Conceptul de securitate alimentara

CONCEPTUL DE SECURITATE ALIMENTARA

Conceptul de securitate alimentara a fost formulat pentru prima data dupa cel de-al doilea razboi mondial in cadrul dezbaterilor Organizatiei pentru agricultura si alimentatie (FAO) cand a fost lansat la Roma in 1963 celebrul manifest "Proclamatia dreptului fiecarui om de a manca pentru a-si astampara foamea".

Conform  FAO (organism mondial implicat in monitorizarea securitatii - Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura Mondiala a Sanatatii) securitatea alimentara reprezinta "garantarea fiecarui individ in permanenta in orice loc, sau moment al accesului la o alimentatie suficienta si sanatoasa care sa-i permita sa aiba un regim alimentar satisfacator pentru o viata sanatoasa si active".

Securitatea alimentara este influentata de 4 grupe de factori:

- mediu social-economic si politic;

- performantele sectorului agroalimentar;

- protectia sociala;

- sanatatea si igiena.

Securitatea alimentara face parte din securitatea fiecarui stat din lume si aceasta la randul ei din securitatea globala. Asigurarea securitatii alimentare a populatiei unui stat este in primul rand obligatia acestuia. Un stat trebuie sa-si gestioneze eficient si rational resursele altfel se pune in pericol insasi existenta statului si a poporului respectiv. Securitatea alimentara este un concept deosebit de dinamic care a evoluat in timp. Astfel in tarile dezvoltate securitatea alimentara s-a realizat prin crearea unui sistem agricol viabil prin practicarea unor politici indelungate si costisitoare de sustinere a agriculturii. Astazi in aceste tari conceptul a dobandit alte intelesuri. Datorita faptului ca in aceste tari s-a reusit sa se asigure hrana in cantitati indestulatoare, se pune in prim plan calitatea, siguranta si protectia sociala, deci sunt preocupate de protectia sanatatii consumatorilor.

Analiza: Paltin argintiu - specie nerezistenta la seceta, dar rezistenta la geruri Analiza: Porumbarul (Prunus spinosa)

b)    bovinele vor fi legate individual;

c)     inainte de imbarcare se va verifica starea pardoselei si a peretilor laterali precum si a sistemului de fixare si inchidere a obloanelor (fig .6);

d)    la imbarcarea si debarcarea animalelor, salariatii. insotitori nu vor sta in dreptul obloanelor laterale si a celui din spate (fig. 7).

Deschiderea oblonului din spate se va face numai la masinile care stationeaza;

e)   deplasarea autovehiculelor se va face pe itinerariul stabilit si numai in caz de forta majora acesta se va putea modifica;

f)   transportul animalelor se va face numai in urma prezentarii certificatului de sanatate eliberat de serviciul sanitar-veterinar respectiv;

g)   salariatilor care insotesc transportul animalelor li se va face un instructaj de protectie a muncii, precum si intocmirea itinerariului de parcurs.

Art. 55. Si in cazul transportului animalelor cu autovehicule este interzis ca salariatii sa calatoreasca impreuna cu animalele. Acestia vor calatori in cabina autovehiculului.

3.2.4. Debarcarea animalelor

Art. 56. Autocamioanele cu animale vor fi trase la rampa, cu oblonul lateral sau din spate lasate functie de modul cum se debarca animalele.

Este interzis a se stationa sau circula prin spatiul dintre autocamion si rampa.

La rampa se va afisa in mod vizibil atentionarea privind modul de pilotare al masinilor, in vederea evitarii strivirilor.

Art. 57.Operatiunea de dezlegare a animalelor va fi facuta de insotitor sau de manatorul de animale. Intrarea intre animale este interzisa.

Art. 58. Animalele retive, taurii si bubalinele adulte se vor dezlega numai dupa fixarea bastonului de inelul nazal. Aceste animale vor fi conduse de doi manatori de animale (fig. 8).

