Nutritie
12 sfaturi pentru a ramane tanar
S-au facut multe cercetari pentru a gasi cai in vederea protejarii
creierului prin nutritie. Dupa revizia literaturii medicale si stiintifice, va
pot asigura ca metodele nutritionale sunt cu mult mai eficiente si mai sigure
decat medicamentele farmaceutice. Iata ca puteti face:
1. Evitati mancarurile
procesate si consumati doar mancaruri proaspete. O mare parte a
mancarurilor procesate contine grasimi daunatoare (grasimi omega-6), aditivi si
chiar metale toxice. Mai mult, ele contin prea multa sare si zahar.
2. Mancati intre 5 si 10
portii de vegetale proaspete si fructe in fiecare zi. Alegeti
vegetale foarte hranitoare cum ar fi broccoli, conopida, varza de Brussels,
nap, telina, patrunjel, rosii, seminte de mustar, gulii, varza, dovlecel si
ceapa. Deoarece fructele contin foarte mult zahar, mancati doar cantitati mici
si evitati-le pe cele foarte dulci. Acestea contin vitamine, minerale si niste
substante speciale numite flavonoide care constituie antioxidanti puternici si
mobili. Mai mult, unele dintre ele furnizeaza alti nutrienti care protejeaza
creierul.
3. Evitati uleiurile
omega-6 (se gasesc in porumb, sofranas, floarea-soarelui, alune, soia si
rapita). Ar trebui sa nu folositi aceste uleiuri, si nici
produse care le contin (chipsuri, paine, placinta, etc.).
4. Consumati cel putin
50 de grame de ulei de masline in fiecare zi. Acest ulei
contine o cantitate mare de antioxidanti puternici, si de asemenea constituie
un ulei monosaturat foarte sanatos. Il puteti folosi in salate sau amestecat in
alte mancaruri.
5. Luati suplimente de
ulei omega-3 si mancaruri care contin acest ulei sanatos. Aceastainclude
ouale Christopher si alte marci de oua care contin omega-3. Aceste suplimente
nu trebuie sa fie in capsule de gelatina. Luati-le sub forma lichida de ulei de
peste inalt purificat. Este distilat molecular pentru a indeparta mercurul
periculos, bifenili policlorurati(PCBs) si dioxina. Pastrati uleiul la
frigider. Fiti siguri ca aveti ulei cu mare continut in DHA. Doza este de 1,000
mg de DHA pe zi. Uleiurile omega-3 reduc inflamatiile creierului si linistesc
activitatea de imunitate excesiva.
6. Evitati zaharul.
Sucroza, zaharul folosit in mancaruri si ca indulcitor, cauzeaza o acumulare de
insulina mai mare decat glucoza in forma naturala. Cercetari extensive au
aratat ca zaharul joaca un rol major in inaintarea in varsta - mai ales in
imbatranirea creierului. Aceasta deoarece zaharul reinvie metabolismul, ceea ce
genereaza o dezlantuire a radicalilor liberi. In plus, zaharul formeaza
legaturi anormale cu proteinele, ceea ce accelereaza in mod dramatic
imbatranirea. Consumul mare de zahar creste riscul de a ne imbolnavi de
Alzheimer cu peste 300%. Mai ales fructoza din siropul de porumb este
periculoasa.
7. Mancati carbohidrati
complecsi care au un index glicemic scazut. Aceasta inseamna
broccoli, varza, salata verde, ceapa si multe altele. Puteti gasi mai multe pe
Internet despre indexul glicemic. Aceste mancaruri sunt absorbite lent si ajuta
la evitarea unei acumulari de insulina (care poate duce la hipoglicemie). De
asemenea, este important sa mancati doar cantitati mici de carbohidrati intr-o
zi. Aceasta inseamna nu mai mult de doua portii (1 portie = o ceasca) la
fiecare masa.
