International Federation of Library Association and Institutions

In cadrul celui de-al doilea congres international al bibliotecarilor (Saint Louis, 1904)  s-a pus problema infiintarii unei asociatii internationale. Astfel, 1927 (Scotia) ia nastere International Federation of Library Association and Institutions - IFLA (Federatia Internationala a Asociatiilor de Bibliotecari si Biblioteci), in urma unei rezolutii semnate de catre 50 de tari.

Membrii IFLA sunt  biblioteci, asociatii profesionale de biblioteca, institutii similare, dar si persoane fizice. In prezent, IFLA numara peste 1.600 de membrii din peste 150 de tari.

Obiectivul principal al IFLA este de a promova intelegerea, cercetarea si dezvoltarea in toate domeniile biblioteconomiei si a serviciilor de informare.

Abia in 1962 datorita sprijinului acordat de UNESCO, se reuseste infiintarea unui secretariat permanent. In prezent structura IFLA este compusa din:

Consiliul IFLA (autoritate suprema) care se reuneste o data la 2 ani;

Biroul executiv compus din: presedintele IFLA, presedintele Biroului profesional si 3-7 alti membrii, alesi la 4 ani;

Biroul profesional care este condus de un presedinte ales la 2 ani si are ca membrii presedintii diviziunilor, presedintele comitetului de gestiune al programelor, dintre care se alege un trezorier.

Diviziunile - se alcatuiesc la propunerea Biroului profesional care propune numarul, numele si obiectivele diviziunilor, care sunt aprobate de catre Biroul Executiv. Diviziunile sunt formate din sectiuni si au un birou de coordonare care este alcatuit din presedintii si secretarii sectiunilor.

Sectiuni (acum in numar de 48);

Mese rotunde;

Grupuri de lucru.

Programele IFLA

ALP -Action for Development through Libraries Programme

CLM - Committee on Copyright and other Legal Matters

FAIFE - Committee on Free Access to Information and Freedom of Expression

ICABS - IFLA - CDNL Alliance for Bibliographic Standards

PAC - Preservation and Conservation

UNIMARC - IFLA UNIMARC

Action for Development through Libraries Programme (ALP)

Programul ALP a fost lansat in 1984 la Conferinta IFLA din Nairobi, Kenia si a fost subiectul unor discutii aprinse in mod special in perioada 1987-1989 si s-a dezvoltat ca program special in perioada 1990-1991.

Numele originar al programului a fost 'Advancement of Librarianship Programme' si din 2004 numele a fost schimbat in 'Action for Development through Libraries Programme', pastrand insa acronimul ALP.

Comitetul permanent are sediul la Biblioteca Universitara Uppsala din Suedia, este finantat de Nordic Libraies and Libraies Associations si are ca membrii permanenti un director al programelor de baza, cu norma intreaga si un administrator cu norma partiala.

Comitetul permanent asigura dezvoltarea programelor, coordoneaza activitatile si se comporta ca un centru de cunostinte si se implica in activitati de strangere de fonduri. Comitetul de conducere este format din reprezentantii celor trei sectii ale programului care sunt locate in Pretoria (Africa de Sud), Singapore si Rio de Janeiro (Brazilia).

Misiunea ALP este de a ajuta la dezvoltarea profesiei de bibliotecar, a institutiilor de biblioteca si a serviciilor de biblioteca si de informare din tarile aflate in curs de dezvoltare. Zonele in care se desfasoara programul: Africa, Asia, Oceania, America Latina si Caraibe

Scopurile ALP:

de a asista educatia continua si instruirea

de a facilita infiintarea de noi asociatii de biblioteca

de a implementa recomandarile IFLA la nivelul managementului asociatiilor profesionale

de a promova functiile bibliotecii: servicii pentru publicul larg, abilitati de informare, invatarea continua si modalitati de combatere a analfabetismului

promovarea ICT si crearea resurselor electronice in vederea cresterii activitatilor de publicare si diseminare a informatiei in randul comunitatii, cu o atentie speciala acordata grupurilor marginalizate

Activitatile din cadrul programului ALP includ actiuni precum: strangerea de fonduri, burse de studiu, conferinte, seminarii si workshop+uri, proiecte pilot si publicatii.

