Nu mai puteti spune ca n-ati
stiut!
Secretele industriei
carnii: chimicalele din salamuri
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne raman in organism chiar
si zece ani, pentru ca tubul digestiv nu le poate digera. Consumul
anual de mezeluri in Romania este de aproximativ zece kilograme pe cap de
locuitor, ceea ce inseamna ca, in fiecare zi, un roman
mananca cam 28-30 de grame de produse din carne.
Anul trecut, media tarilor europene mergea catre aproape 100 de grame
consumate zilnic. Totusi, diferenta
este data de calitatea semipreparatelor romanesti din carne, care
este printre cele mai slabe din Europa, asta si pentru
ca romanii nu se arata preocupati de ce pun in farfurie.
Slanina multa si
injectii cu apa
In unitatile de productie mari si in abatoarele
tehnologizate, sacrificarile de animale sunt rare. Dupa
transare, 80% din carne se
foloseste pentru specialitati, iar restul
intra in productia salamurilor, a carnatilor, parizerului
si a crenvurstilor.
Cantitatile sunt ajustate cu multa slanina tare, dar
si cu soia sau alte grasimi
hidrogenate. Malaxarea se face intr-un recipient mare de metal,
in care se pun la tocat carnea, apoi slanina si soriciul. Din
saci de rafie se adauga faina
de soia, si, potrivit fiecarui retetar, se
adauga aditivi sintetici si
coloranti. Omogenizarea se face in cateva minute, iar
pasta prinde gust si aspect de carne. Ambalarea
se face in membrane de plastic, care, uneori, ajung sa coste mai mult
decat compozitia produsului.
De cealalta parte, produsele
"premium", ca pastrama,
muschiul sau cotletul, sunt injectate cu saramura si fosfati,
compusii care retin cea mai multa apa.
Injectarea se face cu o masina speciala cu ac, iar vidarea
mascheaza ca produsul e umplut cu apa. Saramura, care trage foarte mult
din greutatea produsului, are ca
efecte secundare hipertensiunea arteriala si diabetul.
E-urile sunt importate si, in cele mai multe cazuri, condimentele precum
ceapa sau usturoiul sunt prafuri obtiunite prin deshidratare.
Departe de "mancatul
sanatos"
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetari Alimentare
din Bucuresti, spune ca absolut toate produsele din magazine, mai
putin cele "eco", sunt pline de chimicale.
Cel mai mult, insa, atrage atentia asupra intoxicarii cu
reclame: "Mezelurile si
sanatatea n-au nimic in comun. Copiii n-ar trebui
sa consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresiva pe
segmentul celor mici".
Chiar daca au fost siliti de legi sa treaca pe etichete
toate componentele retetei, producatorii din Romania se feresc
sa dezvaluie cantitatile adevarate de carne dintr-un
produs.
Dintr-o lista de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este
carne. Restul sunt fosfati, nitriti, nitrati, arome sintetice
si coloranti, multa sare si multa apa.
Medicii spun ca efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. In
schimb, pe timp indelungat, efectele sunt dezastruoase. "Romanii s-au obisnuit sa cumpere apa la la pret de
carne. In ultima vreme, au aparut tot soiul de
aditivi care n-au fost testati toxicologic, dar pe care producatorii
au inceput sa-i foloseasca intens. Dintre cei mai periculosi
sunt fosfatii,
care, in exces, impiedica fixarea
calciului in oase. Imaginati-va ce inseamna asta
pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.
SCUMP. 80% din carnea transata merge pentru specialitati, ca
pastrama si cotletul
Etichetele fara valoare
Specialistul in sanatate alimentara atrage atentia ca
potentiatorii de aroma, care se regasesc chiar si in
specialitatile mai scumpe din carne, provoaca un apetit ridicat
si dau de pendenta: "Glutamatul
monosodic da un gust foarte bun. Stimuleaza pofta si te face
sa mananci incontinuu. Efectul nu-i imediat, dar
mancand si mancand, duce la obezitate".
Din lista lunga de compusi chimici alimentari, colorantii sunt
bombe pentru organism. "Rosul
carmin se extrage dintr-o insecta. In procesul chimic de extractie,
se foloseste aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase si riscul
cel mai mare il reprezinta Alzhaimerul", explica Gheorghe
Mencinicopschi.
Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, in mare parte, de faina de soia sau de amidonul de cartofi,
care au chiar 40% din compozitia unui parizer ieftin sau a unui salam.
"Soia in stare pura, nemodificata genetic, a ajuns sa fie cel
mai sanatos ingredient dintr-un salam. Amidonul, in schimb, chiar
n-are ce cauta intr-un produs din carne. Pentru ca nu vor sa fie
scrupulosi, producatorii promit sa-l treaca pe lista
ingredientelor", spune Mencinicopschi.
AMENINTARI Bolile care ne urmaresc Fosfatii din mezeluri impiedica fixarea
calciului in oase. Afecteaza cresterea copiilor, iar in 20 de ani,
femeile vor suferi de osteoporoza. Barbatii vor scadea la
batranete mai repede in inaltime si, in multe cazuri,
vor fi obezi..
Semipreparatele mai contin gume de omogenizare,
care, pe langa faptul ca retin apa, au rolul de a
omogeniza.
"Nu pot fi digerate de tubul
digestiv, decat in zece ani. Efectul imediat este aparitia gastritelor si a ulcerelor, dar si a celei mai urate forme de
cancer - cel colonorectal", spune Mencinicopschi.
