Manual de supravietuire - calamitatile naturale

1. Inundatia Pregatiri, in timpul crizei, Acccidente la baraje, Dupa inundatie

2. Valul urias (Tsunami)

3. Uraganul Alarmarea, Pregatiri, in timpul crizei, Dupa uragan

4. Tornada Pregatiri, in timpul crizei, Dupa calamitate

5. Cutremurul Pregatiri, Cand incepe cutremurul, Dupa cutremur

6. Eruptia vulcanica Semne prevestitoare, Pregatiri, Cand vulcanul erupe: Lava, Proiectilele, Cenusa vulcanica, Sfera de foc, Torentul de noroi

Auzim mereu despre inundatii, alunecari de teren, seceta, cutremure, incendii de paduri s.a.m.d. In 1999 pe glob au rezultat de pe urma lor 105 000 morti - in afara de numerosii raniti sau cei ramasi fara adapost. Pagubele respective ating 5-10 mlrd dolari/an. Simtim cu totii ca se schimba clima (cresterea gaurii din stratul de ozon etc), adeseori din cauza comportarii iresponsabile a unei parti din omenirea 'civilizata'. De exemplu, SUA are doar 4 % din populatia planetei, dar consuma anual, cu inconstienta si nerusinare, 35 % din toate resursele naturale consumate pe glob (superputere, care insa nu-si da seama cat de strans legata e supravietuirea ei de soarta celorlalti locuitori ai planetei).

Poluarea si dezastrele naturale nu cunosc granite. Cu toate acestea, noi lasam cu nesabuinta lucrurile in voia soartei, nu facem nimic pentru a le indrepta. Sau - pentru a ne salva Organizatiile ecologice (gen Greenpeace) nu au nici un sprijin de la romani.

Dezastrele naturale pot fi de origine meteorologica (inundatii, uragane, tornade s.a.m.d) sau geologica (cutremure, vulcani). Mai nou - si artificiale, provocate de oameni (vezi #18).

Sfaturile de uz general, indicate in celelalte capitole, se aplica si in situatia unei calamitati naturale. Dar, fiecare fel de calamitate are si caracteristicile ei deosebite (adeseori acestea sunt asemanatoare urmarilor unui razboi - vezi #18).

La nivelul autoritatilor din Romania, protectia si autoprotectia populatiei este organizata de Inspectoratele judetene de protectie civila, conduse de Comanda-mentul national al Protectiei Civile (din cadrul Comisiei Guvernamentale de aparare impotriva dezastrelor).

1. INUNDATIA

Poate fi produsa de revarsarea unui rau, a unui lac - ca urmare a unor ploi puternice, uneori cazute departe de locul revarsarii; de revarsarea marii, a oceanului, ca urmare a unui cutremur submarin, furtuna; de ruperea unor baraje sau diguri.

Cateodata torentul sau valul navaleste pe neasteptate, alteori poate fi prevazut.

Pregatiri: vezi #2.4. Oricum, nu instala tabara langa un rau, pe un teren coborat, ci pe un pinten de deal. Daca apa creste, muta-te mai sus.

Nu cauta sa-ti etansezi casa ori beciul - pentru rezistenta constructiei e mai bine sa patrunda apa (altfel, diferenta de presiune intre exterior si interior o poate darama).

Pregateste rezerve de hrana, haine calduroase, apa de baut - in vase bine inchise. Aduna o lanterna, un fluier, o oglinda, carpe colorate pentru semnalizare, impreuna cu o soba de gatit portabila, lumanari si chibrituri.

In timpul crizei:

- intr-o cladire: daca apa in crestere te surprinde intr-o cladire, stai acolo. Esti mai in siguranta asa decat sa pleci pe jos. Opreste gazul si curentul electric. Urca la etajul superior sau in pod. Daca esti obligat sa te refugiezi pe acoperis, amenajeaza acolo un adapost. Daca acoperisul este inclinat, leaga toate persoanele de un cos sau alt reazem solid. Daca nivelul apei continua sa creasca, pregateste o pluta. Daca nu ai franghii, rupe cearceafurile.

Paraseste casa numai in caz de absoluta necesitate. Daca nu esti silit sa pleci -stai in casa sau pe ea pana ce apa scade sau se retrage.