Fig. 8

Art. 59. Intreaga operatiune de debarcare a bovinelor se va executa sub directa supraveghere a primitorului de animale, care va avea grija ca la trecerea bovinelor din autovehicul pe rampa sa nu se gaseasca nici un salariat in fata ani-malelor, mtrucat acestea, sarind pe rampa, pot provoca accidente.

Art. 60. Conducerea bovinelor de la rampa de descarcare se va face pe culoare de aductiune, fiind introduse pe loturi in boxe. In timpul deplasarii animalelor, manuitorii le vor insoti din afara culoarelor.

Art. 61. Descarcarea bovinelor din vagoane se va face la rampa mobila, pe linia de garaj.

Art. 62. Dezlegarea animalelor se efectueaza in vagon, de catre salariatii care au asemenea sarcini, dupa care le dirijeaza la rampa.

Art. 63. Se va avea grija si se va controla in mod special fixarea rampei mobile la intrarea in vagon, precum si imobilizarea rotilor rampei prin saboti de lemn. In cazul rampei fixe vagonul va avea la roti saboti fixati cores-punzator.

Art. 64. La coborarea animalelor pe rampa se va avea grija ca manatorul de animale care le conduce sa nu se gaseasca in fata lor, intrucat acestea, sarind de pe rampa, ar putea accidenta pe cei care le conduc (fig .9).

Art. 65. Daca operatiunea de descarcare si conducerea animalelor se fac noaptea, se va asigura pentru vagoane, iluminarea cu mijloacele pe care le are in dotare persoana care are atributii in acest sens. Animalele vor fi conduse cu manatoare de cauciuc.

Fig. 9

Art. 66. Debarcarea porcilor se face la rampa fixa din incinta ' bazei. Autovehiculul va trage la rampa, fie cu oblonul lasat in jos, fie cu oblonul ridicat, aceasta in functie de inaltimea podelei autovehiculului fata de rampa.

Art. 67. Conducatorului auto i se va atrage atentia de catre primitorul de animale sa nu lase spatiu intre rampa si autovehicul, ceea ce ar putea duce la accidentarea animalelor I si a personalului de serviciu.

Art. 68. Primitorul de animale de serviciu va avea g [«a spatiul dintre oblon si podeaua autovehiculului sa se C( f pleteze cu diverse materiale (scanduri, elemente meta .etc.), astfel ca porcinele sa nu-si introduca picioareh | spatiul ramas liber si sa se accidenteze.

Art. 69. Manarea porcilor din masinile necarosate, solo cupluri, spre rampa, se face de manatorul de animale, < se urea pe la cabina soferului; din masinile caros manatorul se va urea numai dupa ce conducatorul autc asigurat ca podul etajului superior este bine fixat (fig.

Art. 70. Numararea porcinelor de catre primitor se va face stand lateral pentru a evita rasturnarea sa de animalele ee intra in rampa. Dupa numarare, porcinele se introduc prin culoarele de aductiune in boxele de asteptare.

Art. 71. Debarcarea porcinelor din vagoane c.f. tip "C' sau "E' se face pe linia de garaj abator, cu ajutorul rampei mobile.

Art. 72. Rampa mobila va fi manevrata de catre tractor. Inainte de fixarea rampei la vagon sunt necesari 5 salariati, din care unul va manevra cu atentie fixarea podurilor mobile in intervalul usilor.

Art. 73. Primitorul de animale va avea grija ca manatorii de animale sa se urce in vagoane numai dupa ce s-a asigurat fixarea cu saboti a podului anexa al rampei.

Art. 74. Scoaterea animalelor din vagoane se va face de doi manatori, care vor incepe manarea animalelor din cele doua capete ale vagonului.

Art. 75. Primitorul de animale se va ingriji sa sChimbe oamenii din vagoane dupa descarcarea a doua sau trei vagoane.

Art. 76. In cazul cand pe linia de garaj se gasesc mai de 15 vagoane se va introduce in abator efectivul de ani a 3 vagoane si numai dupa aceea se va continua descarc aceasta operatie este necesara pentru a nu bloca zor acces.