Prioritatile ALP sunt:

Dezvoltarea resurselor umane prin dezvoltarea de bibliotecari profesionisti prin sustinerea proiectelor de educatie continua ca o activitate prioritara. Acestea se realizeaza prin seminarii workshop-uri, instruire pentru aplicarea noilor tehnologii, pentru metode de conservare si alte domenii.

Dezvoltarea asociatiilor profesionale care au un rol important in crearea unei imagini bune a bibliotecarilor si serviciilor de biblioteca.

Bibliotecile si analfabetismul - dezvoltarea bibliotecilor si serviciilor bibliotecilor pentru publicul larg, si promovarea alfabetizarii, a alfabetizarii functionale, a lecturii si a invatarii continue.

Tehnologia informatiei in tarile aflate in curs de dezvoltare - prin sustinerea tehnologiei informatiei si a implementarii acesteia la diverse stadii de dezvoltare a bibliotecilor

Eseu: Contabilitatea conturilor la trezoreria statului si banci comerciale Referat: Organizarea compartimentului financiar-contabil si relatiile cu celelalte compartimente

Informarea comunitatii, acordand o atentie speciala grupurilor marginalizate (aflare in zone rurale si suburbane) - prin organizarea de seminarii si workshop-uri ce au ca obiectiv dezvoltarea unor modele, recomandari, materiale adecvate si crearea unor retele de specialisti din domeniu.

Committee on Copyright and other Legal Matters (CLM)

(Comitetul de Copyright si alte aspecte legale)

Initiat in 1997, Programul CLM se ocupa cu problemele bibliotecilor legate de copyright si alte aspecte legale conexe. Adunand membri din numeroase parti ale lumii, CLA se doreste a fi reprezentantul international al bibliotecilor in aspectele legate de legea drepturilor de autor si a aspectelor legale ce decurg de la aceasta.

CLA este alcatuit dintr-un comitet, un consiliu de conducere si membri consultanti. Comitetul CLA este format dintr-un numar de maxim 27 de membri, consiliul de conducere este ales pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reales inca 4 ani, iar membrii consultanti (4 sau 5 la numar) sunt numiti de consiliul de conducere. Comitetul este condus de un presedinte ales pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea realegerii pentru inca 4 ani.

Scopul CLM este de a creste gradul de cunoastere si de a imbunatati legea copyrightului si alte aspecte, prin membrii comunitatii regionale. Cei 27 de membrii ai comitetului au rolul de a reprezenta tara sau regiunea din care provin, iar membrii consultanti sunt alesi pe criterii obiective, in functie de cunostintele de specialitate si de valoarea pe care acestia o aduc programului.

Comitetul de experti sfatuieste IFLA si grupul constituent CLA in probleme legate de aspecte precum:

Copyright si proprietate intelectuala;

Bariere economice si comerciale in achizitia de materiale pentru biblioteci si materiale de informare;

Reclamatii de proprietate intelectuala asupra materialelor din biblioteci si a materialelor de informare;

Autenticitatea textelor electronice

Alte aspecte legale de importanta internationala pentru serviciile de biblioteca si serviciile de informare.

Bibliotecile au nevoie de exceptii si limitari ale legii copyrightului pentru a putea indeplini misiunea de a sustine educatia si cercetarea, pentru a disemina informatia, pentru a putea oferi acces echitabil la informare, pentru a putea prezerva patrimoniul cultural si pentru a incuraja exprimarea libera.

Plecand de la aceasta premisa, CLA pledeaza pentru echilibrul intre legile copyrightului si interesele creatorilor de lucrari intelectuale si alte drepturi ale utilizatorilor de a folosi lucrari protejate de lege in scopuri creative, de invatare si de cercetare.

Bibliotecile ar trebui sa aiba dreptul de a copia lucrari protejate de legea dreptului de autor in scopuri educative, de cercetare si prezervare, dar si in vederea ajutarii persoanelor cu dizabilitati, care pot avea nevoie de un document intr-un alt format decat cel disponibil.

Exceptiile necesare bibliotecilor se refera la scopurile educative, cercetare, scopuri personale, prezervare a patrimoniului cultural, probleme ridicate de lucrarile anonime, de furnizarea documentelor intre biblioteci, ajutorarea persoanelor cu dizabilitati, posibilitatea aplicarii unor tehnologii de protectie care sa previna incalcarea legii si limitarea drepturilor de autor la perioada de 50 de ani de la decesul creatorului.

