Structurarea cerintelor sistemului - modelarea logica a datelor si prelucrarilor

Structurarea cerintelor sistemului - modelarea logica a datelor si prelucrarilor

Indiferent de metodologiile folosite in realizarea unui sistem/aplicatie, toate apeleaza la operatiunea de modelare logica a datelor si prelucrarilor sub forma de diagrame, diferentele constand doar in folosirea mai pronuntata a diagramelor pentru descrierea sistemului, incadrandu-le in diagrame de context, diagrame ale fluxurilor de date fizice si diagrame ale fluxului de date logice. Altele apeleaza la combinatii de diagrame, tabele si forme descriptive [1]

Diagrama de context scoate in evidenta aria de intindere a sistemului analizat, prin specificarea elementelor din interiorul organizatiei si a celor externe, sub denumirea de entitati externe sistemului analizat.

1. Diagramele fluxurilor de date (DFD)

Diagrama fluxului de date ale nivelului logic curent, independenta de tehnologie, reliefeaza functiile de prelucrare a datelor executate de catre sistemul informational curent.

Diagrama de flux de date ale sistemului logic nou va prezenta circuitul datelor, structura lor si cerintele functionale ale noului sistem.

Descrieri ale obiectelor DFD se regasesc in asa-zisele dictionare ale proiectelor sau depozitele CASE (repository)  [1].

Diagramele fluxului de date DFD au ca obiectiv urmarirea modului de transfer al datelor intre procesele de prelucrare a lor, astfel de diagrame se mai numesc si modele ale proceselor de prelucrare, iar operatiunea se numeste modelarea proceselor.

DFD reprezinta doar una din tehnicile de analiza structurata.

Tehnica de redare a proceselor de prelucrare prin intermediul diagramelor fluxurilor de date a capatat noi acceptiuni prin incorporarea ei in instrumentele de analiza si proiectare cu ajutorul calculatorului, adica in instrumente CASE [1].

Tehnica SSADM (Structured Systems Analysis and Design Methodology) pentruconstruirea DFD

Cand analizam sistemele folosim frecvent reprezentarile grafice, de exemplu diagramele. In continuare vom folosi tehnica reprezentarii grafice a fluxului informational. Proiectarea fluxului informational reprezinta circulatia informatiei in sistem, transformarile suferite de acesta, stocarea informatiei precum si scurgerile de informatie in afara sistemului.

Scopul diagramelor de date DFD pentru o anumita componenta organizatorica sau functionala la care se refera (sectie, birou, compartiment, intreaga unitate, o anumita activitate – vanzari, cumparari, incasari, plati, s.a) este de a scoate in relief, intr-o maniera cat mai sugestiva, urmatoarele aspecte [1]:

sursa datelor de prelucrare;

operatiunile de prelucrare prin care trec datele;

destinatia datelor prelucrate;

legatura existenta intre prelucrari si activitatea de stocare a datelor.

Intocmirea diagramelor de flux de date (DFD)

DFD este o reprezentare grafica a transformarii datelor de intrare in date de iesire
folosind un set de simboluri de reprezentare si un set de reguli de completare si validare.

Simboluri folosite in diagramele realizate cu SSADM

Conventii folosite in diagramele de reprezentare a DFD:

procesele si stocurile de date sunt numerotate secvential, pentru a putea fi identificate. Numerele asociate proceselor nu semnifica ordinea de executie a acestora;

pentru a evita fluxurile de date intretaiate si aspectul de “paienjenis” al diagramei, entitatile externe si stocurile de date pot fi duplicate. O entitate externa duplicata se reprezinta prin trasarea unei linii oblice, iar un stoc duplicat printr-o linie suplimentara verticala in partea stanga a cutiei;

Eseu: Imobilizarile corporale - definiții, concepte, principii și clasificari privind imobilizarile corporale Eseu: Concluzii si propuneri cu privire la interfata subsistemului cu utilizatorul

pentru a face diagramele mai lizibile, entitatile externe sunt plasate, pe cat posibil, in jurul diagramei iar stocurile de date, in partea centrala a diagramei;

fluxurile de date de la - catre stocurile de date sunt unidirectionale (fie de adaugare, fie de consultare) si nu sunt etichetate.

2. Descompunerea functionala si rafinarea DFD

Daca sistemul pe care-l descriem cu ajutorul DFD este complex, va fi dificil sa realizam de la inceput o DFD detaliata. Pentru a putea descrie in detaliu sistemele complexe, metodele structurate propun o abordare TOP-DOWN, respectiv o descompunere functionala a sistemului, care este realizata prin rafinarea succesiva a proceselor.

Primul nivel (nivelul 0) il constituie DIAGRAMA CONTEXTUALA, care defineste granitele intre sistemul analizat si mediu.

Nivelele urmatoare se obtin prin rafinarea proceselor complexe intr-o diagrama de nivel inferior.