Art. 77. In timpul iernii se va avea grija ca rampe] descarcare mobile, cat si rampele fixe sa fie presarate cu pentru inlaturarea ghetii. Rampele vor fi controlate z inainte de a fi exploatate si, in cazul constatarii ^J defectiuni tehnice, vor fi reparate. Iluminatul in vag se va face cu felinare de vant sau cu lanterne.

Art. 78. Din boxele de asteptare, manatorii de animali dirija bovinele spre cantar, pe culoare de aductiune, stai ^Fafara culoarului (fig. 11).

Art. 79. Este interzisa intrarea salariatilor intre animal itimpul cat stau pe cantar (fig. 12).

Art. 80. Dupa trecerea prin cantar, cand'se face lotii ^pe calitati, operatiunea de manare in boxele de astepta gva face tot din afara culoarului.

Art. 81. Animalele retive (taurii, bivolii etc.) vor fi cor la cantar numai cu baston la inelul nazal si dupa cant

Fig. 11

Fig. 12

vor fi legate in boxe separate; animalele foarte retive ni vor mai cantari (fig. 13).

Fig. 13

Art. 82. Dirijarea din boxele de asteptare a bovinelor pe rsacrificare, se va face de manatorii de animale de serv sub conducerea si controlul conducatorului locului de munca. Bovinele vor fi dirijate, pe loturi de calitate, spre sala de sacrificare pe culoarele de aductiune.

Art. 83. La trecerea prin incinta abatorului, in fata salii de taiere, se vor inchide in prealabil gardurile rabatabile de catre manatorii de animale, care vor interzice si trecerea personalului de la alte sectii, in momentul intrarii animalelor in tarcul de langa sala.

Art. 84. Manarea animalelor se va face din afara culoarelor 1 de aductiune.

Art. 85. Taurii si bubalinele adulte vor fi conduse legate cu pipa sau mucarnite de catre doi manatori (la fiecare animal), sub controlul direct al salariatului de servisiu si vor fi legate in tarcul de langa sala de taiere.

Art. 86. Din boxele de asteptare de la rampa de descarcare, manatorii de animale vor scoate loturile de porcine, dirijandu-le la cantar. Pe bascula respectiva manatorii vor svea grija sa nu introduca decat cca 15 capete. Usa cantarului va fi manipulata cu grija, atat la inchidere, cat si la deschidere, pentru a nu da nastere la accidente din cauza aglomerarii porcinelor inainte de cantarire (fig. 14).

Fig. 14

3.2.5. Preluarea animalelor

Art. 87. La lucrarile de preluare a animalelor privind pregatirea nutreturilor, furajarea, evacuarea dejectiilor etc., se vor respecta Normele specifice de securitatea muncii pentru sectorul cresterii animalelor (anexa 1, pet. 4) si Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice (ANEXA 1, pct.l).

Art. 88. Pentru usurarea efortului fizic depus de salariati, agentii economici vor da o atentie deosebita introducerii micii mecanizari in lucrarile zootehnice, ca: pregatit nutreturi, furajat, degajat balegarul, tuns, muls etc.

Art. 89. La golirea dejectiilor din fosa, se va deschide ca-pacul din timp pentru aerisire. Salariatii care lucreaza deasupra gurii fosei la manipularea sorbului sau, in cazul intrarii in fosa, pentru curatarea acesteia, vor fi dotati cu echipamentul individual de protectie necesar. In mod obligatoriu, atunci cand se lucreaza in fosa pentru curatarea acesteia, 2 membri ai echipei vor ramane afara pentru supraveghere, fiind echipati la fel ca eel care a intrat in fosa (fig. 15).

Fig. 15

Art. 90. Curelele nu trebuie sa depaseasca latimea saibelo: iar muchia lor este necesar sa fie neteda; curelele de tram misie late trebuie sa fie bine cusute. Este interzisa prindere acestora cu suruburi (fig. 16).