- Viitura: in cazul unei ploi torentiale urca, nu sta pe fundul vaii sau pe malul apei, nici in timpul ploii, nici dupa aceea.

suvoaiele de apa amestecata cu noroi si tot felul de materiale pot sa te prinda oriunde, pe neasteptate, nu numai pe fundul vaii, ci si mai sus. Fugi! Refugiaza-te spre inaltime, pe creasta.

Daca autovehiculul se blocheaza, paraseste-1. Apa te poate matura cu masina cu tot.

Nu incerca sa traversezi o apa curgatoare sau statatoare decat atunci cand esti sigur ca adancimea ei maxima nu va depasi jumatatea rotilor, la inaltimea genunchilor.

Pentru traversarea unei ape foloseste metodele indicate la #13.7.

- Pe tarmul marii: de obicei inundatia este produsa de o combinatie de valuri si flux mare, amplificate de un vant puternic. Insa autoritatile vor lansa din timp avertismente si alarma. Cel mai bun lucru este sa pleci din zona amenintata.

Acccidente la barajele hidrotehnice: in teorie, autoritatile vor declansa alarma (un semnal de sirena care dureaza 2 minute si se intrerupe de 3 ori) pentru calamitate naturala si vor instiinta prin telefon si radio toate localitatile din zona amenintata.

La receptionarea semnalului de alarma, populatia si animalele se evacueaza in cel mai scurt timp in afara zonei inundabile, in locurile dinainte stabilite pentru astfel de situatii. Victimele vor primi primul ajutor, iar asistenta sanitara pentru populatie va interveni pentru evitarea unor epidemii.

Cetatenii trebuie sa actioneze cu calm, stiind ca au suficient timp la dispozitie pentru salvare (vezi #6 si #14). La parasirea locuintei se vor lua numai obiectele de valoare si cele strict necesare; nu uita sa intrerupi alimentarea casei cu gaze, curent electic, apa de la retea.

In caz ca te surprinde apa, urca-te pe o cladire rezistenta.

Dupa inundatie: vezi #2.5. Nu pleca, nu umbla pana ce nu esti sigur ca pericolul a trecut. Poate mai vin si alte viituri sau furtuni.

Hrana nu va fi greu de gasit, pentru ca si animalele se vor refugia tot spre inaltime. Atentie insa: animalele speriate de apa pot deveni periculoase.

Apa de baut poate fi mai greu de gasit, caci cea din apropiere este murdara, contaminata. Pentru baut foloseste apa de ploaie si fierbe apa din alte surse.

Cand apa se retrage, lasa in urma ei distrugeri, resturi, cadavrele victimelor. Apa ramasa este poluata. Pot aparea boli sau molime. Nu manca nici un cadavru sau alte resturi (arde toate mortaciunile), fierbe si dezinfecteaza orice apa inainte de a o folosi.

Unele produse vegetale pot scapa si pot fi bune de mancare; la fel pasarile.

Eseu: Fisa de evaluare - cuvantul potrivit si dictare (c, o, l, E, C, L, O) Eseu: Alternativa educationala ,, montessori''

2. VALUL URIAs (Tsunami)

Un cutremur submarin poate produce fenomenul numit Tsunami, adica o serie de valuri uriase cu inaltimea pana la 30 m, care se misca cu 300 km/h, strabat distante imense si produc pagube ingrozitoare pe tarmurile lovite. Nu toate cutremurele produc Tsunami, dar oricare cutremur poate sa o faca.

Daca simti vibratii in sol, departeaza-te de coasta (peste 1 km) si cauta un loc mai ridicat. Nu exista aparare impotriva unui perete miscator de apa. Fugi cat mai ai timp! Nu incerca sa vezi un Tsunami - caci daca-i poti vedea inseamna ca esti atat de aproape, incat nu mai scapi - doar daca te afli pe o inaltime suficient de mare si solida deasupra lui.

Tsunami nu este un singur val, ci o serie de valuri. Deci nu te intoarce la locul periculos, pe mal, dupa trecerea primului val, caci s-ar putea sa te distruga al doilea sau al treilea.

3. URAGANUL

Este un vant cu viteza foarte mare (peste gradul 12 pe scara Beaufort) care poate distruge constructiile mai slabe si aduce ploi torentiale. Apare in zonele tropicale si poarta diverse denumiri: hurricane (in Atlanticul de nord, Marea Caraibelor, Pacificul de nord si sud-vest); ciclon (in Marea Arabiei, Golful Bengal, sudul Oceanului Indian); tai/un (In Marea Chinei); willy-willy (in nord-vestul Australiei).

