pentru obtinerea permisului de conducere sau a altor categorii sau subcategorii ale acestuia trebuie sa indeplineasca, potrivit legii, conditiile de varsta, sa fie apte din punct de vedere medical si sa faca dovada pregatirii teoretice si practice prin cursuri organizate de unitati autorizate, potrivit legii.
Pregatirea teoretica si practica a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere se efectueaza de catre profesori de legislatie rutiera si instructori auto atestati de autoritatea competenta, conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului administratiei si internelor.
Pot fi atestati ca profesori de legislatie sau instructori auto pentru pregatirea practica, fara scolarizare si sustinerea examenului de atestare, politistii rutieri cu grad de ofiter carora le-au incetat raporturile de serviciu si care si-au desfasurat activitatea neantrerupt in ultimii 10 ani in structurile politiei rutiere. Politistii rutieri care nu au grad de ofiter pot si atestati ca instructori auto pentru pregatirea practica, in aceleasi conditii, ca cele de mai sus.
Persoanele cu domiciliul sau resedinta in Romania, precum si cetatenii statelor membre ale U.E. care se afla la studii in Romania pentru o perioada de cel putin 6 luni sau care au rezidenta normala in Romania pot solicita obtinerea permisului de conducere la autoritatile competente sa le examineze. Prin rezidenta normala se intelege locul unde o persoana locuieste in mod obisnuit, adica cel putin 185 zile intr-un an calendaristic, datorita unor legaturi pesonale sau profesionale sau, in cazul persoanelor fara legaturi profesionale, datorita unor stranse legaturi intre acestea si locul in care locuiesc.
Examinarea pentru obtinerea permisului de conducere si eliberarea acestuia se realizeaza de catre autoritatea competenta pe raza careia solicitantii isi au domiciliul, resedinta ori rezidenta normala sau, in cazul celor aflati la studii in Romania, de catre autoritatea competenta pe raza careia se afla institutia de invatamant.
Forma si continutul permisului de ocnducere se stabilesc prin ordin al M.I.R.A.
In localitatile in care autoritatea competenta autorizeaza desfasurarea cursurilor de pregatire si sustinerea examenului pentru obtinerea permisului de conducere, acestea se pot organiza , la cerere si in limba minoritatilor nationale respective.
In cazul cetatenilor straini care isi stabilesc domiciliul sau resedinta in Romania, precum si al cetatenilor statelor membre ale U.E. care au rezidenta normala sau care se afla la studii in Romania, examinarea la proba teoretica pentru obtinerea permisului de conducere se poate efectua, la cerere, intr-o limba de circulatie internationala.
Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberarii.La schimbarea de catre titular a numelui, in cazul pierderii, furtului ori al deteriorarii, precum si la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimba fara sustinerea unui nou examen, in conditiile stabilite prin ordin al M.I.R.A.
Nu are dreptul sa se prezinte la examen pentru obtinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnata, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pentru o infractiune de regimul circulatiei pe drumurile drumurile publice, sau pentru o infractiune de omor, lovire sau vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, produsa ca urmare a incalcarii unei reguli de circulatie.
Pentru conducatorii de autovehicule sau tramvaie care au o vechime mai mica de 1 an de la obtinerea permisului de conducere se stabilesc reguli suplimentare de circulatie. Acestea vor purta un semn distinctiv.
Proprietarii sau detinatorii mandatati de autovehicule care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri periculoase sunt obligati sa asigure testarea anuala a conducatorilor de autovehicule atestati profesional, in scopul insusirii corecte si al respectarii de catre acestia a dispozitiilor legale care reglementeaza circulatia pe drumurile publice.
Evidenta permiselor de conducere retinute si a sanctiunilor aplicate conducatorilor de autovehicule sau de tramvaie se tine de catre politia rutiera, in conditii stabilite prin ordin al M.I.R.A.