Art. 91. Salariatii care efectueaza lopatarea cerealelor di magazii vor purta masti contra prafului. Aceasta operatiun se va efectua numai cu geamurile de la magazie deschise

Art. 92. Pentru evitarea exploziilor provocate de amestect pulberii de faina cu aerul, in spatiile de depozitare a fain

Fig. 16

este interzis fumatul, intrarea cu foe deschis, sudarea, producerea de scantei etc. (fig. 17).

Art. 93. Primirea animalelor in bazele de receptie si ingrasatorii se va face intr-un spatiu special amenajat (ocol).

Art. 94. Este interzisa lasarea libera a animalelor in baza de receptie.

Art. 95. Ocolul pentru preluarea animalelor va fi prevazut cu stanoage si belciuge pentru legarea bovinelor si cabalinelor.

Fig. 17

Art. 96. Bovinele retive, precum si taurii vor fi conduse cu m asaua si bastonul, iar cabalinele cu capastrul.

Art. 97. Pentru prevenirea incendiilor cauzate de descarcari electrice din atmosfera adaposturile de animale vor fi prevazute cu instalatie de protectie contra supratensiunilor atmosferei (paratrasnet). De asemenea, se vor organiza pichete de incendiu dotate cu stingatoare si restul inven-tarului (puturi cu apa, galeti, tanacoape, cazmale, lazi cu nisip etc.), conform normelor P.S.I.

Art. 98. Pentru prevenirea transmiterii bolilor de la animale la om, galetile de la fantani vor fi prevazute cu bare de metal fixate in cruce, pentru a nu permite adaparea animalelor direct din galeti (fig. 18).

Fig. 18

Art. 99. Depozitarea gunoiului de grajd se va face intr-un loc anume. Gropile de colectare a purinului vor fi bine delimitate si acoperite in permanenta cu capace si lacat si cu tablite avertizoare de atentionare.

Art. 100. In cazul masinilor auto si a semiremorcilor specializate pentru transportul animalelor, prevazute cu rampe portative la imbarcare si debarcare salariatii nu vor sta in dreptul acestora. Dupa asezarea pe sol a rampei se vor fixa peretii laterali in vederea evitarii accidentelor prin sarirea animalelor prin partile laterale (fig. 19).

Fig. 19

Art. 101. Stivuirea fibroaselor din sire se va face de catre salariati, care in prealabil au fost instruiti. Asezarea baloturilor se va face pe sistemul unei pante continue.

Distribuirea balotilor se va face incepand cu partea superioara a sirei si nu se admite smulgerea lor pentru a nu se produce accidente prin prabusirea balotilor (fig. 20).

Art. 102. Transportul balotilor de paie se va face cu toata atentia, fiind interzisa cu desavarsire urcarea salariatilor pe baloti. In cazul transporturilor cu tractiune animala, in timpul incarcarii furajelor fibroase, animalele vor fi scoase din ham in vederea evitarii pornirilor neprevazute.

Fig. 20

Art. 103. Dupa cantarire, animalele vor fi dirijate pentru cazare spre grajduri sau padocuri tot pe culoarele de aductiune.

Art. 104. Dirijarea porcilor din grajduri si padocuri spre sala de taiere se va face pe culoarele de aductiune special amenajate.

Art. 105. Transportul bovinelor accidentate la sala sanitara se va face pe carutul "salvare' sub controlul brigadierului de serviciu, care va avea grija sa imobilizeze prin legare, picioarele si capul animalului.

Art. 106. Dupa imbarcarea pe mijlocul de transport animalul va fi imobilizat prin legare.

Art. 107. Este strict interzis ca manatorii de animale sa se aseze pe animal in timpul transportului.

Art. 108. Transportul porcinelor sacrificate sau oloage se face cu electrocarul, salvarea, camionul hipo sau carat.

Art. 109. Pentru porcinele mari se va proceda la imobilizarea si fixarea prin legare; este interzis ca salariatii sa se aseze pe porcine in timpul transportului. La transportul cu carutul se va avea grija ca, la incarcare, acesta sa nu se rastoarne.

Art. 110. Sacrificarea animalelor din stoc se face numai de salariatul instruit pentru aceasta operatiune, el singur avand dreptul sa poarte asupra sa cutitul in teaca.