44% CARNE Carnati Cabanos Contine:
carne de porc inferoara - cu slanina si sorici - 44%,
carne de vita - 16%, faina
de soia - 40%. Se adauga usturoi, condiment universal,
coriandru si agent de afumare.
Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid
ascorbic), potentiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care
provoaca apetit mare si dependenta), zaharuri -
dextroza, lactoza, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de
sodiu si nitrat de potasiu.
Pentru omogenizare se mai folosesc grasimile
vegetale. Se ambaleaza in intestine subtiri de oaie.
Se lasa la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvantarea se face intr-o
camera frigorifica, timp de 2-3 ore.
60% CARNE Carnati de porc Contine: carne de porc 60%, cu
slanina si sorici, proteina vegetala din soia
nemodificata genetic, apa 20%, sare, condimente si arome
naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu si potasiu),
antioxidanti (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu,
potentiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoza,
dextroza), colorant natural - carmin, conservanti: nitrit de sodiu
si nitrat de potasiu Nitritul de sodiu previne cresterea
bacteriei ce cauzeaza botulismul,
mareste timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaza
culoarea rosie a carnurilor procesate si da o aroma
specifica.
60% CARNE Cotlet de porc Contine: cotlet de porc, un strat de slanina de 0,5-1 centimetri. Carnea,
taiata suvite, se injecteaza cu saramura 20%-
40%. Injectarea se face manual sau cu o masina speciala cu ac. Se pune apoi intr-un sos condimentat cu usturoi, boia
de ardei, piper si coriandru, unde se lasa timp de mai multe ore. In
sos se mai adauga antioxidanti, potentiatori de gust.
Se lasa sase zile la rece, apoi se afuma industrial.. 14 portii de mezeluri pe luna cresc cu
78% riscul aparitiei unei forme de boala pulmonara
obstructiva cronica, care este foarte grava.
Afectiunea reprezinta una dintre primele cinci cauze de deces in
Vest. Se manifesta prin scaderea capacitatii organismului
de a mentine o concentratie normala de oxigen in sange.
62% CARNE Lebarwurst Contine: carnea capului de porc in
proportie de 62%, slanina tare 7%, organe - inima, rinichi,
splina 15%, ficat 16%. Se adauga supa de la fierberea capului, mixul
de condimente, ceapa fiarta, zahar si sare. In malaxor se
adauga aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidanti, amidon
de cartofi. Compozitia se ambaleaza in membrane
sintetice si se fierbe la 75 de grade C.
Un lebarwurst "traditional" trebuie sa contina mai
putin de sase grame de sare la 100 de grame de produs si, in
principiu, sa aiba cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de
valabilitate sa nu depaseasca zece zile.
Un produs mai putin conservat isi schimba
culoarea la deschiderea ambalajului.
80% SLANINA SI
SORICI Parizer de porc Contine: 80% slanina si sorici de porc, 10% carne de pasare dezosata mecanic (in care intra oase
macinate), faina de soia, proteina
vegetala, amidon, condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de
ardei, potentiatori de gust, coloranti (carmin). Dupa amestecare, compozitia se fierbe timp de
20 de minute in apa, la 75 de grade C. Din cauza amidonului si a
fibrelor din soia, confera starea de satietate.
In schimb, este greu de digerat. Carnea dezosata mecanic este pasta
rezultata din dezosarea carcaselor de pasare, care este
prelucrata cu utilaje speciale.. Aceasta pasta poate contine si resturi de
piele, chiar si oase. 60% SLANINA SI
SORICI Salam de vara Contine: 60% slanina si sorici, 17% carne
de calitate inferioara - adica ceea ce se poate prelucra din
picioare, gat - mix de condimente - sare, boia, piper sau extract de condimente
- aditivi care imita gusturile condimentelor, faina de soia 20%,
antioxidanti, colorant - carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriti,
nitrati, pasta de usturoi, zahar. Toate acestea se amesteca in malaxoare, apoi se
ambaleaza in membrane artificiale (de plastic), se zvanta si se
afuma industrial intr-o camera unde, teoretic, ar trebui sa stea
cel putin patru-cinci zile.
In alte cazuri, se adauga agent de afumare.
40% SARAMURA Pastrama Contine: carne dezosata de la pulpa, spata si
muschiul de pe spate. Se taie in suvite, se sareaza,
dupa care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapa si
de usturoi, antioxidanti, coloranti, agenti de afumare si
potentiatori de gust.
Carnea sta in sos timp de trei pana la cinci zile, apoi se scoate
si se leaga cu sfoara. Se injecteaza cu o solutie de
saramura de 20-40%, apoi se ambaleaza in pungi de plastic, in vid.
Afumarea se face cu fum lichid, care
contine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate. 70% SLANINA SI
SORICI Sunca de porc Proportiile de carne difera in functie
de reteta.. Sunca taraneasca contine:
70% carne procesata mecanic (are in compozitie slanina,
urme de oase, sorici) - proteine din soia, toata gama de
antioxidanti, colorant - carmin.
Carnea se injecteaza cu o solutie de saramura, apoi trece in
malaxoare de trei ori..
Prima malaxare se face la o ora dupa injectarea cu saramura, a
doua la 24 de ore dupa depozitarea la frig si inca o data
la 48 de ore dupa maturare.
Apoi, compozitia se pune in forme metalice care se tin la un
tratament termic de 75 de grade Celsius. Dupa racire, formele se
ambaleaza in pungi de plastic, in vid.