Permisul de conducere eliberat de o autoritate straina se preschimba, in conditiile legii, de catre serviciul public comunitar regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor din cadrul institutiei prefectului pe raza careia titularul are domiciliul sau, in cazul cetatenilor straini si al cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, resedinta.
Titularul permisului de conducere trebuie sa declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autoritatii emitente in cel mult 48 ore de la constatare, si sa solicite publicarea anuntului privind pierdeerea, furtul sau distrugerea in Monitorul Oficial al Romaniei Partea a III –a, precum si eliberarea unui nou permis de conducere.
CIRCULTIA VEHICULELOR DESTINATE TRANSPORTULUI DE MARFURI SAU TRANSPORTULUI PUBLIC DE PERSOANE
Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul autovehiculului care efectueaza transport de marfuri periculoase, transport public de persoane, transport in cont propriu de persoane cu microbuze si autobuze, transporturi agabaritice, precum si pentru autovehiculele de transport marfa cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone, care circula in trafic intern si international. Aceste prevederi nu se aplica conducatorilor de autovehicule din M.I.R.A., M.A., S.R.I. si S.P.P.
Certificatul de atestare profesionala care confera titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai insotit de permisul de conducere corespunzator categoriei din care face parte vehiculul condus.
Se interzice transportul pe drumurile publice al marfurilor si produselor periculoase in vehicule care nu au dotarile si echipamentele necesare sau care nu indeplinesc conditiile tehnice si de agreere prevazute in Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase, incheiat la Geneva la 30.09.1957.
Vehiculele care, prin constructie sau, datorita incarcaturii transportate, depasesc masa si/sau gabaritul prevazute de normele legale pot circula pe drumul public numai pe traseele stabilite de administratorul drumului public, dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Aceste autovehicule trebuie sa aiba montate semnale speciale de avertizare cu lumina galbena, iar conducatorii acestora trebuie sa le mentina in functiune pe toata perioada deplasarii pe drumul public.
REGULI PENTRU ALTI PARTICIPANTI LA TRAFIC
Pentru a conduce un moped, pe drmurile publice conducatorul acestuia trebuie sa aiba varsta de cel putin 16 ani, iar pentru conducerea unei biciclete – 14 ani.
Bicicletele si mopedele care circula pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-flourescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace si dispozitive in stare de functionare.
Sunt interzise accesul si deplasarea vehiculelor cu tractiune animala, a masinilor si utilajelor autopropulsate utilizate in lucrari de constructii, agricole si forestiere, a animalelor de povara, de tractiune sau de calarie, precum si a animalelor izolate sau in turma pe drumurile nationale, in municipii si pe drumurile la inceputul carora exista indicatoare de interzicere a accesului.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa amenajeze, cu acordul administratorului drumului public si avizul politiei rutiere, drumuri laterale, cai de acces catre aceste drumuri, precum si locuri de traversare a
drumurilor publice destinate circulatiei animalelor si vehiculelor de mai sus, semnalizate corespunzator.
In scopul desfasurarii in conditii de siguranta a circulatiei pe drumurile publice, administratorul drumului public trebuie sa realizeze amenajari rutiere pentru a determina participantii la trafic sa respecte semnificatia semnalizarii rutiere.Proprietarul sau administratorul drumului de utilitate privata, deschis circulatiei publice, este obligat sa instaleze la intrarea pe acesta indicatoare de reglementare si panouri aditionale cu intervalul de timp in care este permis accesul vehiculelor si pietonilor.
La intrarea pe un drum public care nu este deschis circulatiei publice, proprietarul sau administratorul acestuia este obligat sa instaleze, in loc vizibil, indicator cu semnificatia ,,ACCESUL INTERZIS,, si panou cu inscriptia ,, DRUM INCHIS CIRCULATIEI PUBLICE,,
Inchiderea sau crearea de restrictii pentru circulatia vehiculelor ori a pietonilor pe drumurile publice se poate face numai pentru limitarea intensitatii traficului, pentru protectia unor sectoare de drum sau pentru executarea unor lucrari, in conditiile stabilite de lege.