3.3. Combaterea zoonozelor

Art. 111. Pentru prevenirea transmiterii bolilor infecto-contagioase de la animale la om se vor lua masurile enumerate in continuare. Astfel, receptionerii, merceologii, primitorii de animale, manatorii si personalul din echipa de igienizare vor respecta urmatoarele reguli:

la intreruperea lucrului pentru masa, spalarea pe maini se face cu apa si sapun, perie de unghii si dezinfectant bromocet, acid acetic etc.; de asemenea este obligatorie spalarea pe maini a fumatorilor, in conditiile de mai sus, ori de cate ori fumeaza (fig. 21).

Fig.21

la intreruperea lucrului se va face obligatoriu dus folosindu-se dupa aceea pentru maini dezinfectantul indicat La terminarea lucrului este obligatorie spalarea si dezinfec-tarea cizmelor la locul amenajat in acest scop (fig. 22).

3.4. Lucrari de igienizare

Art. 112. Echipa de igienizare executa operatiunile de curatenie si spalare a rampelor de debarcare a animalelor, grajdurilor, padocurilor si boxelor de animale.

Fig. 22

Art. 113. Pentru evitarea accidentelor, personalul acestei pe trebuie sa respecte urmatoarele reguli (fig. 23):

a)        curatarea locurilor indicate se face numai dupa . acuarea animalelor; este interzisa intrarea intre animale si m special intre bovine;

b)        Se va proceda cu atentie la folosirea uneltelor de lucru (lopeti, tarnacoape, cazmale, furtunuri etc.) si numai conform prezentelor norme;

c)         pentru evitarea accidentelor provocate prin alune-care in locurile alunecoase, se va folosi iarna sare, iar vara nimegus sau nisip^

d)        se interzic debarcarile si manipularile de animale >e locuri alunecoase sau pe intuneric;

e)        efectuarea operatiunilor de igienizare se va face numai sub supravegherea conducatorului locului de munca.

Fig. 23

3.5. Lucran de laborator

Art. 114. Activitatea in laboratoarele de bacteriologie, chimice si de trichinoscopie se va desfasura in conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii pentru labora­toarele de analize fizico-chimice si mecanice (anexa 1, pet. 3), precum si Normele specifice de securitate a muncii pentru sectorul cresterii animalelor (ANEXA 1, pet .4).

4. ACnVITATEA DE TAIERE A ANIMALELOR SI PRELUCRAREA SUBPRODUSELOR DE ABATOR

4.1. Prevederi generale

Art. 115. Pentru prevenirea accidentelor in activitatea de taiere a animalelor si prelucrarea subproduselor de abator se va aplica urmatoarele masuri:

a)      persoanele juridice sau fizice au obligatia de a procura numai acele echipamente tehnice (utilaje, masini, instalatii etc), care sunt conforme cu prevederile Legii protectiei muncii, care stabileste ca echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate si folosite numai daca indeplinesc conditiile de protectie a muncii, certificate de organele competente, potrivit legii;

b)     pentru prevenirea aparitiei factorilor de rise de accidentare sau imbolnavire profesionala este permisa procurarea numai de echipamente tehnice pentru industria alimentara, certificate din punctul de vedere al calitatii de protectie a muncii de catre LABORATORUL DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII al institutului abilitat in acest scop de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si care va avea aplicat marcajul CS'97; CS'98' (fig. 24);

Fig. 24

c)       la contractarea de echipamente tehnice (masini, utilaje si instalatii etc.) din import se va prevedea in contract obligativitatea fumizorului de a le livra cu toate dispozitivele de protectie a muncii, aparatorile si instructiunile in limba romana, care sa cuprinda prevederile de protectie a muncii si sa fie supuse certificarii calitatii de protectie a muncii de catre laboratorul roman de specialitate abilitat in acest scop.

Art. 116. Toate organele exterioare in miscare vor fi pro-tejate cu aparatori conform Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 117. Nu se vor face nici un fel de interventii decat cu masina oprita si scoasa de sub tensiune.