De obicei uraganele apar la sfarsitul verii, cand temperatura apei din ocean este foarte ridicata, dar pot aparea si in alte perioade ale anului. Aerul incalzit de apa formeaza o coloana cu presiune joasa, ca un miez in jurul caruia vantul se roteste cu viteze de pana la 300 km/ora. Sensul vartejului este antiorar in emisfera nordica si orar in cea sudica. Puterea vantului este maxima la o distanta de 16-19 km de centrul (ochiul) uraganului. Zona centrala, cu un diametru de cativa km, este linistita. Uraganul apare si se mareste deasupra oceanului, apoi incepe sa se deplaseze spre Polul mai apropiat - nord sau sud. Vantul are viteza maxima pe partea dinspre Pol a ochiului. Forta unui uragan slabeste deasupra uscatului cu cat se departeaza de mare, de ocean.

Alarmarea: autoritatile si meteorologii supravegheaza uraganele si anunta apropierea lor. In mod normal, nu poti fi surprins de un uragan. Dar, unele uragane se misca fara nici o regula - asa ca fii atent la toate comunicatele.

Daca esti pe tarmul oceanului si nu ai radio, poti prevedea apropierea uraganului dupa urmatoarele semne: cresterea valurilor; rasarit si apus foarte colorate; fasii dense de nori cirus adunandu-se spre centrul furtunii care se apropie; o crestere anormala a presiunii atmosferice, urmata de o coborare la fel de rapida.

Pregatiri: vezi #2.4.

Daca poti, fugi din calea uraganului, refugiaza-te. Alarmarea se face de obicei cu 24 ore inaintea sosirii lui, asa ca ai destul timp pentru evacuare. Stai departe de tarmul marii, de depresiuni si de malurile raurilor.

Umple rezervorul masinii cu benzina si pleaca din zona periculoasa.

Daca nu poti fugi, pregateste un adapost, consolideaza casa. Acopera ferestrele cu scanduri. Ancoreaza orice obiect ramas afara, neadapostit, care ar putea fi aspirat sau saltat de vant. Rezistenta unei cladiri la solicitarea uraganului este determinata de rezistenta si de integritatea carcasei. Daca acoperisul e rupt, smuls sau o fereastra e sparta, vantul si ploaia pot intra inauntru si distrug totul - actionand din interior. Cand interiorul casei este accesibil intemperiilor, la trecerea uraganului apar diferente de presiune care salta acoperisul si darama peretii.

Daca te afli intr-o cladire solida, pe un teren mai inalt, stai inauntru. Calatoria prin uragan este extrem de periculoasa. Locul cel mai sigur este intr-o pivnita, sub o scara interioara. Nu te adaposti langa un horn - caci s-ar putea sa se darame.

Daca locuiesti intr-o constructie subreda, muta-te intr-una solida (intr-un adapost de uragan). Inainte de a pleca din casa intrerupe toate alimentarile de apa, energie si gaze.

Fa provizii de apa potabila si fa-ti rost de un radio cu baterii. S-ar putea ca furtuna sa distruga retelele publice de alimentare cu apa, energie electrica sau alte utilitati.

In timpul crizei:

- Adaposteste-te: cea mai buna protectie este intr-o pivnita. A doua preferinta este un sant sau un transeu.

Daca te surprinde pe camp descoperit si nu te poti adaposti altfel, lungeste-te pe sol - ca sa fii mai ferit de obiectele zburatoare. Taraste-te spre partea ferita de vant a oricarui obstacol mai solid din calea vijeliei: un pinten de stanca, o perdea lata de copaci zdraveni. Fereste-te de gardurile si de copacii pirpirii - caci pot fi smulsi sau doborati de vant.

Cand vantul slabeste inseamna ca a sosit ochiul uraganului, cu linistea sa temporara. Nu pleca! In mai putin de o ora uraganul va reveni, cu vanturi la fel de puternice - dar sufland in sens opus. Cand esti in aer liber, muta-te pe partea cealalta a peretelui de piatra sau a perdelei de copaci dupa care te adaposteai; daca in apropiere este un adapost mai bun - fugi acolo.

Nu merge cu automobilul prin uragan. Caroseria nu te poate proteja de vantul puternic si de obiectele zburatoare.