Aceste probleme au preocupat si organizatia internationala WIPO - World Intelectual Property Organization (Organizatia Internationala pentru Proprietate Intelectuala) , o agentie specializata a Natiunilor Unite care are ca scop crearea unui sistem echilibrat si accesibil de proprietate intelectuala, care sa rasplateasca creativitatea, sa stimuleze inovarea si sa contribuie la dezvoltarea economica, avand grija sa serveasca interesul public.

In urma unui studiu efectuat de WIPO, s-a constatat ca din 149 de tari membre WIPO, 128 de tari au cel putin o exceptie in legea copyrightului pentru biblioteci, 21 de state nu au nici o exceptie, 72 au prevederi pentru prezervare si doar 74 au prevederi de exceptare a bibliotecilor in vederea cercetarii si a educatiei.

Eforturile IFLA conjugate cu cele ale WIPO nu au ramas fara ecou; astfel, mai multe organizatii internationale au venit in sprijinul proiectului CLA, realizand impreuna o serie de lucrari, luari de pozitie, indrumare si alte cercetari.

Organizatiile care au colaborat cu CLA sunt:

LCA - Library Copyright Alliance o puternica coalitie a 5 mari asociatii de biblioteci din SUA (American Association of Law Libraries, American Library Association, Association of Research Libraries, the Medical Library Association si Special Libraries Association). Alianta celor 5 asociatii profesionale are misiune asemanatoare cu CLA: cautarea unei solutii pentru biblioteci in problemele ridicate de legea copyrightului;

eIFL - Electronic Information for Libraries (Informatii Electronice pentru Biblioteci) asociatie ce are ca misiune crearea de consortii pentru achizitia de publicatii electronice in biblioteci. Asociatia este preocupata si de asigurarea consultantei in privinta copyrightului pentru resursele electronice in biblioteci.

EBLIDA - European Bureau of Libray Information and Documentation Associations (Biroul European pentru Asociatii de Biblioteci, Informare si Documentare) - asociatie europeana ce se preocupa cu problemele societatilor informationale, inclusiv cu probleme legate de copyright si licentiere, cultura si educatie, sprijinind accesul liber la informatie in era digitala si sustinand rolul bibliotecilor si arhivelor in indeplinirea acestei misiuni.

WTO - Word Trade Organization (Organizatia Mondiala de Comert) este singura organizatie internationala care se ocupa cu regulile schimbului comercial intre natiuni. Activitatea organizatiei se reflecta in acordurile create care au fost negociate, semnate si ratificate in parlamentele mai multor tari. Scopul WTO este de a ajuta producatorii de bunuri si servicii, exportatorii si importatorii in desfasurarea activitatii lor.

Free Access to Information and Freedom of Expression (FAIFE)

(Accesul liber la informatii si libertatea de exprimare)

FAIFE este o initiativa IFLA constituita in anul 1998 cu scopul de a apara si a promova drepturile omului definite in articolul 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 10 septembrie 1948:

"Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspandi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat."

Biroul central se afla in Copenhaga, iar principalele finantari vin din partea organizatiilor daneze si a altor tari scandinave. Colaboreaza cu mai multe organizatii internationale pentru drepturile omului, si ia act atunci cand sunt incalcate drepturile de acces la informatie.

Plecand de la principiul de libertate intelectuala, s-a ajuns la concluzia ca acesta implica si de a cauta, de a primi si de a impartasi informatii si idei, devenind astfel o baza teoretica pentru profesionistii care lucreaza cu informatia. Eforturile IFLA in acest sens sunt ilustrate si in alte doua programe: UAI (Universal Availability of Information) - Accesul Universal la Informatie si UAP - Accesul Universal la Publicatii (Universal Availability of Publications).

Conceptul de acces liber la informatie poate fi privit din numeroase puncte de vedere; in contextul in care se vorbeste de dreptul publicului larg la informatie, s-a ajuns la ideea de informatie oficiala. Astfel a aparut conceptul de guvern deschis, care permite publicului sa observe intalnirile, consultarile sau planificarile si impune ideea de transparenta in luarea deciziilor.