Art. 118. Protectia impotriva electrocutarii si verificarile periodice pentru testarea eficientei masurilor de electro-securitate se vor efectua conform prevederilor Normelor spec if ice de protectie a muncii pentru utilizarea energiei dectrice (ANEXA 1, pet. 1).

Art. 119. Se interzice folosirea unei instalatii sau a unui uulaj cand se constata defectiuni care pot provoca accidente.

Art. 120. Conducatorii locurilor de munca vor supraveghea ca toti salariatii sa aplice si sa respecte regulile de protectie a muncii, la fiecare utilaj si loc de munca.

Art. 121. Se interzice punerea cutitelor in cizme, sub Centura sau infigerea in masa sau in stalp. Cutitul va fi pastrat in teaca sau in rastel. Nu se va circula cu cutitul in mana (fig. 25).

Fig. 25

4.2. Preg&tirea animalelor pentru taiere

Art. 122. Animalele vor fi manate spre cantar si apoi in sala de taiere, in liniste, fara a fi lovite sau speriate.

Pentru impulsionarea lor se va folosi bastonul electric sau in lipsa acestuia, manatorul de cauciuc.

Art. 123. Bastonul electric pentru manarea animalelor va fi alimentat la o tensiune de 24 V.

Bastonul electric trebuie sa fie prevazut cu un stecher special care sa nu permita intrarea lui decat in priza de 24 V, special amenajata pentru acesta (fig. 26).

Fig. 26

Art. 124. La abatoarele care nu au culoare, bovinele vor ifi conduse individual, legate cu lant. Bivolii, bovinele retive d taurii vor fi condusi la taiere cu bastonul fixat la inelul ^al al animalului.

Lantul de conducere si de legare a bovinelor nu va mtea fi mai scurt de 2,50 -3 m. Este interzisa infasurarea mtului pe antebrat sau pe mana, precum si folosirea de inturi uzate sau inadite cu sarrna.

Art. 125. Conducerea animalelor la cantarire sau la taiere se va face tot prin culoare de trecere.

Art. 126. Pentru curatarea animalelor care intra la taiere, se va prevedea, indeosebi pentru porcine si bovine, o insta-latie de spalare. Spatiile in care se face spalarea trebuie sa fie curatate dupa fiecare lot de animale spalate.

4.3. Suprimarea vietii animalelor

Art. 127. Este interzisa taierea animalelor fara asomarea lor, cu pistolul cu cartus sau pneumatic, cu electroasomatorul cu gaze inerte, cu ciocanul sau cutitul.

Art. 128. Inainte de asomare, animalele mari vor fi legate cu lanturi de belciugele fixate in pardoseala.

La bovine, asomarea cu pistolul se va face folosind cartuse cu incarcatura corespunzatoare speciei, varstei, rasei. Pistolul se aplica in mijlocul fruntii, in punctul unde diago-nala care uneste cornul stang cu orbita dreapta se intalneste cu cea care uneste cornul drept cu orbita stanga.

Art. 129. Nu se vor asoma cu pistolul, fara a folosi cartuse cu incarcatura puternica, animalele batrane, taurii si bivolii, datorita greutatii patrunderii tijei pistolului prin osul frontal al acestor categorii de animale.

Art. 130. Pistolul, atat eel cu cartus, cat si eel actionat pneumatic, va fi folosit numai de salariatii instruiti in mod special si autorizati in acest scop.

Art. 131. Asomatorul va avea pistolul de asomat numai la locul de asomare. Este interzisa scoaterea pistolului de asomat in afara unitatii. Este interzisa folosirea pistolului de asomat de catre persoane neinstruite si neautorizate in acest scop. La terminarea programului de lucru, pistoalele de asomat si cartusele nefolosite, se vor preda obligatoriu persoanei care le are in pastrare, care le va depozita intr-un spatiu amenajat in acest scop si asigurat cu dubla incuie-toare.

Art. 132. Asomarea electrica va fi executata numai in boxele de asomare special amenajate.