Pe mare, pe o nava: coboara panzele, inchide si blocheaza chepengurile, leaga si ancoreaza toate echipamentele.

Dupa uragan: vezi #2.5.

4. TORNADA

Tornada este un fel de uragan cu diametrul trombei (vartejului) la nivelul solului de numai 25 -50 m. Viteza vantului in vartej atinge 600 km/ora, dar tromba se deplaseaza cu max 50-65 km/ora. Este fenomenul atmosferic cel mai violent si distructiv pe o suprafata mica (fasia maturata pe sol). Distrugerile sunt enorme. In afara constructiilor cu structura extrem de solida, tornada aspira si ridica in aer tot ce intalneste. Adeseori cladirile se prabusesc ca urmare a diferentei de presiune intre interior si exterior. Tornada face un zgomot de motor ambalat la maxim, care poate fi auzit pana la 40 km distanta.

Pregatiri: vezi la # 2.4. Fugi, sau pregateste un adapost.

In timpul crizei: daca te-a surprins, adaposteste-te in constructia cea mai solida pe care o poti gasi.

Preferabil intr-un beci amenajat special pentru furtuna (vezi #18.1). Stai langa un perete exterior sau in zona intarita a casei (daca exista). Daca nu exista subsol, du-te in centrul parterului, intr-o camera mica, sau adaposteste-te sub o mobila solida. Dar nu sta sub mobila grea sau sub biblioteca de la etajul de deasupra. Stai departe de ferestre.

Inchide toate usile si ferestrele pe partea casei de unde vine tornada si deschide-le pe cele din partea opusa. In felul acesta impiedici vantul sa intre in casa, sa salte acoperisul. De asemenea egalizezi presiunile din interiorul si exteriorul casei, ferind-o de explozie.

Nu sta intr-o baraca, rulota sau masina, caci furtuna o poate aspira, salta si

arunca in aer.

In aer liber poti fi lovit de obiectele zburatoare.

Vijelia te poate aspira si ridica in aer. In schimb, poti auzi si vedea tornada care se apropie. Iesi din calea ei. Fugi perpendicular pe directia ei aparenta de miscare. Adaposteste-te intr-un sant, intr-o depresiune, intinde-te pe sol si acopera-ti capul cu mainile.

Dupa calamitate: vezi # 2.5.

5. CUTREMURUL

Cutremurul vine pe neasteptate. El nu poate fi (inca) prevazut de stiinta.

Cutremure mici se petrec pe toata suprafata globului, dar cele puternice sunt limitate la anumite zone geografice predispuse la seismicitate. Anual pe glob se petrec cam 140 cutremure puternice, de gradul 6 pe scara Richter sau peste. Conform acestei scari, un cutremur cu un anumit grad (7) este de 10 ori mai puternic decat altul cu un grad imediat inferior (respectiv 6). Un cutremur de gradul 5 degaja o energie echivalenta cu explozia a 10 kt explozibil.

Inaintea unui cutremur puternic se petrec de obicei cateva tremuraturi mai slabe, urmate de o liniste (pauza seismica). Adeseori zgaltaiturile prevestitoare nu sunt simtite de oameni. In schimb, animalele se comporta neobisnuit in ajunul unui cutremur: devin foarte atente, incordate, gata de fuga.

Pregatiri: asculta comunicatele de la radio; intrerupe sau inchide racordurile de alimentare principala cu gaze, electricitate si apa de la retelele comunale; coboara obiectele grele de pe rafturile mai inalte; fixeaza obiectele grele si mobilele care ar putea cadea; indeparteaza materialele inflamabile, explozive sau toxice. Fa provizii de: apa, hrana, o lanterna, o trusa de prim ajutor, un stingator de incendiu; pregateste trusele mici si mari de supravietuire - vezi #2.4. Alege din timp locurile in care te-ai putea ascunde si proteja (sub o grinda, o usa, o masa rezistenta etc).

Cand incepe cutremurul: fii calm si actioneaza imediat!

Intr-o cladire: stai inauntrul cladirii, nu fugi afara. Stai departe de geamuri, de oglinzi, mai ales de ferestrele mari. Locuri bune de stat sunt: un colt al camerei; in golul usii (mai ales daca deasupra lui este o grinda puternica); la colturile incaperii; la parter, subsol sau in pivnita.

