Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Informatica


Qdidactic » stiinta & tehnica » informatica
Influenta tehnologiei informatiei asupra inlaturarii barierelor in organizatii si asupra internationalizarii serviciilor



Influenta tehnologiei informatiei asupra inlaturarii barierelor in organizatii si asupra internationalizarii serviciilor


Influenta tehnologiei  informatiei asupra inlaturarii barierelor in organizatii si asupra internationalizarii serviciilor


1. Rolul tehnologiei informatiei in inlaturarea barierelor traditionale in dezvoltarea organizatiilor


Tehnologia informatiei faciliteaza eliminarea barierelor traditionale cu care se confrunta organizatiile: bariere de timp, bariere geografice, bariere de cost, bariere structurale.

Eliminarea barierelor de timp si spatiu este evidenta, daca se au in vedere doar implicatiile calculatoarelor si retelelor de telecomunicatii, care ofera posibilitatea comunicarii intre diferitele entitati ale unei organizatii in orice moment si in orice colt al globului.

Influenta tehnologiei informatiei asupra costurilor poate fi observata daca se realizeaza o comparatie intre costurile pe care le presupun activitatile unei organizatii prin apelarea la tehnologia informatiei si cele efectuate cu la alte mijloace de prelucrare a datelor si de comunicare. De fapt, se poate vorbi de o crestere a beneficiilor nemateriale, greu cuantificabile, dar care, indirect, afecteaza pozitiv nivelul general al costurilor unei afaceri, in sensul reducerii lor.

Tehnologia informatiei elimina barierele structurale, prin faptul ca permite dezvoltarea unor relatii de parteneriat sub forma noilor legaturi electronice cu clientii, furnizorii si alte entitati economice.

In tabelul 1.1. sunt prezentate avantajele strategice obtinute de organizatii prin utilizarea tehnologiei informatiei.

La inceputul utilizarii tehnologiei informatiei in scopuri strategice, organizatiile isi orientau eforturile doar spre interior. Ulterior, atentia lor s-a indreptat catre exterior, cooperarea intre diverse organizatii realizandu-se fie pe parcursul etapelor realizarii produsului, fie intre diverse industrii.

Cooperarea se poate baza pe intelegeri mutuale sau poate fi formala, de tipul joint venture sau a aliantelor strategice, care pot sa ia una dintre formele urmatoare:



integrarea totala pe verticala, in care relatiile stabilite cu clientii si furnizorii devin mult mai stranse;

externalizarea prin care activitati realizate anterior in cadrul unei singure intreprinderi, sunt transferate unei terte parti cu scopul de a beneficia de o protectie sporita a operatiilor, ca urmare a specializarii si performantei unui astfel de partener;

diversificarea cooperarii, in care organizatiile coopereaza pe diferite piete sau in diferite domenii pentru a-si lansa produsele cheie in noi domenii si pentru cresterea profiturilor.

Tabelul 1.1. Avantaje strategice obtinute de organizatii prin utilizarea IT

Nr.

Oportunitati oferite de IT

Exemple de utilizare

Avantaje obtinute


Eliminarea barierelor temporale

Oferirea de informatii in timp real entitatilor componente ale organizatiei aflate la distanta.

Autorizarea unui credit la punctul de vanzare


Solicitarea si autorizarea creditului se pot realiza in cateva secunde.




Eliminarea barierelor geografice

Prelucrarea rapida, la sediul organizatiei, a datelor despre tranzactiile economice prin comunicarea la distanta de la locul in care acestea s-au desfasurat


Transmiterea comenzii clientilor de catre agentii de vanzari aflati in diferite zone geografice catre centrul de prelucrare a datelor , in vederea prelucrarii comenzilor si administrarii stocurilor.


Ofera servicii mai bune clientilor prin reducerea intarzierilor in onorarea comenzilor.

Imbunatateste fluxul de lichiditati al organizatiei prin cresterea vitezei de efectuare a platilor de catre clienti.