Comitetul si Biroul FAIFE faciliteaza accesul liber la informatie si a libertatii de exprimare, in toate formele sale, direct sau indirect, cu ajutorul bibliotecarilor si bibliotecilor. FAIFE monitorizeaza  starea libertatii intelectuale in cadrul comunitatii bibliotecare mondiale, sprijina  politica IFLA de dezvoltare si cooperare cu alte organizatii internationale care se ocupa  cu drepturile omului si apara  libertatea de exprimare.

Principalul obiectiv FAIFE este acela de a promova corelatia dintre conceptul de biblioteca si valorile libertatilor intelectuale. Una dintre aceste corelatii se refera la implementarea ideii de multiculturalism in bibliotecile din lumea intreaga. Multiculturalismul este domeniul in care se poate observa clar modul in se reflecta principiul de acces liber la informatie in practicile de biblioteca

Un aspect controversat il prezinta astazi accesul la internet care in unele biblioteci este limitat prin filtrarea sau blocarea accesului la unele pagini de internet sau comunicari pe internet. Problema provine de la faptul ca pentru a filtra accesul la unele pagini web este necesar sa se monitorizeze utilizarea, iar aceasta ar incalca dreptul la intimitate pe care bibliotecile intotdeauna l-au asigurat utilizatorilor sai. In vederea comunicarilor pe internet, acestea trebuie protejate de anonimat deoarece categoriile defavorizate si minoritatile ar fi cele mai afectate de utilizarea acestor servicii in cazul in care anonimatul nu ar fi asigurat.

FAIFE aduna si disemineaza documentatie relevanta cu scopul de a stimula dialogul, intretine pagini web, elaboreaza rapoarte anuale de informare si promoveaza politica IFLA privind libertatea intelectuala. De asemenea, a dezvoltat programe prin care contribuie, de multe ori in calitate organizator sau co-organizator, la conferinte, seminarii si workshop-uri.

Declaratia IFLA despre biblioteci si la libertatea intelectuala, aprobat de Comitetul Executiv al IFLA in 25 martie 1999, in Olanda, la Haga, stabileste principiile IFLA cu privire la dreptul la libertate intelectuala si a rolului bibliotecilor pentru asigurarea acestui drept. In aceeasi declaratie, IFLA invita bibliotecile din intreaga lume sa realizeze o declaratie privitoare la dreptul la libertate intelectuala. In momentul de fata sunt postate pe site-ul IFLA declaratii similare ale unor biblioteci din mai multe tari: Australia, Canada, Croatia, Irlanda, Japonia, Noua Zeelanda, Turcia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii si Statele Unite ale Americii.

Programul FAIFE s-a dovedit a fi unul dintre cele mai de succes programe IFLA deoarece a ales sa abordeze o problema controversata, cu numeroase implicatii in multe aspecte culturale, sociale, stiintifice si, mai ales in lumea biblioteconomica.

ICABS - IFLA - CDNL Alliance for Bibliographic Standards Alianta IFLA - CDNL pentru Standardele Bibliografice

Pentru a intretine, promova si armoniza standardele bibliografice existente si conceptele de control bibliografic si controlul resurselor, IFLA in colaborare cu CDNL au demarat programul ICABS. Alaturi de IFLA si CDNL, alianta a fost initiata de mai multe biblioteci: Biblioteca Nationala a Australiei, Biblioteca Congresului, Biblioteca Britanica, Biblioteca Nationala a Olandei, Biblioteca Nationala a Germaniei si Biblioteca Nationala a Portugaliei.

CDNL (Conference of Directors of National Libraries) Conferinta Directorilor Bibliotecilor Nationale este o asociatie independenta de directori generali ai bibliotecilor nationale, infiintata pentru a facilita dialogul si pentru a promova intelegerea si cooperarea in probleme de interes comun pentru intreaga lume. CDNL se intruneste anual, de obicei in miercurea ce preceda conferinta IFLA, la biblioteca nationala care gazduieste conferinta IFLA. Calitatea de membru este deschisa tuturor directorilor generali ai bibliotecilor nationale, iar la intalniri, acestia pot fi reprezentati de adjuncti.