In cazul unor evenimente rutiere sau in situatia in care siguranta traficului rutier este periclitata datorita unor fenomene naturale, politia rutiera sau adminisstratorul drumului public, cu avizul politiei rutiere, poate dispune restrictii temporare de circulatie, informand participantii la trafic cu privire la interdictie, durata acesteia si rutele ocolitoare de deplasare.
In cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat sa il curete, sa inlature obstacolele aflate pe partea carosabila si sa readuca drumul la starea initiala.
Pentru a circula pe drumurile publice pe care accesul le este permis, animalele, vehiculele trase sau impinse cu mana, animalele de povara, de tractiune si de calarie vor avea cate un conducator, iar vehiculele cu tractiune animala vor fi echipate si cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-flourescente.
Pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai pe trotuar, iar in lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stanga a drumului, in directia de mers. Cand si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa circule cat mai aproape de marginea din partea stanga a partii carosabile, in directia de mers.
Pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii auto numai atunci cand sunt angajati in traversarea drumulurilor publice, prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
Traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar in lipsa acestora, in localitati, pe la coltul strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic.
Pietonii surprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a semaforului destinat acestora sau nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere poarta intreaga raspundere a accidentarii lor, in
conditiile in care conducatorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia din acel sector.
Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de constructie speciala, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau impingerii cu mana, precum si cele care se deplaseaza pe patine sau dispozitive cu role.
Se excepteaza de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni, politistul rutier si persoanele care se afla pe platforma drumului public si sunt autorizate, in exercitarea atributiilor de serviciu, sa indrume sau sa dirijeze circulatia rutiera.
Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar cand aceasta este permisa, conform indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de cel putin 1 metru.
CIRCULATIA AUTOVEHICULELOR IN TRAFICUL INTERNATIONAL
Autovehiculele si remorcile inmatriculate in Romania pot trece frontiera de stat pe drumurile publice, daca indeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise in circulatia internationala, iar conducatorii lor poseda permis de conducere valabil, in conditiile stabilite prin tratatele la care Romania este parte sau care este eliberat de autoritatile competente ale statelor member ale U.E. sau Spatiul Economic European ori a caror valabilitate este recunoscuta in aceste state pe baza de reciprocitate.
Autovehiculele si remorcile inmatriculate in alte state pot trece frontiera de stat si pot circula pe drumurile publice din Romania numai pe perioada cat sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de autovehicule.
Autovehiculele si remorcile inmatriculate in alte state, detinute de persoane care au sediul sau domiciliul in Romania, pot fi conduse pe drumurile publice pe o perioada de maximum 90 zile de la introducerea acestora in tara, daca sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulatie.
Persoanele care si-au stabilit domiciliul in Romania ori resedinta in Romania pot sa-si inmatriculeze autovehiculele sau remorcile la autoritatea competenta pe raza careia au domiciliul, resedinta sau, dupa caz, rezidenta normala.
Autovehiculele inmatriculate in state care nu sunt semnatare ale Conventiei asupra circulatiei rutiere, sunt obligate sa poarte in partea din spate semnul distinctive al statului care a efectuat inmatricularea.
Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul Romaniei, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere national eliberat de autoritatile unui stat care nu este membru al Conventiei asupra circulatiei rutiere si nici membru al U.E. ori cu care Romania nu a incheiat un tratat privind recunoasterea reciproca a permiselor de conducere auto, trebuie sa posede si permis de conducere international.
'Incepatorii sunt viitorii profesionisti, conteaza doar cine ii invata!”
NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA AUTOVEHICULELOR
Inca din cele mai vechi timpuri, omul a cautat metode sa poata transporta diferite materiale sau hrana de la distante mult mai mari. Astfel, el a construit, folosindu-si inteligenta cu care este inzestrat, diferite mijloace de transport, de la cele mai rudimentare, atingand apogeul in secolul al XIX-lea, odata cu inventia automobilului.
