Structura sociala - clasele sociale si stratificarea sociala

Structura sociala - Clasele sociale si stratificarea sociala

Poate fi definita ca ansamblul relatiilor interactiunilor dintre oameni.

Oamenii isi pot trai viata numai prin interactiune cu semenii lor constituindu-se sisteme sociale.

Prin sistem social se intelege o multitudine de elemente care actioneaza intre ele atat de intens incat starile lor sunt interdependente conducand la modificari determinate.

Viata sociala fiind caracterizata ca un sistem la toate nivelele sale de organizare.Cel mai simplu sistem este dat de interactiunea dintre 2 persoane.In ordinea complexitatii urmeaza interactinea din grupurile mici,clasa de elevi,grupul de joaca,echipa de munca,scoala,intreprinderea.

Clasele sociale si stratificarea sociala

Clasele sociale sunt grupurile de oameni care se diferentiaza intre ele pe criterii economic.In interiorul claselor se inregistreaza diferentieri si inegalitati sociale importante intre oameni.Straturile sociale sunt grupuri de oameni constituite in functie de conditiile de viata si comportamentele populatiei.Intr-o singura clasa sociala pot fi identificate mai multe straturi sociale.Straturile sociale fiind diferentiate in functie de criteriile economice.Straturile sociale de determina prin gruparea pozitiilor sociale asemanatoare si constituirea unei ierarhii sociale.Cea mai simpla structura de stratificare rezulta din ierarhizarea persoanelor dupa un singur criteriu de difererentiere.In acest fel primul strat este descris de personae a caror pozitie se caracterizeaza prin o pregatire scolara mai scazuta lipsa de venit personal .Din aproape in aproape se ajunge in varful ierarhiei sociale din care fac parte persoanele cele mai bogate care detin cele mai importante functii de putere in societate,din punct de vedere economic,administrative,cultural si politic.

Mobilitatea sociala

Prin termenul de mobilitate sociala se desemneaza trecerea unor personae de la o pozitie sociala la alta in spatial social.

Mobilitatea sociala este un efect al schimbarilor din structura sociala si pentru ca sa apara mobilitate sociala trebuie sa se produca mai intai anumite schimbari in structura sociala.

Analiza mobilitatii sociale priveste nu numai volumul acesteia ci si ritmul,sensul si distantele dintre pozitiile de plecare si acela de sosire.

Daca trecerea de la o pozitie sociala la alta se realizeaza in cadrul aceleiasi clase sociale avem de-a face cu mobilitate sociala orizontala.

Trecerea se poate realiza sip e plan vertical-mobilitate sociala verticala cu sens ascendant de la o pozitie sociala superioara la una inferioara.

Un interes aparte se acorda descompunerii mobilitatii totale in mobilitatea social structurala(fortata sau impusa)si mobilitate sociala neta(circulatory sau de schimb).

Analiza mobilitatii socilae se realizeaza prin evidentiarea schimbarilor in timp inregistrate la nivelul structurii sociale.

Tipuri de grupuri sociale

Societatea este formata din numeroase grupuri,ele au caracteristici si functii sociale definite.

Le putem clasifica dupa mai multe criterii:

-grupurile informale sunt ansambluri umane constituite neoficial fara reguli de interactiune scrise si scopuri fixate prin legi sau acte juridice.

Grupurile care se formeaza si functioneaza in baza unei hotarari judecatoresti,a unei hotarari guvernamentale sau prezidentiale:de ex.o universitate,un partid politic,o firma comerciala sunt numite grupuri formale sau organizatii.

Document online: Forme de activitate folosite in invatamantul prescolar Document online: Dimensiunea metaculturala a scolii actuale

-grupuri primare si secundare

Prototipul grupului primar este familia.In familie sunt relatii intre soti,copii,bunci-relatii directe dar si relative stabile de lunga durata si pine de afectivitate.