Ascunde-te sub o masa sau alta mobila solida care ofera protectie si asigura un spatiu de aer in cazul prabusirii tavanului. Nu sta langa mobile inalte, construite din module.

Scarile se prabusesc primele. Nu fugi pe scari, nu folosi liftul. Scarile ar putea fi pline de persoane ingrozite. Ascunde-te sub un birou. Nu sari pe geam sau de la balcon.

Daca te-a surprins intr-un magazin: indeparteaza-te de galantare, de rafturile mari si inalte cu marfuri.

Intr-un autovehicul: opreste masina cat mai repede, dar stai inauntrul ei - caci vei fi aparat de obiectele care cad. Ghemuieste-te sub nivelul banchetei si vei fi mai aparat daca pe acoperis cade ceva greu.

Dupa ce se termina cutremurul, fii atent la obstacolele cazute pe drum, sau la diversele pericole nou aparute, cum ar fi: cabluri electrice rupte si cazute; crapaturi sau gauri in sol; drumul sau un pod slabit, crapat, gata sa se darame.

In aer liber: intinde-te pe sol. Nu incerca sa fugi. S-ar putea sa fii trantit sau sa nimeresti intr-o crapatura aparuta in sol.

Evita aglomeratia. Nu alerga. Departeaza-te de cladirile si copacii inalti. Fereste-te de caderea tencuielii, cosurilor, ornamentelor de zidarie. Nu cobori in metrou, in subteran sau in tunel, caci s-ar putea surpa si chiar prabusi.

Nu te grabi sa intri imediat in casa, in cladire, asteapta sa vezi ce se intampla la o eventuala replica, la un nou cutremur. Acesta ar putea declansa chiar daramarea constructiei deja fisurate, slabite de cutremurul principal (precedent).

Pe un deal e bine sa urci spre varf. Pantele prezinta pericolul pornirii unei alunecari de teren -din care sa nu mai poti scapa. Totusi, se cunosc si exceptii: persoane care s-au facut ghem si s-au rostogolit pe sol, 'plutind' pe pamantul ce aluneca.

Plajele care nu sunt marginite de faleze sau maluri inalte sunt destul de sigure pentru inceput. Dar imediat ce se opreste cutremurul, urca mai sus. S-ar putea sa apara un val submarin (tsunami) - mult mai periculos decat orice replica a cutremurului principal.

Pastreaza-ti calmul si gandeste-te (repede!).

Cand porneste cutremurul - viteza de actiune este esentiala pentru supravietuire. Nu mai e timp sa-i organizezi sau sa-i iei cu binisorul pe ceilalti. Daca e nevoie, foloseste forta ca sa-i duci la loc sigur sau sa-i trantesti la sol.

Dupa cutremur: vezi la # 2.5.

Nu parasi imediat cladirea - verifica daca drumul e sigur. Stinge incendiul. Nu folosi un foc deschis. Inchide gazele, apa, electricitatea. La deschiderea usilor, dulapurilor sau sertarelor s-ar putea sa cada lucruri dinauntru.

Curata substantele chimice, toxice, periculoase care s-au varsat. Nu aprinde chibrituri, bricheta, aparatele electrice daca este posibila o scurgere de gaze. Circula incaltat. Imbraca-te corespunzator anotimpului. Nu lua cu tine lucruri inutile.

Pe drum nu bloca circulatia rutiera.

Dezastrul unei molime, posibile ca urmare a distrugerii canalizarii sau a conta-minarii apei si descompunerii cadavrelor prinse sub daramaturi, este la fel de mare ca si cel produs de cutremurul propriu-zis. Ingroapa toate cadavrele de oameni si animale. Actioneaza pentru asigurarea igienei personale si a colectivului. Filtreaza si fierbe toata apa. Inainte de a folosi closetele verifica daca sistemul de canalizare este intreg si in stare de functionare normala.

Nu te adaposti in cladiri avariate, printre ruine. Construieste un adapost din resturi.

Fii pregatit ca pot urma replici ale cutremurului, posibil tot asa de puternice ca socul initial.

6. ERUPTIA VULCANICA

Pe glob sunt peste 1500 de vulcani activi, amplasati in zonele geografice cele mai expuse si la cutremure. In afara de vulcanii activi, cunoscuti si bine supravegheati, in fiecare an cateva zeci de vulcani considerati 'adormiti' (inactivi timp de 50-10000 ani) se activeaza pe neasteptate - de exemplu Vezuviul, Etna - Italia, Mount Rainier - SUA, La Soufriere - Guadelupa, Popocatepetl - Mexic, Auvergne - Franta. Vulcanii isi intetesc activitatea inaintea unei eruptii majore.