Prima constructie considerata vehicul, in sensul de constructie destinata transportului, a fost targa purtata de oameni. Apoi, aceasta a evoluat, deoarece omul a ajuns la concluzia ca fortele naturii inconjuratoare mult superioare lui, trebuie captate si folosite in beneficiul sau. De aici incepe domesticirea animalelor si aparitia unui nou mijloc de transport – tractiunea animala. Astfel, targa a fost inlocuita de caruta, iar odata cu domnia lui Ludovic XIV, au aparut calestile, berlinele, cabrioletele, etc. ce reprezentau rangul si puterea economica a nobililor care le posedau.
Aparitia bicicletei are o mare importanta in aparitia automobilului, deoarece multe realizari tehnice din industria bicicletelor le regasim in constructia automobilului. Dar cea mai importanta inventie care si-a adus contributia in constructia automobilului, este motorul actionat cu puterea aburului. Aceasta s-a concretizat in anul 1769, cand Francois Cugnot a construit primul autovehicul dotat cu un motor cu abur.
Dupa aparitia motorului cu ardere interna, cu pistoane in miscare rectilinie, alternativa, putem vorbi in adevaratul sens al cuvantului de aparitia automobilului.
Datorita poluarii si a epuizarii zacamintelor de petrol, se cauta noi solutii, noi combustibili, noi motoare adaptate la combustibili de neregula nepoluanti. S-au conceput automobile foarte sofisticate, alimentate cu curent electric, si se incearca si o versiune pe hidrogen, dar datorita problemei stocarii hidrogenului, acesta a ramas un simplu prototip.
Anual se produc peste 60 milioane de automobile in intreaga lume.
CLASIFICAREA AUTOMOBILELOR
a. Dupa destinatie
Automobile pentru transportul persoanelor
Autoturisme
Microbuze
Autobuze
Automobile pentru transportul marfurilor
Autofurgoneta
Autoduba
Autocamioneta
Autocamionul
Autoutilitare
Automobile speciale
Autocisterna
Autoizoterma si autofrigorificul
Autobasculanta
Autosanitara
Autoatelierul
Autotractorul
b. Dupa particularitatile constructive
Tipul motorului
Motor termic
# cu aprindere prin scanteie
# cu aprindere prin compresie
# cu piston rotativ
Motor electric
# cu baterii de acumulatoare
# cu pile de combustibil
Tipul transmisiei
# mecanica
# hidraulica
# hidromecanica
# electrica
Tipul propulsiei
# roti cu pneuri
# roti cu senile
Dupa capacitatea de trecere
# normala 4x2
# mare 4x4, 6x4, 6x6
COMPUNEREA GENERALA A AUTOVEHICULELOR
Partile principale ale autovehiculului sunt:
Motorul - constituie instalatia energetica proprie, ce transforma energia chimica a combustibilului folosit in energie mecanica, necesara pentru propulsia automobilului. Motorul este alcatuit din mecanismul motor si sistemele si instalatiile auxiliare.
Sasiul – sustine grupul organelor de transmitere a momentului de la motor la rotile motoare ( transmisia ), mecanismele de conducere, organele de sustinere si propulsie si instalatiile auxiliare.
Caroseria – este organul purtator al pasagerilor sau bunurilor transportate.
INSTALATIA DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI
La motoarele cu ardere interna aceasta este alcatuita din
a. Rezervorul de combustibil
b. Carburator
c. Pompa de alimentare
d. Filtrul decantor
e. Filtrul de aer
a. REZERVORUL DE COMBUSTIBIL
Rezervorul de benzina serveste la inmagazinarea unei cantitati de combustibil pentru a asigura o raza de actiune a autovehiculului cat mai mare.
Dupa tipul autovehiculului rezervorul se amplaseaza lateral pe cadru sau sub scaunul conducatorului – in spate sau pe cadru. Pentru a evita formarea unei presiuni, sau a unei depresiuni interioare, rezervorul trebuie sa comunice cu atmosfera.