Eliminarea barierelor datorate  costurilor

Reducerea costurilor pe care le presupune utilizarea mijloacelor traditionale de comunicare


Video-conferinte

Reducerea cheltuielilor de deplasare.

Posibilitatea participarii mai multor persoane la sedinte, ceea ce conduce la o imbunatatire a procesului decizional si implicit la o crestere a calitatii si eficientei deciziilor.


Eliminarea barierelor structurale
Sprijinirea relatiilor de parteneriat pentru obtinerea de avantaje competitive.

Schimbul electronic de date privind tranzactiile efectuate intre furnizori si clienti.



Servicii rapide si calitativ superioare pentru clienti


Sursa: O. Nicolescu, "Firma-tendinte informationale", in revista Tribuna Economica nr. 14-17/2001

2. Probleme majore in industria tehnologiei informatiei in Romania

Conform unor studii efectuate in cadrul proiectului INSPIRE (Initiativa pentru imbunatatirea procesului software in Europa centrala si de est) au rezultat urmatoarele probleme majore in industria IT din Romania (fig. 1.2.):

analiza si proiectarea sistemelor informatice;

definirea specificatiilor;

lipsa sau necunoasterea standardelor;

managementul proiectelor;

lipsa preocuparii privind sistemele de management al calitatii (SMC);

testarea sistemelor informatice;

dezvoltarea produselor;

elaborarea documentatiei;

testarea unitara;

managementul configuratiei.

Potrivit acelorasi studii dezvoltarea industriei IT in tara noastra ar putea duce si la stoparea, sau cel puțin micșorarea migrației specialiștilor din acest domeniu.












Efectele tehnologiei asupra internationalizarii serviciilor


Progresele inregistrate la nivelul tehnologiei informatiei au determinat numeroase schimbari in modul in care serviciile sunt comercializate peste granite. Servicii care pana nu demult erau considerate necomercializabile, sunt acum tranzactionate activ, ca urmare a utilizarii tehnologiei informatiei si dezvoltarii sistemelor de comunicatii. Inovatia tehnologica a imbunatatit capacitatea serviciilor de a fi incorporate in bunuri tranzactionate pe piata internationala.

Ceea ce a accelerat, insa, procesul de internationalizare a fost expansiunea retelelor electronice, care a deschis posibilitatea comercializarii la distanta a serviciilor; a permis, de asemenea, separarea productiei de consum in ceea ce priveste serviciile intensive in informatii, ca de pilda cercetare-dezvoltare, controlul calitatii, management, contabilitate, secretariat, marketing, distributie, consiliere juridica . Servicii ca procesarea de date, productia de soft, procesarea diverselor produse financiare sunt activitati ce se subcontracteaza acum catre agenti economici din alte tari, pentru a fi apoi retransmise pe cale electronica contractorului.

Tarile in curs de dezvoltare participa intens la acest proces. Si, pe masura ce costurile in domeniul comunicatiilor scad, creste importanta contractarii externe pe plan international.

Scaderea dramatica a costurilor tehnologiei informatiei, denumita "motorul revolutiei serviciilor" a permis tarilor in curs de dezvoltare sa-si valorifice avantajul lor relativ de costuri si sa presteze servicii ca procesare de date si programare computerizata la distanta si prin transmisie electronica. Se anticipeaza o crestere a cererii pentru acest tip de activitati, reflectand scaderea continua a costurilor in sectorul comunicatiilor.