8. Beti o combinatie de
ceai alb cu ceai de rozmarin. Aceste ceaiuri contin
antioxidanti puternici si s-a dovedit ca protejeaza in special creierul
impotriva imbatranirii anormale. Doua cesti pe zi sunt indeajuns. Ceaiul alb
este la fel ca cel verde, dar contine mai putina fluorura si mai multi
antioxidanti.
|
|
Dintotdeauna, Cotnariul a fost faima Moldovei, si nu numai. Nu exista o
alta podgorie romaneasca despre care sa se fi scris atat de mult. Cronicari
si poeti, domnitori si istorici, romancieri si pictori s-au intrecut, prin
veacuri, in a-i lauda vinurile. Podgoria dateaza de mai bine de sase
secole, apogeul atingandu-l pe vremea lui Stefan cel Mare (1457-1504).
Celebrul domnitor a purtat o grija speciala viilor de aici, vinurile de
Cotnari ajungand prin multe parti ale Europei. La inceputul veacului al
XVIII-lea, in "Descriptio Moldaviae", Dimitrie Cantemir, domnitorul
enciclopedist, ne lasa veste ca "Vinul cel mai ales se face la Cotnari, un
targ din partile Harlaului indraznesc a-l socoti a fi mai ales si mai
bun decat alte vinuri europene si chiar decat vinul de Tokay" Pe cine sa
mai mire faptul ca la Expozitia Universala de la Paris, din anul 1889,
vinul de Cotnari a obtinut marele premiu? In Cotnariul de astazi - lucru
mai putin obisnuit pentru podgoriile romanesti - se produc vinuri provenind
dinsoiuri exclusiv autohtone. Grasa de Cotnari - regele vinurilor romanesti
- este onctuos si cu rasfrangeri de aur vechi, are gust de fagure de miere
si migdala amara, el fiind destinat deserturilor. Tamaioasa romaneasca este
tot un soi dulce, plin de arome, potrivit pentru discutii in doi, dupa
incheierea mesei. Inaintea acestor doua sortimente, la multe feluri de
mancare - o friptura suculenta, peste, sarmale - sunt tovarasi excelenti
Feteasca alba si Francusa - vinuri albe, ce pastreaza gustul si prospetimea
strugurelui.
|
|
|
Iasi
|
|
|
Mai toate cele sapte coline, pe care se intinde Iasi-ul, sunt acoperite
cu nesfarsite randuri cu vita de vie. Podgoria Bucium se gaseste, in buna
masura, pe dealul ce strajuieste intrarea in Iasi, dinspre Vaslui. Soiurile
reprezentative ale Buciumului poarta numele de Riesling, Feteasca alba,
Aligoté, Muscat Ottonel. Feteasca alba, un vechi soi romanesc, este oarecum
zburdalnica in pahar, etaleaza, aproape de tanara, o neobisnuita
catifelare. Aici, la Bucium - unde exista, ca si la Cotnari, un muzeu
viti-viticol foarte interesant si o sala de degustari, din care nu lipseste
si o fresca alegorica spumoasa - se realizeaza si o apreciata sampanie,
obtinuta din ravac de Muscat Ottonel, suava si fina, cu o perlare pe masura
marilor sarbatori de la care nu poate lipsi.
|
|
|
Husi
|
|
|
De pe culmea Dobrina, Husi-ul se arata
calatorului in toata splendoarea sa: patru dealuri incarcate cu podgorii.
Husi-ul a fost, candva, curte domneasca - exista un punct ce dainuie cu
numele de "Cerdacul lui Voda" -, numerosi voievozi detinand vii in aceasta
podgorie. Dimitrie Cantemir, nascut prin partea locului, ne-a lasat veste
si despre ce fel de licori se faceau aici: indata dupa Cotnari, "vinul de
la Husi, in partile Falciului, e socotit cel mai bun." Faima din zilele
noastre a podgoriei este data, mai cu seama, de doua soiuri autohtone:
Busuioaca de Bohotin si Zghihara de Husi. Daca neastamparata Zghihara, alba
si cu trup straveziu, care se "zbate" in pahar ca o leoaica in cusca, poate
fi un partener pentru toate zilele saptamanii, Busuioacei de Bohotin i se
cuvine rezervata ziua de duminica. Are o culoare rose si este inegalabila
in privinta aromei si a finetei, intrarea ei pe scena producandu-se la finalul
mesei, in compania desertului.