Art. 133. Boxa de asomare va fi construita din grilaje metalice cu doua laturi mobile, una pentru introducerea si alta pentru evacuarea animalului (fig. 27).

Fig. 27

Art. 134. Locul de asomare trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv din material electroizolant in care sa fie introdus electroasomatorul in momentele de pauza cand salariatul paraseste locul de munca, va scoate din priza electro-asomatorul si-1 va preda celui care are ca atributie pastrarea asomatorului.

Dispozitivul electroizolant in care sta electroa-somatorul, in pauze, trebuie sa fie astfel constmit meat la introducerea electroasomatorului piesele la care apare tensiunea (polii) sa nu mai poata fi atinse de om.

Art. 135.Alimentarea electroasomatorului cu energie electrica este permisa numai pentru timpul strict cat se lucreaza. Pentru pauze mai mici de trei minute se intrerupe tensiunea de la intrerupatorul tabloului. Pentru pauze mai rnari de trei minute se scoate si stecherul din priza. Carcasa metalica a tabloului trebuie legata la nulul de protectie si la pamant.

Art. 136. Sunt interzise improvizatii la instalatiile pentru asomare electrica (fire neizolate si neintroduse in tuburi de protectie, aparataje defecte sau incomplete etc.).

Art. 137. Asomarea electrica se executa dupa introducerea animalului in boxa de asomare, pentru a i se limita spatiul de miscare. Cei doi poli ai electroasomatorului se vor aplica in regiunea frontala a capului.

Art. 138. Asomarea electrica trebuie efectuata respectand prevederile instructiunilor prevazute in cartea tehnica a aparatului de asomat.

Art. 139. In timpul executarii asomarii electrice nu este permisa atingerea animalului de catre salariatul asomator sau alte persoane. Asomatorul va sta in afara spatiului destinat animalului, pe un loc special amenajat, prevazut cu covor sau podet electroizolant in scopul evitarii punerii sale sub tensiune in mod accidental sau lovirii de catre animal (fig. 28).

Fig. 28

Art. 140. La locul de munca vor fi afisate vizibil instmctiuni de deservire si instmctiuni proprii de protectie a muncii.

Art. 141.Aparatul de asomare (clestele de asomare) va fi pastrat dupa terminarea operatiunilor de catre salariatul care -il are in pastrare (fig. 29).

Art. 142. Asomarea cu gaze inerte (bioxid de carbon, bioxid de azot) se face la porcine, fiind necesara o instalatie speciala, montata ingropat si prevazuta cu un culoar-tunel si sistem de ridicare pentru injunghiere, astfel ca salariatul sa nu vina in contact cu gazul anesteziant.

Fig. 29

Art. 143. Este interzisa actionarea dispozitivului de reglare a bioxidului de carbon de catre salariati neinstruiti in acest scop.

Art. 144. Este interzisa aplecarea sau intrarea salariatilor sub nivelul marginii superioare a gropii de anestezie, pentru a se evita inspirarea de bioxid de carbon sau azot care poate duce la asfixiere.

Art. 145. In unitatile in care se practica asomarea animalelor prin punctia bulbului cu cutitul sau prin lovirea cu ciocane si topoare, se va actiona cu multa atentie si numai dupa ce animalul a fost leg at bine de belciugul din pardoseala.

Art. 146. Salariatul va avea grija ca sa lucreze in fata si nu lateral, astfel ca la caderea acestuia dupa asomare sa nu fie prins sub animal.

Art. 147. Nu se va admite ca in apropierea locului de asomare sa stationeze alte persoane in afara celor instruite si desemnate pentru executarea operatiei de asomare (fig. 30).

Fig. 30

Art. 148. Injunghierea animalelor se va face numai dupa ce s-a constatat ca asomarea a fost eficace si animalul a fost evacuat din boxa de asomare.

Art. 149. In timpul taierii animalului este interzis a se distrage atentia salariatului taietor, fiind pastrata linistea in timpul lucrului.