Astfel, informatia si serviciile intensive in informatie sunt in acelasi timp un promotor si un rezultat al procesului de globalizare. Impactul tehnologiei informatiei asupra capacitatii de comercializare a serviciilor nu se rezuma numai la cresterea capacitatii de prestare la distanta a acestora. Introducerea de noi produse (ex: produse financiare derivate) si imbunatatirea accesului la informatii de piata (sisteme de rezervare computerizate) au fost, la randul lor, facilitate de implementarea noilor tehnologii. Existenta unor servicii de productie (transport, depozitare, leasing etc.) eficiente este importanta mai ales pentru tarile in curs de dezvoltare, in conditiile in care acestea  promoveaza strategii de dezvoltare orientate catre piata externa: creste competitivitatea productiei pentru export (accesul la retele globale de comunicatii si transport determina o crestere a competitivitatii in sectoarele agricol si industrial, mai ales in ceea ce priveste produsele perisabile); firmele isi imbunatatesc capacitatea de a raspunde la schimbarile pietei externe; accesul la servicii intensive in informatii pe plan international duce la cresterea calitatii serviciilor publice, caracterizate prin productivitate mai scazuta (de tipul sanatatii, educatiei, serviciilor guvernamentale).

Comertul de tip "ship-and-forget" este de domeniul trecutului. Pentru a putea concura pe plan international, exportatorii dinamici se bazeaza din ce in ce mai mult pe cicluri de productie reduse, livrare prompta si servicii catre consumatori mult imbunatatite. Ca rezultat, creste continutul in servicii al produsului final de export. In consecinta, prestatorii tind sa dezvolte o infrastructura de servicii cat mai performanta. O astfel de infrastructura de transport si comunicatii devine, la randul ei, criteriul major in decizia de alegere a partenerului international.

In ceea ce priveste tarile industrializate, pentru cea mai mare parte a lor se remarca o crestere continua a tranzactiilor internationale cu servicii in ultimele trei decenii.

In timp ce gradul de ocupare a fortei de munca in servicii si procentul de valoare adaugata in totalul serviciilor au crescut in mod semnificativ intre 1980 si 2000, evolutiile cele mai spectaculoase au fost inregistrate de tranzactiile internationale cu servicii. Pe de alta parte, estimarile comertului cu servicii, asa dupa cum este definit acesta in balanta de plati, isi pierd relevanta ca indicator al gradului de internationalizare a serviciilor. Statisticile se refera la "serviciile factor" - activitatile ce produc venituri prin deplasarea peste frontiera a factorilor de productie - veniturile din investitii de capital, redevente si taxe, remiterile fortei de munca angajata in exterior, si "serviciile non-factor" - transport si calatorii, servicii oficiale si alte servicii private.

Limita majora a acestor inregistrari este neincluderea fluxurilor de servicii generate de diversele structuri organizatorice din tara de import.

Extinderea retelelor de telecomunicatii si scaderea costurilor in domeniul comunicatiilor faciliteaza furnizarea de servicii ce necesitau pana in prezent interactiunea directa intre cumparatorul si prestatorul de servicii; procesarea de date, telebanking, teleshopping, cumpararea de bilete de avion si rezervari hoteliere on-line, programe educationale interactive, diagnosticare la distanta etc. sunt activitati ce au aparut recent pe piata serviciilor.

In multe privinte, posibilitatea unei separari din ce in ce mai pronuntate intre productia si consumul serviciilor este asociata cu o puternica tendinta de centralizare, pe masura ce firmele incearca o sporire a capacitatii de comercializare a serviciilor.

Dat fiind faptul ca cea mai mare parte a valorii unui serviciu poate fi creata intr-o anumita locatie centralizata, a aparut opinia conform careia comertul cu servicii poate fi abordat in principal din perspectiva accesului la retelele de distributie, ipoteza implicita fiind aceea conform careia computerizarea accentuata va duce la diminuarea valorii adaugate serviciului. Acest lucru nu este, insa, in mod necesar adevarat.

Computerizarea procedurilor de productie de rutina poate imbunatati capacitatea de segmentare a pietelor si de adaptare la cerintele consumatorilor, poate genera noi oportunitati de a crea valoare adaugata in cadrul procesului de distributie, in relatia dintre distribuitori si consumatori; poate, de asemenea, duce la o polarizare geografica a activitatilor.

Se constata ca tehnologia are un impact pozitiv si deosebit de important asupra serviciilor si mai ales asupra internationalizarii lor. Avem in vedere mai ales inovatiile cu privire la servicii, in tabelul urmator fiind prezente cateva din strategiile de inovare legate de caracteristicile serviciilor.