|
|
|
Panciu
|
|
|
Cu cateva decenii in urma, un vanator, urmarind o vulpe ranita, a dat
de vizuina ei. Si ce vizuina: peste 2.000 m de hrube. Existenta lor isi are
inceputul, se pare, de pe vremea lui Stefan cel Mare. Amenajate,
impresionantele galerii medievale din Valea Cerbului - carora li s-a
adaugat altele noi si mai intinse - sunt, de mai multa vreme, "vizuina"
stivelor cu sticle de sampanie, Panciul fiind un nume cu buna reputatie in
domeniu. Materia prima provine din Feteasca alba, Feteasca regala si
Riesling-ul italian. Personalitatea unei sampanii - vioiciunea, supletea,
nobletea, gustul - depinde de calitatea vinului folosit. Cine ajunge in
podgoria Panciu va cunoaste, fara indoiala, si Babeasca negra, un soi indigen,
cu o corpolenta si catifelare cu totul aparte, ce-ti dau senzatia de vin
plin si calduros. De este tanara, Babeasca neagra pastreaza prospetimea si
aroma strugurilor. Daca a "inaintat in varsta", isi rotunjeste finetea, iar
buchetul caracteristic soiului capata un rafinament inconfundabil.
|
|
|
Odobesti-Cotesti
|
|
|
Aici, in Vrancea, domnitorii si boierii au avut, dintotdeauna,
suprafete intinse cu podgorii, meleagul fiind deosebit de prielnic pentru
cultura vitei de vie si la Odobesti - faimoasa prin soiul "Galbena de
Odobesti" - si la Cotesti, cu remarcabile vinuri rosii, intre care Feteasca
Neagra si Merlot-ul.
Tot in aceasta parte a Moldovei se gaseste si Nicoresti-ul, aceasta
podgorie bucurandu-se si ea de o buna pretuire, gratie, mai ales, vinului
de Babeasca Neagra.
|
|
|
Daca podgoriile voievodale din Moldova exceleaza, in primul rand, prin
vechi soiuri romanesti, unele de neintalnit prin alte tari ale lumii. Tara
Romaneasca detine "artileria grea", cum li se mai spune vinurilor rosii de
mare clasa. De la Pietroasele, cu o Tamaioasa romaneasca de exceptie, si
pana la Segarcea Olteniei ori Vanju Mare si podgoria Dealul Viilor, din
preajma Dunarii si a Drobetei-Turnu Severin, Bachus si-a intins un
fermecator regat cu peste 100.000 de hectare
|
|
Asta nu inseamna ca vinurile rosii, cu o personalitate tot atat de
puternica, nu se obtin si in partea de vest a Tarii Romanesti, adica in
Oltenia, cum i se spune acestei provincii. La Vanju Mare, Corcova ori
Samburesti, vinurile, indiferent de soi, au cu adevarat "puterea ursului".
Sa nu omitem, insa, nici vinurile albe de la Pietroasele, Stefanesti -
Arges, Dragasani ori Segarcea, podgorii cu o excelenta reputatie in
privinta Riesling-ului, Sauvignon-ului si a soiului Feteasca Regala.
Excelente vinuri albe seci, care se impaca foarte bine cu mancarurile mai
grase, indiferent ca sunt din carne sau din peste.
|
|
|
Dealu
Mare
|
|
|
Dealu Mare, care se intinde pe o fasie de peste 60 km, cu latimi intre
3 si 12 km, este masivul viticol cel mai compact al Romaniei. La Urlati,
Valea Calugareasca si Tohani se obtin unele dintre cele mai bune vinuri
rosii, si nu numai din Romania. Vedeta podgoriei se numeste Feteasca Neagra.
|
|
|
Tohani
|
|
|
Vinul bun este un fascinant prieten al iubirii. Si invers! Noua
ascensiune a Tohani-ului se reazama pe o frumoasa poveste de dragoste
dintre Principele Nicolae, care isi avea aici o mosie, si frumoasa Doletti,
care nu apartinea unei familii nobiliare. Intre privilegiile ce-i decurgeau
din titlu si aleasa inimii sale, principele Nicolae pune in prim-plan
iubirea, casatoria morganatica petrecandu-se, in perioada interbelica,
chiar la biserica din Tohani.