Grupurile primare au o influenta puternica asupra individului,membrii grupului primar se sprijina reciproc in actiunile lor,se ajuta.

Grupul oferind fiecaruia securiatea emotionala.

-grupurile secundare ce caract.prin contactul cu grupul primar,este alcatuit dintr-un nr.relativ mare de persoane,relatiile dintre membrii grupului sunt indirecte si sentimenul apartenentei la grup este mai slab.Relatiile pot avea o durata mai redusa,sunt impersonale,fara implicarea afectiva.Pe termen lung insa exista posibilitatea ca relatiile interpersonale sa se stabilizeze sis a dobandeasca o incarcare afectiva.De ex.grupurile de muncitori dintr-o fabrica.

Alte grupuri sunt grupurile de apartenenta si grupurile de referinta.

Grupurile de referinta sunt cele de la care adoptam norme,valori.

Grupurile de apartenenta sunt grupurile spre care tindem sa apartinem.

Alte tipuri de grupuri:grupuri entice,grupuri dupa gen,grupuri de varsta,grupuri profesionale,grupuri nominale,grupuri naturale,grupuri artificiale,grupuri mari.

Structura grupurilor

Sunt formate din mai multi oameni care interactioneaza in conformitate cu normele grupului care influenteaza comportamentul indivizilor adesea mai puternic decat normele sociale general acceptate.

Fiecare grup are o anumita structura,un sistem de pozitii ierarhice in virtutea carora membrii grupului se raporteaza unii la ceilalti.

Fiecarui status social in functie de care asteptam comportamente din partea celorlalti ii corespunde un rol social.

Unele statusuri sunt prescrise altele sunt dobandite,unele statusuri necesita efort sustinut.

Intre statusurile pe care le avem pot aparea conflicte interstatus.Diferentele dintre statusuri sunt exprimate simolic prin vestimentatie,titulatura si privilegii.

Organizatii

Organizatiile(economice,educationale,de cercetare stiintifica,politice) sunt actorii cei mai activi ai dezvoltarii rapide ai societatii actuale.

Ele afecteaza profound viata fiecaruia dintre noi.Organizatiile sunt alcatuite din indivizi dar si din alte organizatii in special cele internationale.

Caracteristica unei organizatii este coordonarea unor eforturi comune in vederea  realizarii unui scop.ele se bazeaza pe reguli formale(regulamente scrise) dar si pe reguli informale(nescrise sau de comportare).

Asupra organizatiilor exista mai multe teorii cum ar fi:managementul stiintific,teoria birocratiei si teoria relatiilor umane.

Managementul stiintific a fost lansat ca si teorie de catre Frederich Tayor care aprecia ca munca simplificata este mult mai eficienta decat munca complexa.El sustinea ca muncile complexe trebuie descompuse in operatii mai simple acestea fiind atribuite unor muncitori diferiti.

Teoria birocratiei a fost lansata de Max Weber si isi propunea sa raspunda la intrebarea,,care sunt caracteristicile organizarii nationale a activitatii care sa asigure atingerea scopurilor propuse?’’Max Weber a considerat ca birocratia este o organizare rationala.

Teoria relatiilor umane se bazeaza pe studiul lui Elton Mayer care a analizat climatul uman al intreprinderii umane de la incepultul sec.trecut..In acest context el remarca comportamentul neobisnuit al oamenilor de stiinta caracterizat prin:respectul pt persoana umana,lipsa pt.mijolacele de autoritate dure,contracte sociale de munca mai distinse.

S-a conturat astfel o noua politica de dezvoltare a sistemului industrial numita politica relatiilor umane.Instruirea in relatiile umane si stilul de conducere a devenit o parte esentiala a formarii personalului.Un rol essential in imbunatatirea climatului uman a constatat ca il are conducerea intrprinderii si dezvoltarea anumitor programe sociale(gradinite,asigurari)care sa demonstreze interesul si sprijinul patronatului fata de angajati.