De aceea busonul rezervorului de combustibil este prevazut cu o supapa de admisiune si cu o supapa de evacuare.
b. CARBURATORUL
In timpul functionarii motorului, combustibilul este aspirat de catre pompa de combustibil, prin intermediul filtrului de combustibil si refulat in carburator. Sub influenta depresiunii ce ia nastere in cursa de admisiune a pistonului, aerul trece prin filtrul de aer, ajungand tot in carburator care este organul caracteristic al instalatiei de alimentare a MAS care dozeaza, pulverizeaza, vaporizeaza partial si amesteca combustibilul cu aerul.
Colectorul face legatura intre carburator si orificiile de admisiune ale cilindrilor si are rolul de a canaliza amestecul carburant. Dupa destindere, gazele arse sunt evacuate in atmosfera prin colectorul de evacuare, amortizorul de zgomot.
Carburatorul elementar se compune din camera de nivel constant, cu plutitorul si supapa cu acul de inchidere, camera de amestec, jiclorul cu pulverizatorul, difuzorul si obturatorul.
Camera de nivel constant are rolul de a mentine in permanenta acelasi nivel al benzinei in carburator. Cand nivelul benzinei atinge valoarea prescrisa, plutitorul apasa acul pe scaunul supapei, inchizand intrarea benzinei.
Imediat ce nivelul benzinei a scazut, plutitorul coboara, iar acul deschide supapa si permite alimentarea cu benzina a camerei de nivel constant, de la pompa de alimentare pana cand nivelul este readus la valoare normala.
Din camera de nivel constant benzina trece prin jiclor in pulverizator. Jiclorul are rolul de a permite trecerea unei cantitati de combustibil strict determinata, in functie de depresiunea din camera de amestec.
Spatiul in care se produce amestecarea combustibilului cu aerul poarta denumirea de camera de amestec.
c. POMPA DE ALIMENTARE ( BENZINA )
Pompele de benzina folosite la motoarele de autovehicule sunt cele de tipul cu membrana si cele electrice. Pompa aspira combustibil din rezervorul de combustibil si il refuleaza in carburator, dupa ce a trecut prin filtrul de combustibil. Pompele de benzina sunt pompe aspiratoare-respingatoare.
d. FILTRELE SI DECANTOARELE DE BENZINA
Curatirea benzinei de impuritatile mecanice mari, se face cu ajutorul unor filtre din capacul corpului pompei de benzina, sau in orificiul de intrare a benzinei in camera de nivel constant a carburantului.
In afara de aceste filtre, intre rezervor si pompa de benzina se monteaza un filtru-decantor, care are rolul de a retine impuritatile si apa din benzina, pentru ca acestea sa nu patrunda in carburator.
e. FILTRUL DE AER
Praful din aerul atmosferic contine particule abrazive care patrund in cilindri motorului, formeaza impreuna cu uleiul o pasta abraziva ce produce uzuri excesive la cilindri, segmenti, pistoane si la celelalte parti mobile ale motorului.
Dupa principiul de filtrare se deosebesc 3 grupe
Cu element filtrant
Prin inertie
Combinate
INSTALATIA DE ALIMENTARE LA MAC
Aceasta trebuie sa asigure pulverizarea cat mai fina a combustibilului in camera de ardere, unde se gaseste aer comprimat, intr-un moment bine determinata al ciclului de functionare, intr-o doza precisa si dupa o lege stabilita.
In functie de marimea presiunii combustibilului, instalatia de alimentare se imparte in 2 componente
a. De joasa presiune
Rezervorul de combustibil
Pompa de combustibil
Filtrele
Conductele de legatura dintre acestea
Conductele de legatura a acestora cu pompele de injectie
b. De inalta presiune
Pompa de injectie
Injectoarele
Conductele de legatura dintre acestea
INSTALATIA DE UNGERE
Deplasarea relativa a suprafetelor in contact este insotita de frecare, caracterizata printr-o forta ce se opune miscarii numita forta de frecare.
Fortele de frecare provoaca incalzirea si uzura pieselor motorului, micsoreaza lucrul mecanic motor ducand in final la un consum suplimentar de combustibil. Pentru a se micsora consecintele negative ale frecarii uscate se procedeaza la ungerea suprafetelor in contact, aflate in miscare relativa una fata de alta. Ungerea consta in introducerea intre cele 2 suprafete in miscare, a unui strat subtire de lubrifiant, inlocuindu-se frecarea uscata, metal pe metal, cu frecarea lichida, realizata intre moleculele lubrifiantului.
Ungerea indeplineste urmatoarele functii
Micsoreaza lucrul mecanic consumat pentru invingerea fortelor de frecare
Reduce uzurile organelor motorului aflate in miscare relativa
Reduce temperatura organelor aflate in miscare
Mareste etansarea dintre cilindru si piston opunand o oarecare rezistenta scaparilor de gaze
Evacueaza impuritatile ajunse intre suprafetele de frecare pe diferite cai
Ungerea se realizeaza prin absortia uleiului prin sorb de catre pompa de ulei si trimis catre filtrul de ulei.
Instalatia de ungere este formata din
Pompa de ulei – asigura debitul de ulei, la presiunea necesara in circuitul de ungere
Filtrele de ulei - au rolul de a retine impuritatile solide si pe cat posibil, inlaturarea produselor de oxidare, a apei si a combustibilului
Radiatorul de ulei
INSTALATIA DE RACIRE
O parte din caldura netransformata in lucru mecanic, se evacueaza catre mediul ambiant prin peretii camerei de ardere, fapt ce conduce la necesitatea racirii lor exterioare.
La sfarsitul procesului de ardere, temperatura gazelor variaza in jurul a 2000 grade c, ceea ce are ca rezultata supraancalzirea pieselor ce formeaza camera de ardere si inrautatirea parametrilor functionali ai motorului. Racirea insuficienta duce la arderea unor piese, ca pistonul, supapa, bujia.
Este formata din:
Lichidul de racire – trebuie sa mentina temperatura motorului intre anumite limite si sa permita exploatarea normala a acestuia, independent de temperatura mediului inconjurator. Apa este cel mai utilizat lichid de racire, deoarece poate fi inlocuita frecvent. Are si unele neajunsuri – ingheata,contine saruri minerale care se depun pe peretii sistemului de racire sub forma de crusta. De aceea se foloseste antigelul, ca lichid de racire.
Instalatia de racire cu lichid
Radiatorul – prin intermediul lui lichidul de racire cedeaza aerului inconjurator o parte din caldura preluata in timpul trecerii prin circuitul de racire al motorului.
Pompa de lichid, care este actionata de cureaua de distributie, angrenata de fulia motorului. Realizeaza circulatia lichidului de racire prin sistem , bloc motor, chiulasa, capac distribuitor.
Ventilatorul – este antrenat cu intermitenta, in functie de temperatura lichidului de racire de un motor electric
Termostatul – are rol de regulator automat al temperaturii lichidului de racire. Montarea se face in conducta de legatura dintre circuitul de racire al motorului si bazinul superior al radiatorului.
Vasul de expansiune – este conectat la radiator printr-un furtun. In timpul functionarii motorului, lichidul de racire se incalzeste si se dilata. Volumul rezultat prin dilatare trece din radiator in vasul de expansiune prin acest furtun. Dupa oprirea motorului lichidul de racire se contracta si este tras inapoi in radiator de diferenta de presiune.
INSTALATIA DE APRINDERE M.A.S.