Tabelul 1.2 Inovatii in legatura cu "specificitatile" serviciilor

"Specificitati" ale serviciilor

Strategii de inovare

Produs-serviciu

Natura produsului: imaterial, intensiv in informatii; dificil de stocat sau de transportat. Procesul si produsul sunt dificil de separat

Caracteristici ale produsului: cel mai adesea adaptat cerintelor consumatorului

se adauga componente materiale (carduri-client, carduri de membru etc.). Se folosesc mijloace tehnice pentru plasarea de comenzi, rezervare si, daca e posibil, livrare.

Se foloseste transferul de date la distanta pentru transmiterea de date/informatii cu privire la clienti

Productie de servicii

Tehnologie si fabricatie: investitii mari in cladiri


Forta de munca: o parte inalt calificata; altii slab calificati, angajati pe termen partial sau ocazional

Organizarea muncii: personalul angajat in activitati de productie tip artizanal, cu control limitat al managementului asupra detaliilor muncii

Caracteristici ale productiei: nu este un proces continuu; economiile de scara sunt limitate

Organizarea activitatilor: de la servicii publice, in proprietatea statului, pana la mici intreprinderi familiale sau prestatori individuali.

Reducerea costului cu cladirile: utilizarea serviciilor la distanta (Internet), linii de telefon gratuite etc.

Reducerea necesarului de cunostinte specifice si de nivel inalt prin utilizarea de sisteme expert (tehnologie) si relocalizarea operatiunilor cheie in zone cu forta de munca ieftina, prin utilizarea telecomunicatiilor pentru coordonare.

Utilizarea tehnologiei informatiei pentru monitorizarea activitatilor; nivelarea structurilor organizationale (desfiintarea unor niveluri ierarhice si functionale)

Standardizarea productiei (de tip lanturi fast-food), reorganizarea sub forma unor "linii de asamblare" cu mai multe componente standard si o mai mare diviziune a muncii.

Externalizarea si privatizarea serviciilor publice; organizarea firmelor in retea

Piete de servicii

Organizarea pietelor: unele servicii livrate prin exercitarea functiilor statului (sector public); Unele costuri ale serviciilor sunt incluse in pretul bunurilor (de ex: desfacere)

Reglementare: reglementari profesionale pentru anumite servicii;

Marketing: dificultatea de a demonstra calitatea produsului in avans.


Aparitia "qvasi-pietelor" sau/si privatizarea sectoarelor de servicii. Noi modalitati de plata, noi sisteme de rezervare; mai mare flexibilitate  a preturilor.


Certificarea calitatii, baze de date, indicatori de performanta, analiza-diagnostic - tehnici utilizate de institutiile de reglementare si prestatorii de servicii

Garantii, pachete demonstrative, perioade de proba.

Consum de servicii

Livrarea produsului: productia si consumul simultane; clientul sau prestatorul ar putea fi nevoiti sa se deplaseze pentru prestatie

Rolul consumatorului: serviciile necesita input-uri din partea consumatorului in procesul productiei

Organizarea consumului: deseori dificil de separat productia de consum; auto-servire formala sau informala.


Utilizarea tehnologiilor (ex: ATM)


Utilizarea unor metode standardizate de transmitere a comenzii (EDI, fax)


Utilizarea pe scara larga a auto-servirii, a tehnologiilor cunoscute consumatorului (PC, telefon, interfete soft prietenoase).

Sursa: adaptat dupa Ian Miles (1993), "Services in the new industrial economy", Futures, vol. 25, nr. 6, pag 653-672




S. Dimofte - sursa citata (www.biblioteca.ase.ro.php?tc=1476)

Carlos A. Primo Braga (1996), "The Impact of the Internationalization of Services on Developing Countries, Finace and Development si Banca Mondiala" (1995), "Global Economic Prospects and the Developing Countries", Washington D.C., p. 44



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright