Nutritie
Legumele si fructele
LEGUMELE SI FRUCTELE
Legumele si fructele sunt alimente de origine
vegetala de larg consum, cu rol important in alimentatie
datorita insusirilor senzoriale deosebite si elementelor
nutritive pretioase pe care le contin: glucide, enzime, acizi
organici, vitamine si saruri minerale. O particularitate a legumelor
si fructelor rezida in faptul ca majoritatea pot fi utilizate de
om in alimentatie in stare proaspata ca
atare, precum si in diferite preparate culinare sau sub forma conservata.
Importanta
consumului de legume si fructe este
intregita de participarea acestora intr-o proportie insemnata in
conceptia retetarelor de preparate si semipreparate culinare:
putem spune ca nu exista meniu in care legumele si fructele
sa nu intervina intr-o proportie, uneori destul de
ridicata.
O alta directie a importantei legumelor si
fructelor se refera la terapeutica utilizarii lor, ca adjuvanti
al tratamentului medicamentos si in medicina preventiva.
Caracteristicile de calitate ale legumelor si fructelor
Legumele
si fructele destinate consumului in stare proaspata, cat si
industrializarii trebuie sa indeplineasca o serie de
caracteristici de calitate cum sunt: forma, marimea, consistenta
pulpei, gustul, suculenta pulpei, aroma etc.
La
aprecierea calitatii loturilor de legume si fructe se iau in
considerare si urmatoarele caracteristici: autenticitatea soiului,
uniformitatea de soi, starea de prospetime, starea de sanatate
si curatenie, gradul de maturare, defectele etc.
In
functie de toate aceste caracteristici, legumele si fructele sunt
incadrate pe clase de calitate: extra, I-a, a II-a.
Forma
- este specifica pentru diferitele specii si
soiuri de legume si fructe, fiind, in functie de natura organului
plantei: cilindrica, conica, tronconica, ovala,
oval-alungita, piriforma, sferica, sferic-alungita. Datorita
conditiilor necorespunzatoare de nutritie sau climaterice
(seceta, exces de umiditate, frig - canicula, grindina etc.,
atacului daunatorilor) legumele si fructele pot prezenta abateri
de la forma lor naturala. Aceste abateri ale formei
prezinta dezavantaje atat la incadrarea pe calitati cat si
la prelucrarea industriala.
Uniformitatea
trebuie asigurata, in special la legumele si fructele care se
prelucreaza in bucati intregi, avand un
rol important in asezarea legumelor si fructelor in recipiente, in
ambalaje de transport permitand folosirea rationala a
capacitatii ambalajelor.
Forma
legumelor si fructelor nu este numai o
caracteristica distincta, ci si un element al esteticii
acestora.
Marimea
- legumelor si fructelor este o
caracteristica ce se exprima prin greutatea, dimensiunile sau volumul
legumelor si fructelor sau numarul de bucati la kg. Fiecare
specie si soi are o marime tipica care este
in functie de gradul de maturitate. In functie de
marime - legumele si fructele sunt incadrate pe clase de calitate.
Standardele precizeaza dimensiunile legumelor
si fructelor pe clase de calitate, folosindu-se in acest scop de limita
minima sau maxima a dimensiunilor si de clasele de calibrare.
In cadrul industrializarii legumelor
si fructelor - marimea (dimensiunile) reprezinta criteriul
important ce sta la baza impartirii conservelor in clase de
calitate (la mazare, fasole pastai, bame, cirese,
visine, caise ).
Culoarea
- legumelor si fructelor este data de
prezenta pigmentilor (anticianici, carotenodici, clorofilieni) in
celulele epicarpului si mezocarpului.
Culoarea unor specii de legume si fructe
variaza in functie de stadiul de maturitate si de capacitatea de
a-si continua coacerea. Ea
constituie si un criteriu de stabilire a
momentului recoltarii legumelor si fructelor.
In
procesul de prelucrare a legumelor si fructelor, culoarea are un rol important - urmarindu-se mentinerea si
regasirea ei in produsele finite. In anumite cazuri
culoarea legumelor si fructelor sufera modificari din cauza
regimului termic, a reactiilor de oxidare a formarii unor
compusi complecsi sau actiunii unor enzime.
Consistenta
sau fermitatea - structura texturala - reprezinta rezistenta pe
care o opun legumele si fructele la exercitarea unor presiuni exterioare.
Ea este determinata de structura si textura
soiului, de compozitia chimica, de gradul de maturitate si de
conditiile de transport si pastrare.
Gradul de maturitate determina consistenta
legumelor si fructelor. In stare necoapta, legumele si fructele au o consistenta
tare (uneori foarte tare), determinata si de continutul de
pectina (raportul pectina - protopectina). Pe masura coacerii consistenta se micsoreaza
devenind specifica speciei si soiului.
In prelucrarea industriala a legumelor
si fructelor consistenta constituie un
criteriu important in stabilirea parametrilor procesului tehnologic
(temperatura, presiune, timp). La fructele cu consistenta moale
se aplica tratamente chimice, trecerea printr-o solutie de
clorura de calciu sau var stins in vederea intaririi
tesuturilor.
Masurarea
consistentei se realizeaza cu diferite aparate numite penetrometre,
maturometre, care se bazeaza pe stabilirea fortei necesare pentru a
strapunge tesutul vegetal.
Gustul
- este una din caracteristicile sale mai importante
ale legumelor si fructelor care determina atat consumarea in stare
proaspata cat si prelucrarea industriala. Gustul este caracteristic pentru fiecare specie si soi de
leguma sau fruct, fiind determinat de continutul in glucide, acizi
organici, substante tanante etc. Intensitatea maxima a gustului
si plinatatea acestuia se obtine numai daca legumele
si fructele la recoltare au atins un anumit grad
de maturitate, care sa favorizeze ulterior desfasurarea
proceselor biochimice hotaratoare in definirea gustului.
|
Contin
carbohidrati complexi (amidon si fibre) si sunt bogate in proteine, vitamine
din complexul B si fier.
|
6 - 11
portii zilnic
1 portie consta in:
- 1 felie de paine
- 1 chifla
- 200 g cereale preparate sau paste fainoase
- un bol de cereale pentru micul dejun
|
III. Curiozitati Despre
Corpul Uman
Omul este o fiinta cu o structura complexa, cu
o traire psihica aparte, ce ascunde, inca, taine necunoscute. La cateva
curiozitati despre corupul uman ne vom referi in continuare.
EMBRIONUL UMAN are
inca de la formarea lui un anumit sex, care va deveni intrauterina sub
influenta hormonilor sexuali, hormonii ce vor avea un rol important dupa
nastere.
COPII pana la varsta
de 4-5 ani, au respiratie abdominala completa, asigurata de contractia
muschilor abdominali, apoi se trece la respiratia exclusiv toracica.
MEDIUL ACVATIC a
fost candva, lacasul de existenta al omului, aceasta o dovedeste si faptul ca
nasterea este mult mai usoara in apa, mediu in care nou-nascutii evolueaza cu
dezinvoltura, tinand ochii larg deschisi si efectuand miscari reflexe de inot,
care le permit sa se deplaseze cu relativa usurinta.
GLANDA PINEALA sau
EPIFIZA 'al treilea ochi' la om s-a retras in profunzimile
creierului, cantareste 0, 1-0, 2 g, fiind o glanda ciudata, care participa
pritre altele, la mentinerea echilibrului apei si a compozitiei normale a sangelui.
GLANDA TIROIDA are
maximum de activitate intre orele 2-4 dimineata, dupa cum a stabilit, pe baza
experimentului cu izotopul radioactiv iod 137 Societatea de Biologica din Montpellier.
FICATUL are secretie
maxima la ora doua noaptea, iar rinichiul intre orele 17-19 si in anotimpul de
iarna.
ACCIDENTE VASCULARE
ALE CREIERULUI se produc in jurul orei 18, ale inimii si vaselor coronare in
jurul orei 20, iar situatia critica pentru plamani este seara, pana la miezul
noptii.
1. Din Bioritmul Corpului Uman
3:0.1Consemnam
curiozitati cu privire la 'timpul biologic, al corpului uman. Omul
inregistreaza un maximum al temperaturii la orele 16-20 si un maximum la orele
4-8; frecventa pulsului, debitul cardiac si presiunea arteriala au un maxim la
orele 12-18 si un minim la orele 2-4; consumul de oxigen si producerea de
dioxid de carbon, ca si ventilatia pulmonara au valori mari intre 18-22;
numarul leucocitelor (globulele albe) este mai mare intre orele 17-20 si este
mai redus intre orele 11-14; proteinele din ser au concentratia maxima spre
miezul zilei si scad dupa-amiaza; glucoza din sange este cu 10% mai mare
noaptea decat la amiaza. Diureza este maxima in zilele cu luminozitate mare
intre 16 si 20, iar in zilele cu luminozitate redusa, intre orele 8-12. Glanda
suprarenala are o activitate mai intensa in cursul zilei si mai redusa 4-8
dimineata.
2. Sanatatea Oamenilor de Geniu
3:0.2Unii oameni de
geniu, nume inscrise in marea enciclopedie universala de valori spirituale, au
suferit de diferite bli, reusind sa-si invinga suferinta fizica prin creatie.
Astfel, Cezar, Napoleon Bonaparte, Feodor Dostoievski, Hemholtz aveau
epilepsie, iar Charles Darwin Si Bismarck erau neuroastenici. Si tot bolnavi,
pe fond nervos, au fost Newton,
Lenau, Fr. Nietzsche, Dante Aligheri, Gabriel Rosetti, Charles Baudelaire, Van
Gogh, Victor Hugo, Wolff. De afectiuni pulmonare au suferit John Locke, Walter
Scott, P.B. Schelley, Voltaire, Fr. Schiller, Emerson, Edgar Allan Poe, Chopin,
Heinrich Heine, Eugene O'Neill, Anton Chechnov, Maxim Gorki si altii.
Homer(sec. Al IX-lea i.e.n.) si J. Milton nu vedeau, Beethoven nu auzea, Byron
era schiop, iar Lichtemberg si Immanuel Kant aveau cocoasa. Jean Jaques
Rousseau, A. Schopenhauer si Stindberg traiau mereu cu impresia ca sunt persecutati.
Iata cateva exemple din randul oamenilor celebri, care, desi suferind, dar cu
vointa si cu multa ambitie, si-au valorificat talentul pentru opere
nemuritoare.
3 Tratament Fara Medicamenta
3:0.3Parafrazand
titlul cartii 'Sa ne tratam si fara medicamente (1990), prezentam
exercitii de gimnastica energetica, care sunt, de fapt, miscari comportamentale
ale unor animale. Astfel, tigrul, in ipostaza atacului, executa miscari ce le
poate prelua si omul, fiindu-i de folos in profilaxia unor boli si la
dezvoltarea atentiei. Aceste miscari sunt: respiratia retinuta, picioare usor
departate si genunchi indoiti, capul aplecat in fata, privirea inainte, intr-un
punct fix; apoi - pumnii stransi, membrele superioare se ridica foarte incet
pana aproape de orizontala si, deodata, vor fi coborate brusc si retrase spre
abdomen expirandu-se cu zgomot. Prin imitarea maimutei, animalul cel mai agil,
omul isi va intretine supletea corpului. Exercitiu cuprinde momentele:
respiratia retinuta, picioare departate, unul dus mai in fata, cu genunchii
indoiti; ridicarea pe varful piciorului din spate si dcerea membrului superior
de acease parte inapoi, iar celalalt inainte, la orizontala pana la nivelul
umarului. Dupa cateva secunde se pivoteaza (rasuceste) cu piciorul in fata, la
stanga si la dreapta - moment ce se va repeta de mai multe ori. inspirandu-se
cat mai profund. Prin imitarea zborului cocorului, miscarile ce le executa omul
vor fi benefice, ele conribuind la combaterea oboselii si dezvoltarea
capacitatii de concentrare: respiratie retinuta, picioarele indepartate, unul
duds in fata, genunchi indoiti si mainile impreunate deasupra capului; apoi
expirand profund, bratele se coboara de-a lungul corpului, iar capul se apleaca
in fata. In continuare se revine la pozitia vericala, capul fiind dus pe spate,
cat mai mult pentru a privi cerul, in inspiratie profunda si prelungita,
bratele ramanand de-a lungul corpului. Miscarile de comportament ale acestor
animale, ale ursului si cerbului ('Jocul celor cinci dobioace'),
folosite in medicina traditionala chineza inca din secolul al II-lea, pot fi
folosite zilnic de persoane sanatoase, convalescente si chiar de unii bolnavi.
In prezent, 'jocul', care consta in cinci exercitii, face parte din
programul de pregatire a cosmonautilor americani.
4. Despre Genetica si
Biotehnologiile Moderne
3:0.4Genetica -
stiinta ereditatii si variabilitatii organismelor ne ofera la sfarsitul
mileniului descope
 |
|
Nutritie
|
|
|
Lucrari pe aceeasi tema
|
|
| Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.
|
|
|
| |