Controlul bibliografic este o modalitate de inregistrare uniforma a documentelor intr-un catalog de biblioteca sau intr-o baza de date in scopul regasirii acestor documente. Controlul bibliografic conduce la un acces rapid al utilizatorului la documente cu consumuri cat mai reduse, iar pentru aceasta este necesara aplicarea uniforma a standardelor de prelucrare si de indexare.

ICABS doreste sa intretina, sa promoveze si sa armonizeze standardele si conceptele legate de controlul bibliografic si al resurselor bibliografice, sa dezvolte strategii de control bibliografic si al resurselor si sa realizeze un progres pentru intelegerea problemelor referitoare la arhivarea resurselor electronice, inclusiv promovarea a noilor conventii recomandate pentru arhivarea de acest tip.

Principalele obiective ale aliantei sunt:

De coordonare a activitatilor ce au ca scop dezvoltarea standardelor si a practicilor bibliografice si a controlului resurselor, inclusiv a metadatelor, a identificatorilor permanenti si a standardelor de interoperabilitate.

De sustinere a schimbului international a resurselor bibliografice prin incurajarea, promovarea, dezvoltarea si testarea durabilitatii metadatelor si a standardelor formatelor.

De asigurare a promovarii noilor conventii

Sa actioneze ca un centru de reglementare a informatiilor pentru toate eforturile IFLA din domeniul bibliografic.

Sa organizeze si sa participe la seminarii si workshop-uri

Sa asigure comunicarea din cadrul comunitatii.

ICABS coordoneaza si comunica lucrarile si activitatile sale pentru a asigura cooperarea si pentru a evita suprapunerea sau munca dubla intre membrii aliantei si organizatii internationale cu preocupari similare, precum:

departamentele centrale, comitetul de conducere,  comitetul principal, diviziile si sectiunile IFLA

CDNL si grupurile regionale ale CDNL

UNESCO si alte organizatii finantatoare

ISO, ICA si alte autoritati internationale care realizeaza standarde din domeniul controlului bibliografic

Obiectivele ICABS se traduc in planurile strategice care se au in vedere prioritatea profesionala de a promova standardele, recomandarile si cele mai bune practici pentru controlul bibliografic. Alte prioritati ICABS se refera la promovarea partajarii resurselor, la asigurarea accesului liber la informatie, la reprezentarea bibliotecilor pe piata tehnologica si la dezvoltarea profesionistilor biblioteconomiei. Fiecare partener al aliantei si-a luat responsabilitatea de a coordona una sau mai multe actiuni ICABS.

Comitetul de conducere ICABS este format din reprezentantii bibliotecilor partenere si din doi membri nominalizati de IFLA, si este condus prin rotatie. Institutia coordonatoare va asigura si un secretar al aliantei.

La baza activitatii ICABS au stat doua  programe IFLA care in prezent sunt incheiate:

UBCIM - Controlul Bibliografic Universal si MARC International (1973-2003), care s-a preocupat de problema controlului bibliografic, dezvoltarea descrierii bibliografice internationale standard si extinderea formatului UNIMARC in catalogarea informatizata

UDT - Fluxul Universal al Datelor si Telecomunicatiilor (1980-2001) care s-a preocupat de promovarea transferului tehnologiilor si standardelor aplicate in mediul digital din domeniul descoperirii resurselor din retele regasirea informatiei, digitizare si metadate.

PAC - Preservation and Conservation

Prezervare si conservare

Creat la conferinta IFLA de la Nairobi (Kenya) din 1984, PAC isi concentreaza eforturile asupra problemelor de prezervare si a dezvoltarii unei cooperari mondiale privind prezervarea materialelor de biblioteca. Programul PAC a fost lansat in 1986 la Conferinta "Prezervarea documentelor de biblioteca", de la Viena, organizata de IFLA, CDNL si UNESCO.

Programul PAC a fost organizat intr-un mod descentralizat: un sediu international (gazduit inca din 1992 de Biblioteca Nationala a Frantei) care are scopul de a implementa strategia globala, si centre regionale ce au ca scop coordonarea activitatilor regionale. In prezent sunt 10 centre regionale in bibliotecile nationale din: SUA, Venezuela, Brazilia, Chile, Trinidad Tobago, Benin (Africa), Africa de Sud, Japonia, Australia si Rusia, in timp ce Biblioteca Nationala a Frantei actioneaza ca centru regional pentru Franta.