Astazi, vinurile de pe Domeniile Tohani - Mosia Principelui Nicolae -
poarta insemnele acestei legendare intamplari: coroana, titlul si numele.
"Princiar" - primul vin care te innobileaza - este corpolent, gros, cu
extract ridicat si provine din soiurile Busuioaca de Tohani, Pinot Noir,
Cabernet Sauvignon si, se putea altfel, Feteasca Neagra. Brandul Doletti -
misterios ca o femeie ce pretuieste farmecul iubirii - este intretinut de
Feteasca Neagra, Merlot, Negru de Tohani, Riesling italian, Sauvignon
blanc, Muscat Ottonel. Peste tot si peste toate, virtutile cu totul
speciale ale acestor licori raman indatorate, si nu in ultimul rand,
tehnologiei de vinificatie: obtinerea vinurilor din struguri stafiditi. Non multa, sed multum.
|
|
|
Urlati
|
|
|
Pentru orice preparat din vanat, Feteasca Neagra de Dealu Mare - Urlati
este un vin neintrecut. Gustul lui aminteste de mure, iar cand ajunge la
vechimea de 5-6 ani, specialistii il compara cu un cal salbatic! Judet
bogat in vii si traditii, Prahova deruleaza interesante "Drumuri ale
vinului", intre repere nelipsind Crama Seciu, din apropierea orasului
Ploiesti, si Crama Urlateanu, de la Urlati.
|
|
|
Pamanturile dintre Dunare si Mare, bogate in calcar, cu zile pline de
soare si toamne lungi, ofera conditii dintre cele mai prielnice vitei de vie.
Vedeta podgoriilor din Dobrogea, si nu numai, este Murfatlar-ul. Se gaseste
la 18 kilometri de orasul-port Constanta (antica cetate Tomis), incat
grupurile de turisti aflati pe litoralul romanesc nu pierd ocazia sa
cunoasca, chiar la ele acasa, licorile care se bucura de atata faima. O
galerie de elita asteapta sa-si arate virtutile: Pinot Gris, Chardonnay,
Muscat Ottonel, Traminer, Riesling, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir. Sunt
vinuri albe si negre, dulci si aromate, cu trup plin, catifelat, ce amintesc
de flora suava a Dobrogei si fosnetul fara odihna al valului de mare In
ultimul timp, vinurile de Murfatlar si-au diversificat "look-ul", capatand o
linie noua, moderna, in ton cu piata: Sauvignon Blanc, Dry Riesling, Dry
Muscat si Pinot Grigio. Sunt vinuri albe demiseci, cu leganari zvelte si
aroma seducatoare, gata de tovarasie pentru ceasuri lungi de taifas. Mai sunt
apoi sortimentele SEC si Rai de Murfatlar. Din familia vinurilor de aici face
parte si "Lacrima lui Ovidiu", o licoare aromata si licoroasa, menita parca
sa razbune, peste milenii, tristetile traite de marele liric latin Ovidius Publius
Naso, exilat, la cumpana de milenii, in cetatea dobrogeana Tomis.
|
|
Alta podgorie bine cotata este cea de la Niculitel, in partea de nord a
Dobrogei. Despre soiul Aligoté de aici se spune ca este "mirele" scrumbiei de
Dunare, dar si al multor altor preparate din peste. Meleagul are si alte repere cu o buna
carte de vizita: Babadag, Medgidia, Oltina.