Se compune din
Bateria de acumulatoare
Bobina de inductie
Ruptorul cu cama si contactele – intrerupe curentul in infasurarea primara a bobinei de inductie, distribuie impulsurile de inalta tensiune spre bujii, in conformitate cu ordinea de aprindere, regleaza automat avansul la aprindere, in functie de turatia motorului si de presiunea din galerie
Distribuitorul cu rotorul
Bujiile – servesc la producerea scanteii electrice necesare la aprinderea amestecului carburant
Condesatorul
TRANSMISIA
Este formata din
Ambreiaj – este intercalat intre motor si cutia de viteze. Serveste la decuplarea temporara si la cuplarea progresiva a motorului cu cutia de viteze.
Cutia de viteze – permite modificarea fortei de tractiune in functie de variatia rezistentelor la inaintare, realizeaza intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisiei in cazul in care autovehiculul sta pe loc cu motorul in functiune, permite mersul inapoi.
SISTEMUL DE DIRECTIE
Serveste la dirijarea autovehiculului pe traiectoria dorita.
Este format din:
Volan
Levier de directie
Bara longitudinala de directie
Bara transversala de directie
Levierele fuzetelor
Fuzete
Pivoti
Bratul fuzetei
Partea centrala a puntii din fata
SISTEMUL DE FRANARE
Serveste la micsorarea vitezei autovehiculelor, pana la o valoare dorita, sau chiar la oprirea lor, precum si pentru imobilizarea autovehiculului.
Frane cu sistem ABS ( Antilock Braking System )- in momentul cand se blocheaza rotile si apare derapajul, scade forta de franare care actioneaza asupra rotii, astfel derapajul inceteaza.
SUSPENSIA AUTOVEHICULELOR
Are rolul de a asigura confortabilitatea pasagerilor si de a proteja incarcatura si organele componente impotriva socurilor, trepidatiilor si oscilatiilor daunatoare, cauzate de neregularitatile drumului. Face legatura intre cadru sau caroserie si punti, sau direct cu rotile autovehiculului.
Elementele elastice ale suspensiei
Arcuri in foi
Arcuri elicoidale
Bare de torsiune
Arcuri din cauciuc
Arcuri pneumatice
Arcuri hidropneumatice
Mixte
ECHIPAMENTUL ELECTRIC AL AUTOVEHICULELOR
Asigura alimentarea cu energie electrica a aparatelor electrice in mers sau cand motorul este oprit.
Este alcatuit din:
Bateria de acumulatoare – alimenteaza pentru scurt timp consumatorii electrici, cand generatorul nu lucreaza sau cand acesta nu face fata singur, puterea consumatorilor depasind puterea sa. In functionare normala, bateria este reancarcata de generator. Cand motorul este oprit, rolul cel mai important al bateriei este de a alimenta echipamentul electric de pornire a autovehiculului.
Generatorul de curent ( dinamul sau alternatorul )
Regulatorul de tensiune
ECHIPAMENTUL DE ILUMINARE SI SEMNALIZARE
Are rolul de a sigura iluminarea drumului pe timp de noapte sau ceata, precum si iluminatul interior al autovehiculului.
Iluminatul exterior
Farurile
Lampile de gabarit
Lampa de franare
Lampa de numar
Lampile din spate
Echipament de semnalizare luminoasa – fata ( alb sau portocaliu ) – spate ( portocaliu sau rosu )
Catadioptrul ( ochi de pisica ) – desi nu este prevazut cu bec, totusi constituie element de semnalizare prin faptul ca reflecta lumina ce cade pe suprafata lui.
Iluminatul interior
Lampile de avertizare a deschiderii usilor se monteaza la partea frontala a usilor.
CLAXONUL – este echipamentul de semnalizare sonora ( acustica ) si are rolul de a semnaliza din timp pericolul producerii accidentelor, ele fiind impuse prin normele de circulatie.
APARATELE DE MASURAT SI CONTROL
Vitezometrul ampermetrul
Indicatorul de presiune ( manometrul ) a uleiului
Indicatorul de temperatura ( termometrul )a apei de racire
Indicatorul nivelului de combustibil din rezervor.
'Incepatorii sunt viitorii profesionisti, conteaza doar cine ii invata!”
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||
|
|||
|
|||
Analize pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||