Pentru asigurarea comunicarii si cooperarii, directorii centrelor regionale se intalnesc in cadrul conferintelor si seminariilor, in urma carora se editeaza publicatii pe tema conservarii si prezervarii, stabilind directiile de activitate ale programului PAC. Incepand cu anul 2002, s-a infiintat un comitet consultativ care are scopul de a determina care sunt prioritatile programului si actioneaza pentru obtinerea sprijinului financiar.

Responsabilitatea principala a programului consta in asigurarea faptului ca documentele semnificative existente in biblioteci, pe orice tip de suport, vor fi prezervate sub o forma accesibila cat mai mult timp posibil. Constientizarea importantei conservarii si prezervarii de catre specialistii in biblioteci, reprezinta un alt obiectiv major al programului.

Misiunile programului PAC sunt:

Facilitarea schimbului de informații la nivel global in ceea ce privește activitațile, programele și proiectele privitoare la prezervare și conservare

Promovarea importanței prezervarii culturale și intelectuale in contextul național și internațional.

Elaborarea de publicații in scopul promovarii unor politici de prezervare in cadrul bibliotecilor la nivel local, regional și național.

Principalele obiective ale programului:

Organizarea și dezvoltarea unei rețele de specialiști in prezervare.

Promovarea unor standarde naționale și internaționale, ghiduri și metodologii de lucru in domeniul prezervarii.

Incurajarea cercetarii științifice in privința deteriorarii documentelor de biblioteca pe orice format, incluzand materialele digitale, precum și digitizarea ca o masura a prezervarii.

Realizarea unor politici de coordonare a activitaților programului PAC cu alte instituții naționale și internaționale, cu organizații non-guvernamentale, precum și cu profesioniștii in informare interesați de prezervarea moștenirii culturale.

In vederea indeplinirii misiunii și atingerii obiectivelor, au fost dezvoltate grupe de discuții prin e-mail la care pot participa doar membrii inregistrați. Scopul acestora este de a ține la curent profesioniștii in domeniul conservarii și prezervarii cu informații și noutați la scala larga.

Un rol deosebit in desfașurarea activitaților il reprezinta parteneriatele: cu diviziile, secțiunile și programele ALP (Advancement of Librarianship - Progresul biblioteconomiei) și FAIFE (Free Acces to Information and Freedom of Expresion - Accesul Liber la Informații și Libertatea de Exprimare).

Alte parteneriate:

ABINIA (Asociación de Bibliotecas Nacionales de Iberoamérica) - realizarea in 2000 a unui sondaj despre prezervare in America Latina și a reorganizat central regional.

ACURIL (The Association of Caribbean University, Research and Institutional Libraries) - workshop-uri despre dezastrele natural.

CLIR (Council on Library and Information Resources) - partener ce a ajutat la publicarea a doua publicații seriale din domeniu conservarii și prezervarii.

EPA (Ecole du Patrimoine Africain) - prezervarea documentelor din Africa

ICA (International Council on Archives)

ICCROM (International Centre for the Study of the Preservation and Restoration of Cultural Property)

ICOM (International Council of Museums)

ICOMOS (International Council on Monuments and Sites)

LIBER (Ligue des Bibliothèques Européennes de Recherche)

UNESCO

Prezervarea și conservarea sunt activitați de o importanța deosebita pentru biblioteci, dar și pentru arhive și muzee, iar activitatea presupune specialiști din mai multe domenii de activitate. Fondurile limitate ale bibliotecilor nu a permis acestora intotdeauna un specialist in domeniu, motiv pentru care acestea au cautat sprijin in afara. Programul PAC vine sa susțina o activitate importanta și dificila in același timp, iar activitațile programului au ajutat la dezvoltarea domeniului, la nivel internațional.

Conservarea publicatiilor = ansamblul de tehnici, metode si procedee aplicate in biblioteci pentru pastrarea si exploatarea cat mai indelungata a publicatiilor.