Art. 150. La unitatile prevazute cu linii verticale de pre-lucrare a animalelor, imediat dupa scoaterea din boxa de asomare, se va lega piciorul posterior al animalului, deasupra articulatiei falangelor. Operatia de sangerare a animalului injunghiat se face deasupra jgheabului (fig. 31).

Fig. 31

Art. 151. La liniile aeriene, inalte, injunghierea o va face salariatul taietor de pe platforma construita special pentru aceasta operatic

Art. 152. Platforma, manerul cutitului si mainile taietorului vor fi intretinute permanent curate. Langa platforma se va monta chiuveta cu apa rece si calda.

Art. 153. Este interzis ca salariatii taietori sa efectueze injunghierea direct din tare si inaintea operatiei de legare a animalelor la elevator.

Fig. 32

Art. 154. Evacuarea animalelor din jgheabul de sangerare se va face dupa incetarea spasmelor acestora (fig. 32).

Art. 155. Legarea cu lanturile elevatorului se va face corect si sigur pentru ca animalul sa nu scape din ochiul de lant in timpul spasmelor produse de injunghiere.

Art. 156. La introducerea si scoaterea tavii pentru colec-tarea sangefui, la animalele taiate pe orizontala, salariatul va sta cat mai departe de piciorul animalului, pentru a se evita accidentarile prin lovire.

Art. 157. Actionarea si supravegherea instalatiilor de transport sange sub presiune sau de sangerare sub vid se vor face numai de persoane calificate.

Art. 158. Este interzis a se interveni, in timpul functionarii instalatiei de sangerare, la organele in miscare, rezervoare, etc. Gura de vizitare a instalatiei va fi acoperita cu un capac.

Art. 159. Inainte de punerea in functiune a elevatorului se face o verificare tehnica a acestuia si in mod special:

a)     starea lantului de tractiune a valturilor si a ecliselor laterale;

b)     grupul de actionare motor-reductor precum si cuplajul dintre ele, care trebuie sa fie bine centrat si sa aiba
aparatori de protectie;

c)         existenta aparatorilor la lant;

d)        axele rotilor de actionare si antrenare sa nu prezinte uzuri care pot conduce la accidentari.

Art. 160. In timpul functionarii elevatomlui sunt interzise orice operatiuni de verificare, intretinere, reparatii precum si controlul cu mana a diverselor organe de masini in miscare.

4.4. Prelucrarea irtiŁaia a animalelor

Art. 161. Pentru toate operatiile care necesita mtrebuintarea cutitelor se vor utiliza numai cutite bine ascutite, cu lama perfect fixata in maner.

Art. 162. Ascutirea cutitelor la polizor se va face numai de salariatul desemnat in acest scop.

Art. 163. Pentru a evita accidentele, jupuirea mecanica a animalelor trebuie urmarita de catre salariatul respectiv din partea laterala a dispozitivului. Leg area pielii animalului cu lantul jupuitorului se va face cu atentie, pentru a nu scapa in timpul functionarii dispozitivului.

Art. 164. Amplasarea dispozitivului de jupuit se va face intr-un loc special amenajat, pentru a evita accidentarea sala-riatilor aflati in apropiere.

Art. 165. Nu se permite utilizarea dispozitivelor de jupuit semimecanice improvizate, care, prin natura functionarii lor, pot produce accidente.

Art. 166. Este interzis ca taisul cutitului sa fie indreptat catre salariat.

Art. 167. Compresoarele folosite la umflarea oilor, pentru usurarea operatiunii de jupuire, vor fi intretinute si exploa-tate de catre mecanicul de serviciu.

Art. 168. La folosirea compresoarelor, se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat (ANEXA 1, pet. 7).

Art. 169. In iimpul operatiei de smulgere a parului de pore, salariatul va lucra cu atentie. Se va folosi masca de protectie impotriva infectarii organismului.

Art. 170. Cuptoarele speciale de parlire a porcilor vor fi actionate numai de salariatul instruit special. Este interzisa interventia in interiorul cuptorului sau la angrenaje, in timpul functionarii (fig. 33).