|
Romania Tara vinurilor
Nimic mai fascinant, poate, decat o calatorie,
la ceasurile toamnei, prin imparatia lui Bacchus. Indiferent
ca esti turist obisnuit ori specialist, Romania iti
ofera privelisti, licori si clipe de neuitat pe drumurile
vinului. Invelind dealuri domoale, ca niste imense hrisoave domnesti
coapte de vreme, podgoriile alcatuiesc o adevarata potcoava
de aur pe trupul Romaniei. Doar partea de nord, cu Maramuresul si
Bucovina, ca si zonele mai inalte din inima tarii, sunt
tinuturile unde strugurii nu ating performantele din viile de pe
celelalte meleaguri. Exceptii nesemnificative, fiindca, in realitate,
aproape orice drum pe care-l bati in Romania se intersecteaza cu
amfiteatrele pline cu randurile cumintii, din cauza conditiilor
pedoclimatice, nu reusesc sa atinga per i ale plantatiilor
cu vita de vie, cu vechi crame si vinoteci, in care mult
rasfatata "fiinta lichida", care este vinul,
isi desavarseste, in liniste, culoarea, aromele,
celelalte virtuti care ii dau o incantatoare personalitate. O irezistibila
Tara a vinului
Vin neamestecat cu apa
Romania se gaseste intre primele zece
tari viticole ale lumii. Cat se poate de normal. Cultura vitei
de vie - sustin specialistii, invocand argumente dintre cele mai
diverse - a scris, prin milenii, pe actualul teritoriu al Romaniei, o
incitanta cronica. Mai multe izvoare antice ne lasa veste
ca vita de vie si, desigur, vinul s-au bucurat de o mare
atentie in randul dacilor, strabunii romanilor. Poate chiar de prea
mare atentie, devreme ce Burebista (82-44 i.H.) a fost nevoit, se pare,
sa dea ordin ca planta lui Bacchus sa fie scoasa din
radacini de pe intinse suprafete de pamant. In "Geografia"
sa, Strabon, contemporan cu regele dac, scrie ca "in semn de supunere,
getii s-au lasat induplecati sa taie vita de vie
si sa traiasca fara vin". Este, totusi, greu
de crezut ca dacii - care "beau vin neamestecat deloc cu apa" si
il mai si "imprastiau pe hainele lor, socotind ca este o
deprindere frumoasa si aducatoare de fericire" - au dat curs
atat de rapid drasticei masuri dictate de Burebista. Indiferent de cat zel
ar fi depus, in acelasi timp, si Deceneu, marele sau preot, care
stia "anumite semne prevestitoare prin care deslusea vrerile
divinitatii". Exista destule argumente care dovedesc ca
hotararea lui Burebista n-a avut prea multi sorti de
izbanda. Desigur, contemporanul lui Cezar - imparatul roman, tocmai
pregatea un plan de atac asupra Daciei - dorea ca ostenii sai
sa ramana in permanenta cu vigilenta
intreaga. Isi dadea seama, desigur, si de sporul de curaj
si vitejie pe care il putea provoca, pe campul de lupta, o cupa
cu vin Sfarsitul neprevazut al lui Burebista - ca si al lui
Cezar, de altfel - sunt indicii ca totul a cam ramas la faza de
intentie. Apoi, vita de vie inseamna nu numai vin, ci si
struguri, un aliment de mare valoare nutritiva si chiar
curativa. Pe de alta parte, cativa dintre termenii de
specialitate din limba romana - strugure, butuc, curpen - sunt cuvinte de
origine daca, ca si faimoasele cosoare folosite in lucrarile
viticole, ceea ce denota existenta unei realitati care nu
putea trai din amintiri Intre impresionantele trofee pe care le-a luat
imparatul Traian, dupa victoria sa asupra dacilor, s-a aflat si
cornul de zimbru impodobit cu aur, care a apartinut regelui Decebal, cel
care se sinucidea in 106 d. H., spre a nu cadea viu in mainile
cuceritorilor romani. De altfel, insasi moneda "Dacia Felix", emisa de acelasi imparat, in
112, spre a-si proslavi
izbanda asupra dacilor, contine, alaturi de spicele de grau, si
un strugure, simbol al principalelor bogatii ale noii provicii
incluse in hotarele Imperiului Roman. Referindu-se la aceasta
perioada, savantul Vasile Parvan nota: "In tot acest timp, viticultura a
devenit principala ocupatie, constituind fundamentul insusi al existentei
daco-romanilor in regiunile subcarpatice."