In cazul aplicatiei Decontari, au rezultat urmatoarele diagrame:

Figura 3.1. Diagrama contextuala pentru aplicatia Decontari

Figura 3.2. Diagrama fluxului de date de nivel 1 pentru aplicatia Decontari

Figura 3.3. Diagrama fluxului de date de nivel 2 pentru aplicatia Decontari

Definirea directiilor de perfectionare a actualului sistem

Pe baza activitatilor de evaluare si analiza critica se identifica neajunsurile actualului sistem si se propun solutii de inlaturare a acestora se formuleaza variante de solutii, iar in cadrul acestora se definesc cerintele si restrictiile de realizare a sistemului informatic.

Definirea directiilor de perfectionare presupune:

1.     specificarea obiectivelor si a performantelor sistemului informatic;

2.     stabilirea domeniilor de probleme si a principalelor functiuni ale sistemului informatic;

3.     definirea cerintelor si restrictiilor informationale pe domenii de probleme si functiuni care consta in:

definirea principalelor intrari/ iesiri;

definirea solutiei de organizare a datelor;

definirea variantelor tehnologice de prelucrare;

definirea restrictiilor informationale si de control.

4.     formularea conditiilor pentru realizarea sistemului informatic, care consta in:

specificarea termenelor si duratelor solicitate;

precizarea prioritatilor in realizarea obiectivelor sistemului informatic;

specificarea cerintelor speciale privind flexibilitatea, compatibilitatea cu alte sisteme, gradul de generalizare al sistemului.

Pentru fiecare varianta de solutie informatica se procedeaza la:

evaluarea resurselor necesare (costurile de sistem);

evaluarea efectelor economice directe si indirecte;

calculul indicatorilor de eficienta economica.

3. Modelarea sistemului curent

Indiferent de tipul sistemului analizat, manual sau informatizat, o problema este comuna: el va fi inlocuit de un nou sistem. Oricat de ineficient, vechiul sistem trebuie sa transfere celui nou o serie de elemente, cum sunt datele folosite, procedurile existente. Deci sistemul fizic actual efectueaza in parte sau in intregime ceea ce-si propune sa faca noul sistem fizic, dar la alt nivel de performanta. Tocmai necesitatea trecerii de la vechiul la noul sistem ne obliga sa decidem asupra celor doua elemente specificate anterior, date si proceduri, ceea ce conduce la obligativitatea constituirii unui model logic al sistemului propus, care sa contina una sau mai multe DFD, un model de date si logica procesului de prelucrare. Problema comuna ar consta in identificarea unei cai de realizare a modelului logic al sistemului propus [1]

O modalitate de abordare consta in prezentarea detaliata a sistemului fizic curent, dupa care sa se realizeze construirea modelului logic curent, prin abstractizarea celui fizic existent. Se va continua cu scoaterea in relief a ceea ce trebuie neaparat schimbat din sistemul curent si ceea ce trebuie sa se realizeze in cel nou. Deci, modelul logic propus poate fi conceput pe baza modelului logic curent.

Pornind de la modelul fizic, se deriva modelul logic in cadrul caruia se realizeaza:

pune in evidenta ce face sistemul, eliminand detaliile referitoare la modul cum functioneaza sistemul in implementarea actuala;

pune in evidenta functiunile de baza ale sistemului;

permite identificarea si eliminarea problemelor legate de redundanta datelor si duplicarea proceselor de prelucrare;

permite stabilirea cu o mai mare precizie a granitelor sistemului prin eliminarea proceselor manuale care nu pot fi automatizate complet.

Derivarea modelului logic al sistemului existent

Construirea modelului logic presupune transformarea diagramei de flux a datelor fizice in diagrama de flux a datelor logice.

Procesul de derivare a diagramei logice va incepe de la ultimul nivel de descompunere alcatuit de la procesele “frunza” si va continua prin agregarea proceselor catre nivelurile superioare.

Se parcurg urmatorii pasi:

1. Identificarea stocurilor logice de date - se face pe modelul logic al datelor prin gruparea intr-un stoc logic de date a entitatilor inrudite sau utilizate frecvent.

Dupa identificarea stocurilor logice de date se construiesc:

diagrama de corespondenta intre stocuri logice si entitatile din modelul logic;

diagrama de corespondenta intre stocuri fizice si stocuri logice de date.

2. Inlaturarea dependentelor fizice si temporale din denumirea proceselor si a fluxurilor de date: din DFD la nivel fizic (se observa ca nu exista referinte fizice si temporale in aplicatia decontari).

3. Derivarea proceselor logice:

scoaterea in afara granitelor sistemului a proceselor manuale care nu pot fi automatizate (deciziile);

inlocuirea proceselor care nu realizeaza nici o transformare asupra fluxurilor de date cu fluxurile propriu-zise;

combinarea proceselor care realizeaza prelucrari asemanatoare sau multiple care se executa impreuna sau in secventa;

inlaturarea proceselor care tin de implementarea actuala si a proceselor redundante.