Semne prevestitoare sunt: mirosul sulfuros, incalzirea raurilor; ploaia acida (pisca la nas, piele); vibratiile solului, minicutremure; trambele de aburi; zgomote puternice din vulcan sau din interiorul pamantului.

Pregatiri: cand apar semnele prevestitoare - fugi, indeparteaza-te. Nu astepta

- mai tarziu vor aparea probleme de transport, traficul va fi aglomerat. Atentie cand te evacuezi cu automobilul: cenusa face soseaua alunecoasa, chiar daca nu o blocheaza. Evita drumul care merge printr-o vale -in care ar putea sa apara si un torent de noroi.

Cand vulcanul erupe:

Lava (roca topita, incandescenta, semilichida) striveste si ingroapa orice intalneste in drum. Lava isi continua mersul fara oprire pana ajunge la fundul unei vai, sau pana se raceste si se solidifica. Dar lava reprezinta pericolul cel mai mic pentru oameni. Orice om valid poate fugi mai repede decat majoritatea scurgerilor de lava incandescenta.

Proiectilele aruncate de eruptie au dimensiuni variabile - de la marimea unei pietricele pana la bucati uriase de lava, care pot ajunge la distante foarte mari de crater.

Cenusa vulcanica rezulta din faramitarea rocilor aruncate prin crater, intr-un nor de abur si gaze. Abraziva, iritanta, grea, volumul si greutatea ei pot cauza prabusirea acoperisului caselor, strivirea recoltei, blocarea cailor de comunicatie si raurilor. Cenusa vulcanica poate acoperi o zona chiar si mai mare decat proiectilele. Impreuna cu gazele toxice, poate afecta plamanii copiilor, batranilor, suferinzilor de boli respiratorii. Persoanele sanatoase se pot intoxica numai in imediata apropiere a craterului, unde concentratia gazelor toxice este mai mare.

Dar cenusa vulcanica amestecata cu apa poate produce o ploaie de acid sulfuric si alti acizi, cu o concentratie suficienta pentru a irita sau chiar arde pielea, ochii, membranele sensibile.

Cand fugi din apropierea unei eruptii, acopera-ti capul cu o palarie groasa sau o casca de protectie. Acopera-ti fata, nasul, gura cu o masca improvizata dintr-o carpa uda, mai bine cu o masca industriala de praf, ca protectie contra gazelor otravitoare, a caderilor de cenusa si a ploii care o insoteste de obicei. Poarta ochelari de protectie etansati pe fata, in jurul ochilor - ca cei de ski, nu din cei obisnuiti. Imbraca-te cu haine groase. Cand ajungi la adapost, in siguranta, dezbraca-te si spala cu multa apa pielea expusa si clateste ochii cu apa curata. Daca te afli mai departe de vulcan, s-ar putea sa nu mai fie obligatorie evacuarea.

Sfera de foc: ca urmare a eruptiei pot aparea 'mingi' uriase alcatuite din gaze incandescente amestecate cu praf sau cenusa, care se rostogolesc la vale pe pantele vulcanului cu viteze de peste 150 km/ora. Daca te afli in calea unei sfere de foc si nu te poti refugia iute intr-un adapost subteran, iti ramane o singura sansa de scapare: sa te scufunzi sub o apa si sa-ti tii respiratia 1/2 -l minut, cand mingea trece peste tine.

Torentul de noroi: eruptia vulcanica poate topi gheata si zapada de pe munte, producand un torent glaciar. 'Raul' se amesteca cu pamantul antrenat si formeaza un suvoi de noroi denumit 'lahar'. El curge cu viteze de pana la 100 km/ora, distrugand si acoperind tot ce intalneste in cale. Pericolul aparitiei unui torent sau unor torenti de noroi continua sa existe chiar si dupa terminarea eruptiei principale.

Un torent poate aparea chiar si fara o eruptie violenta, vizibila - de exemplu in cazul unui vulcan adormit, care produce insa caldura suficienta ca sa topeasca zapada. Apa rezultata se acumuleaza uneori indaratul unui baraj natural de gheata. Este suficienta o ploaie puternica si barajul se rupe - dand nastere unui torent.