De origine latina, cum este si normal, sunt
majoritatea termenilor care se folosesc in domeniu, precum vie, vita,
must, vin, calcator. Popor crestin, vinul - "sangele lui
Hristos"-, a facut parte dintotdeauna dintre "personajele" nelipsite de la
importantele momente ale vietii, incepand cu botezul si terminand cu
inmormantarea.
Chiote de bucurie
A distrus Burebista, fie si partial, viile
dacilor? Este o enigma ce nu se va deslusi, poate, niciodata.
Cert este ca, in mileniul al II-lea, voievozii care au stat pe tronurile
celor trei Tari Romane au facut din vie si vin un
adevarat blazon al domniei lor. Veacuri la rand, in Moldova si in
Tara Romaneasca, paharnicul - cel ce se ocupa cu umplerea cu vin a
cupei domnitorului la ospete, ca si la alte ceremonii - era una
dintre cele mai importante dregatorii la nivel de stat. La Curtea
domneasca, ca si in casele boieresti - unele pot fi vizitate
si astazi - se beau vinuri vechi si proaspete, de cea mai
buna calitate, marea lor majoritate fiind soiuri autohtone. Multi dintre oaspetii voievozilor,
ca si cronicarii acelor vremi, au lasat savurose insemnari
despre belsugul meselor si consumul neobisnuit de vinuri, despre
pitorescul unor ritualuri care au dainuit chiar pana in zilele
noastre.
Culesul viilor a fost totdeauna o mare
sarbatoare la romani. Se amanau lupte si se pasuiau treburi
grabnice la Curte, voievozii isi asezau tabara in mijlocul
podgoriilor, iar tarafurile cantau de dimineata pana seara. Chiotele
de bucurie anuntau nasterea mustului, in cazi de stejar, prin
calcarea cu picioarele, de catre barbati, a strugurilor. Un
ritual arhaic, plin de poezie, care mai poate fi vazut pe la unele crame,
organizat anume pentru amuzamentul turistilor. Fara
exceptie, toti domnitorii au avut intinse podgorii, vinul - un
apreciat produs pentru export - ajungand in Rusia si Polonia, in Ungaria
si Austria, si nu numai. In acelasi timp, viile, in ansamblu,
reprezentau o importanta sursa de venituri pentru visteria
tarii, ele bucurandu-se, si din acest motiv, de o atentie
speciala. Unii dintre cei mai insemnati voievozi - de la Radu I,
Petru Musat, Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare ori Petru Rares la Mihai
Viteazul, Matei Basarab sau Constantin Brancoveanu - si-au legat pentru
totdeauna numele de podgoriile la care au tinut ca la pretioase
ctitorii ale domniei lor. Nu se poate vorbi, bunaoara, de Cotnari
fara sa te gandesti imediat la cel mai faimos voievod al Moldovei,
Stefan cel Mare, de la moartea caruia sta sa se
implineasca jumatate de mileniu. De altfel, unele dintre cele mai
importante informatii despre viile si vinurile din aceasta
provincie le datoram printului-carturar Dimitrie Cantemir,
autorul binecunoscutei lucrari "Descriptio Moldaviae", scrisa, la
inceputul veacului al XVIII-lea, la cererea Academiei din Berlin. Sa
retinem, aici, un detaliu edificator pentru ceea ce reprezenta viticultura
nu doar in acea perioada, ci pentru intregul Ev mediu romanesc: "Toate
celelalte bogatii ale pamantului sunt intrecute de viile alese,
insiruite pe o lunga fasie intre Cotnari si Dunare."