In cazul aplicatiei prezente:

se combina procesele “Inregistrare incasari in numerar” si “Inregistrare incasari prin virament” deoarece realizeaza prelucrari asemanatoare;

se inlatura procesele redundante “Inregistrare incasari in jurnal” si “Inregistrare plati in jurnal”.

4. Derivarea fluxurilor logice care presupune inlocuirea numelui de document numai cu fluxul de

informatii utilizate efectiv de proces.

5.   Gruparea proceselor elementare si transformarea diagramei fizice in diagrama logica, aplicand cei 5 pasi.

Relatia existenta intre DFD si modelul datelor

Dupa cum reiese din prezentarile anterioare, fiecare sageata din DFD reprezinta un flux al datelor, in sensul unui traseu pe care structurile datelor elementare sau grupate se vor deplasa in sistem. De exemplu, Facturi desfacere este o data grupata. Cand numele ei se plaseaza pe un flux de prelucrare trebuie sa vedem si obligativitatea ca acel flux sa fie descris prin prisma structurii datelor respective, deci, trebuie prezentate rubricile documentului. Similar va fi abordat si simbolul pentru stocare. La prima vedere, el reprezinta locul unde se realizeaza operatiunea, dar foarte important este sa prezentam structura datelor pastrate. Firesc, si in cazul fluxului de date, si in cel al stocarii lor nu trebuie uitata descrierea semnificatiei economice. Structura datelor trebuie sa fie redusa la a treia forma normalizata, iar continutul locurilor de stocare a datelor sa fie prezentat prin reduceri la unul sau mai multe tabele relationale in forma a treia normalizata [1].

In cazul aplicatiei decontari, se obtine urmatoarea DFD a sistemului logic.
Decontari cu beneficiarii .Nivelul elementar al DFD a sistemului logic. Nivelele superioare ale DFD a sistemului logic sunt identice.

Figura 3.4. Diagrama fluxului de date

Tabel 3.1 aplicatia Decontari

4. Modelarea logicii proceselor

Dupa ce au fost descrise procesele de conversie a datelor in informatii, prin intermediul diagramelor fluxurilor de date DFD, deoarece ele nu reliefeaza si logica interna a proceselor, oricat ar fi de detaliate, chiar si la nivelul proceselor primare, se impune apelarea la alte tehnici pentru descrierea logicii proceselor. Procesele trebuie astfel descrise incat sa poata fi convertite in programe prin intermediul limbajelor de programare [1].

In faza de analiza modelarea logicii proceselor se va derula cat mai detaliat si complet posibil, dar operatiunea nu va respecta structura sau sintaxa unui anumit limbaj de programare: aceasta se va realiza intr-o etapa ulterioara proiectarea. Modelarea logicii proceselor ca si diagramele fluxurilor de date face parte din etapa de analiza a sistemului.

In analiza structurata, rezultatele obtinute in urma modelarii proceselor sunt descrieri si diagrame structurate care vor prezenta logica fiecarui proces, precum si diagrame care vor evidentia dimensiunea temporala a sistemelor, cand apar procesele sau evenimentele si modul in care aceste evenimente schimba starea sistemului [1].

Pe scurt se poate spune ca modelarea logica a proceselor se va concretiza in urmatoarele elemente ale documentatiei [1]

reprezentarea in engleza structurata;

reprezentarea logicii proceselor prin tabele de decizie;

reprezentarea logicii proceselor prin arbori de decizie;

tabelul sau diagrama starilor de tranzitie.

Reprezentarea logicii proceselor prin engleza structurata

Engleza structurata este o forma mult simplificata si modificata a limbii engleze, folosita pentru descrierea continutului casetelor care marcheaza procesele (prelucrarile) din diagrama fluxului de date. Cuvintele folosite sunt in stransa legatura cu logica folosita in conceperea procedurilor componente ale sistemelor informatice [1]

Se folosesc verbe pentru cuvintele cheie si substantive pentru descrierea structurii datelor.

Nu exista o forma standard de engleza structurata, fiecare analist ar putea apela la o forma proprie, dar scopul este de a inlesni accesul mai multor persoane la rezultatele analizei inglobate in documentatie. Utilizarea englezei structurate pentru procesul “Analiza situatie client” din decontari cu beneficiarii este reprezentata mai jos.

Analiza situatie client

WRITE CLIENTI,FACTURI_DESF, INCASARI
READ (FACTURI_DESF)
cod = FACTURI_DESF.codclient;
den = FACTURI_DESF.denclient;
adr = FACTURI_DESF.adresac;
cont = FACTURI_DESF.contc;
banca = FACTURI_DESF.bancac;
while (not eof (FACTURI_DESF))

else

vb1=1;
}
else if (vb1=1) vb=1
READ (INCASARI)
}
MOVE FIRST LINE INCASARI
READ (FACTURI_DESF)
}
CLOSE (FACTURI_DESF, INCASARI, CLIENTI)