Prezervare = totalitatea masurilor luate pentru pastrarea integritatii documentelor sau colectiilor. Principalele obiective sunt de preveni, opri sau intarzia deteriorarea documentelor

IFLA UNIMARC  Core Activity (UCA) -

Programul de baza IFLA UNIMARC

Dupa succesul programului IFLA UBCIM, in 2003 s-a dezvoltat programul de IFLA UNIMARC, program ce are ca responsabilitate menținerea și dezvoltarea formatului universal MARC. (UNIMARC), creat inițial de IFLA cu scopul de a facilita schimbul internațional de date bibliografice.

MARC este un acronim al Machine Readable Catalogue or Cataloguing (Catalog sau Catalogare citibila pe calculator). UNIMARC este un format standard internațional care fixeaza sarcinile și campurile utilizate pentru inregistrarile bibliografice in format lizibil pe calculator.

Scopul formatului UNIMARC este facilitarea schimbului international de date bibliografice intre agentii bibliografice nationale, in format 'citibil' pe calculator. UNIMARC poate fi folosit de asemenea si ca un model de dezvoltare pentru noile formate. In ultimii ani s-au dezvoltat mai multe tipuri de formate UNIMARC, in funcție de nevoile profesioniștilor in știința informarii. Acum sunt disponibile patru formate UNIMARC: Bibliografic, Autoritați, Clasificari și Evidențe.

Formatul UNIMARC este un format adoptat de majoritatea țarilor ca format internațional de schimb al datelor bibliografice, insa multe țari folosesc un format MARC propriu, adaptat la nevoile și cererile țarilor respective, motiv pentru care in vederea schimbului bibliografic internațional este necesara realizarea unei conversii a datelor.

Pentru bibliotecari, cel mai important avantaj al formatului UNIMARC consta in faptul ca acesta este realizat in conformitate cu standardele ISBD și orice camp din cadrul ISBD poate fi regasit in UNMARC. Valoarea formatului este dovedita și de faptul ca multe țari și-au creat formatul național MARC pornind de la formatul internațional, in timp ce alte țari au adoptat formatul UNIMARC ca format național.

Misiunea UCA este de a coordona activitațile ce au ca scop dezvoltarea, menținerea și promovarea formatului UNIMARC (și a documentației aferente, disponibile prin intermediul Comitetului Permanent UNIMARC (PUC).

Comitetul Permanent UNIMARC a fost inființat in 1991, in cadrul programului IFLA UBCIM și continua activitatea fostului International MARC Network Committee (IMNC), un comitet coordonat de IFLA in colaborare cu CDNL. Obiectivul principal al PUC este de a menține un set de formate UNIMARC prin discutarea propunerilor și aprobarea oficiala a schimbarilor. De asemenea, ofera consultanța pentru promovarea, instruirea, cercetarea testarea și definirea prioritaților și strategiilor pentru dezvoltarile ulterioare ale UNIMARC.

Comitetul este format din 7-9 membri, experți in UNIMARC, proveniți din țari și instituții diferite. Pentru a acoperi arii geografice cat mai intinse, pot fi numiți pana la 12 experți corespondenți pe o perioada de maxim doi ani.

Principalul obiectiv PUC este de a menține și de a dezvolte standardul UNIMARC, avand urmatoarele responsabilitați:

Ofera consultanța pentru programul IFLA-CDNL ICABS privitor la toate problemele referitoare la UNIMARC, inclusiv pentru promovare, instruire, cercetare testare, stabilirea prioritaților sau dezvoltarea de strategii in colaborare cu birourile UCA.

Intreține formatul UNIMARC prin discutarea propunerilor a carei documentație o asigura birourile UCA in numele utilizatorilor UNIMARC și aproba schimbarile oficiale ale formatului. Colaboreaza cu Divizia IV de Control Bibliografic in probleme de interes reciproc.

Realizeaza o recenzie a dezvoltarilor necesare in formatul UNIMARC pentru a include in noile funcțiuni și noi tipuri de materiale și aprobarea oficiala a rezultatelor.

Acționeaza ca un comitet de recenzie pentru documentația UNIMARC publicata de IFLA.

In cadrul programului UCA sunt adunate, analizate și rezolvate problemele importante ridicate de utilizatorii UNIARC din intreaga lume, comunicarea cu utilizatorii fiind asigurata de birourile UCA, analiza problemelor ridicate și rezolvarea acestora fiind rezolvate de PUC.