Resursele umane ale organizatiei

Miscare resurselor umane a aparut ca o continuare a relatiilor umane amplificand preocuparile acesteia.Ideea fundamentala a acestei noi abordari este ca asa cum organizarea tehnologica este organizata prin aplicarea stiintelor ingineresti tot asa si organizarea sociala a unei organizatii trebuie proiectata prin aplicarea stiintelor social umane.Daca miscarea relatiilor umane a aratat importanta nevoilor umane de afiliere si afectiune,adeptii resurselor umane observa ca un climat prietenos este necesar dar nu este sufficient.

Climatul uman trebuie in acelasi timp sa sustina o motivatie ridicata a performantelor,o comunicare si o cooperare buna.In acest sens s-a facut o scurta caracterizare si clasificare  a stilurilor de conducere in functie de modurile de luare a deciziilor in 4 mari tipuri:

1-stilul autoritar subiectiv:deciziile sunt luate de sef fara a tine seama de parerile membrilor organizatiei descurajand orice sugestie sau opinie din partea acestora.

2-stilul autoritar obiectiv:se caracterizeaza prin aceia ca seful ia toate deciziile,este receptiv la parerile subalternilor daca acestia si le exprima si daca i se par justificate

3-stilul democrat consultative:se caracterizeaza prin aceia ca seful i-a deciziile pe baza consultarii sistematice a membrilor grupului stimuland exprimarea parerilor si a opiniilor acestora.

4-stilul democrat participativ:se caract.prin faptul ca deciziile sunt luate in grup,seful fiind coordonator,animator al proceselor de grup.

Organizatia si mediul organizational

Pentru a functiona eficient o organizatie trebuie sa identifice solutiile cele mai bune in raport cumediul in care actioneaza.Organizatia are atat un mediu exterior cat si un mediu interior.

Mediul exterior consta in societatea mai larga in care activeaza organizatia,organizarea sociala   si politica a societatii,cilentii si partenerii sai,resursele pe care le foloseste,

Mediul interior se refera la caracterisicile membrilor organizatiei,nivelul de calificare,atitudinea fata de munca,deprinderile de a coopera si comunica,problemele pe care le au in munca dar si in afara muncii.

Exista o cultura a organizatiei caract.prin valorile,atitudinile,competentele membrilor unei organizatii.Cultura unei organizatii rep.o suma foarte importanta a performantelor.

Coruptia si obedienta in organizatie

Coruptia apare atunci cand un membru al organizatiei accepta beneficii necuvenite de la un agent pt.a-i oferi resurse la care organizatia are acces dar la care nu este indreptatit.

In cazul coruptiei se considera ca individual pune interesul sau mai presus de interesul organizatiei.In cazul obedientei individul isi incalca propriile convingeri pt. a asculta de ordinele primate in cadrul organizatiei.

Obedienta rep.schimbarea comportamentului nostrum ca urmare a presiunii exercitate de o persoana cu statut social superior.

Obedienta este deseori justificata.Este posibil ca intr-o organizatie angajatii sa urmeze acele ordine ale superiorilor care sunt si condamnabile din pct.de vedere moral invocand ca ei asculta ordinele.

Ordinea sociala si controlul social

Pentru a diminua  si contracara acele fapte imorale si ilegale si pt.a-i proteja pe cetateni de eventualele agresiuni din partea altor indivizi orice societate are nevoie de un ansamblu de valori,norme,reguli,obiceiuri,indatoriri,randuieli care alcatuiesc impreuna ordinea sociala care asigura coeziunea si functionaliatatea respectivei societati.

Nici o societate nu poate exista si functiona in absenta unei ordini sociale si nici o ordine sociala nu poate fi eternal,permanenta sau neschimbatoare,istoria existentei societatilor umane demonstrand clar ca fiecare societate a cunoscut de-a lungul timpului mai multe tipuri de ordine sociala.