Vestigii ale curtilor voievodale, case domnesti, poduri si
beciuri adanci - multe dintre ele gasindu-se pe la vechi manastiri
si biserici, ctitorii ale acelorasi capete incoronate - sunt
astazi atractii dintre cele mai incitante pe drumul viilor si
vinului romanesc.
Laude iti canta cu cupele in maini
In veacurile mileniului II, calatorii
straini, strabatand Tarile Romane, au lasat
numeroase si interesante insemnari despre intinderea viilor si
calitatea vinurilor pe care le-au cunoscut. Intr-o lucrare aparuta la
Viena, prin 1541, Georgius Reichersdorffer, de pilda, nu-si putea
infrana admiratia fata de Moldova, ale carei pamanturi
"dau vin si bucate din abundenta". La randul sau, Charles
de Joppecourt consemna, prin 1620, ca "Se mai vad in aceasta
tara coline prea frumoase si atat de abundente in vinuri, incat
nu numai Moldova se indestuleaza, ci se transporta si in
Polonia, si in alte tari vecine". Nici consulul austriac Raicevich nu se putea
arata, pe la 1788, zgarcit cu laudele: "Dealul vestit in Moldova este cel
al Odobestilor, care da un vin asemanator sampaniei
si este transportat in Rusia. Via, asa de folositoare pentru produsul
sau, merita sa ocupe aici primul loc, atat prin
cantitatile mari pe care le produce, cat si pentru excelenta
calitate a acestor vinuri."
"Vinurile din Piatra, Sakoeni si Ramnic - nota S.
Béllanger, intr-o scriere aparuta la Paris, in 1846 - au o calitate
care le apropie de de cele de Vouvray. Galbene ca topazul" Dar nu numai
vinurile din viile ce alcatuiesc podgoria Dealu Mare, din Tara
Romaneasca, au provocat entuziasmul oaspetilor
9. Daca aveti plombe de
amalgam, cautati un dentist special instruit pentru a le scoate in siguranta si
pentru a le inlocui cu portelan. Luati legatura cu Organizatia
IAOMT organization (www.iaomt.com) pentru o lista cu medici
stomatologi specialisti care sunt cel mai aproape de dumneavoastra. S-a
demonstrat ca mercurul din amalgam se evapora in gura, fiind absorbit in sange.
Mai mult, mercurul poate calatori direct spre creier prin nervii olftactivi din
nas.
10. Evitati
stresul continuu. Stresul care nu este indepartat sporeste
producerea de radicali liberi si peroxidarea lipidelor in creier, cauzand
imbatranirea anormala si rapida. Asigurati-va ca dormiti cel putin 8 ore pe
noapte. Exercitiul moderat regulat este de asemenea un excelent mod de a
elimina stresul. S-a dovedit ca incetineste imbatranirea creierului. Totusi,
exercitiul extrem poate avea efect invers. De asemenea, s-a dovedit ca uleiurile
omega-3 protejeaza creierul impotriva raului produs de stres.
11. Evitati depresia.
Daca sunteti depresiv, luati imediat tratament. Multe studii au aratat ca
depresia cauzeaza pierderi de memorie si dificultati de invatare si ca, in
timp, zona creierului care reprezinta centrul memoriei si al invatarii se
micsoreaza. Depresia se trateaza cel mai bine prin exercitiu regulat. De
asemenea, evitarea grasimilor omega-6 si folosirea celor de tip omega-3 ajuta.
S-a aratat ca grasimile omega-3 indeparteaza depresia si protejeaza creierul de
relele legate de stres.
12. O data pe
saptamana ar fi bine sa postiti cel putin pana la pranz. S-a
dovedit ca postul o data pe saptamana incetineste in mod dramatic imbatranirea
creierului si accelereaza refacerea acestui organ important. Experimentele au
demonstrat ca postul ajuta creierul sa genereze substante care stimuleaza
cresterea (factorul de crestere a creierului si factorul de cresterea
epiteliala) care ajuta la vindecarea neuronilor distrusi.
 |
|
Nutritie
|
|
|
Referate pe aceeasi tema
|
|
| Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.
|
|
|
| |
