Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor

1. Concepte referitoare la tehnologia informatiei

Prezenta calculatoarelor in toate domeniile de activitate si ritmul rapid de evolutie tehnologica a acestora sunt aspectele cele mai semnificative ale actualei revolutii informatice. Convergenta dintre telecomunicatii, calculatoare si Internet, reprezinta unul dintre vectorii societatii informationale. In prezent este un fapt unanim recunoscut ca informatia este omniprezenta in activitatile umane, tehnologia informatiei si de comunicatii, de la calculatorul personal la reteaua Internet, de la telefonul mobil pana la retelele mondiale de comunicatii, fiind in plina dezvoltare transformandu-ne viata, relatiile, organizarea societatii in ansamblu.

Dezvoltarea tehnologiei informatiei[1] din ultimii ani a transformat deja societatea noastra sub multe aspecte. Cu toate acestea, se considera ca si tarile dezvoltate din punct de vedere industrial care beneficiaza, comparativ cu celelalte tari, din plin inca de noile facilitati, nu se afla decat la inceputul utilizarii unor tehnologii care nu s-au maturizat si care se afla inca in plina dezvoltare.

Societatea informationala - "societatea cunoasterii" prezinta caracteristici distincte, fara precedent, fiind o societate in care implementarea ultimelor realizari tehnice trebuie sa mearga in paralel cu adoptarea de noi solutii juridice, care sa monitorizeze efectele negative ale impactului utilizarii tehnologiei informatiei .

Potentialul Internetului de a informa[2], educa, distra si de a se constitui ca suport pentru organizarea si desfasurarea afacerilor la scara globala este considerabil. Dar, ca orice noua tehnologie, Internetul are si un continut potential nociv, putand fi folosit si pentru organizarea si desfasurarea de activitati ilegale.

In istoria societatii industriale, dezvoltarea masinii de calcul este unica. Nici o alta realizare tehnica nu a inregistrat progrese atat de rapide dupa inventarea sa. Calculatoarele au influentat si influenteaza viata noastra de zi de zi din ce in ce mai intens. Ele se afla peste tot acum: la birou, la domiciliu, in gari, in banci, in scoli, in spitale, in parcuri de distractie. Cu o generatie in urma nu existau CD-uri, nu existau cabluri TV, bancomate sau calculatoare personale portabile. Calculatoarele erau  aparate cu dimensiuni mari si trebuiau sa lucreze in spatiu climatizat. Bunicii si parintii acelora dintre noi, care sunt mai varstnici, nu au avut acces la calculatoare. La cea de-a 25-a aniversare a primei aselenizari umane, un documentar de televiziune (C.N.N.) a precizat ca modulul lunar, folosit de astronautii de pe Apolo, avea la bord o capacitate de calcul mai mica decat cea care era instalata in anul 1994 la bordul unui automobil cu control electronic al functionarii .

Tehnologia informatiei si comunicatiilor a devenit parte integranta a traiului nostru cotidian, a activitatilor noastre economice, a vietii noastre sociale. Dezvoltarea microprocesoarelor, memoriilor, a software-ului, a tehnologiilor de comunicatii a condus  la convingerea ca Internetul si tehnologiile specifice ne pot ajuta sa construim retele de calculatoare capabile sa conecteze pe oricine in orice loc.

Posibilitatea raspandirii masive a informatiilor in toate domeniile vietii economice si sociale va conduce la transformarea societatii in asa numita societate informationala, spre deosebire de societatea industriala in care resursa strategica este capitalul.

Societatea informationala reprezinta o societate in care colectarea, stocarea, prelucrarea si utilizarea cunostintelor si a informatiilor , inclusiv dezvoltarea tehnicilor de comunicatie interactiva, joaca un rol decisiv. Este vorba despre o societate bazata pe cunostinte, cu un model cultural specific.

Uniunea Europeana a declarat ferm ca aceasta tendinta obiectiva a societatii moderne reprezinta o prioritate politica, tinand cont ca SUA, care au investit in acest domeniu numai in 1996 cu peste 100 miliarde de dolari mai mult decat Europa, detin deja un avans considerabil.[4]

Si pentru Romania trecerea la societatea informationala constituie un obiectiv strategic prioritar pentru dezvoltarea economico-sociala si de integrare in Uniunea Europeana si NATO. Prin HG 58/ 2 februarie 1998 a fost definita "Strategia nationala de informatizare si implementare in ritm accelerat a societatii informationale si programul de actiune"[5]. In conditiile trecerii de la economia bazata pe capital spre cea bazata pe informatie, se impun instrumente informatice adecvate, care sa permita un acces rapid la informatii si o valorificare corespunzatoare a acestora.

Ansamblul acestor instrumente (hardware si software) impreuna cu infrastructura de comunicatii prin cablu este cunoscut sub numele de tehnologia informatiei (IT).

Domeniul IT poseda o dinamica proprie determinata in mod hotarator de faptul ca este un sector absolut prioritar in societatea moderna (care este globala si interdependenta), in care traim in prezent. In consecinta el se va dezvolta in anii ce vin, indiferent de ce se intampla in plan economic si financiar, avand totusi ritmuri de dezvoltare diferite.

Figura 1.1. Ponderea diferitelor categorii de produse furnizate de organizatii

Sursa: European Quality Convention, 43 EOQ Congres, Madrid, Spania, 2007

Pe de alta parte, produsele IT reprezinta aproximativ 40% din totalul produselor ce se realizeaza in prezent[6].(Figura 1.1.)

Produsul este definit de standardul ISO 9000/2000 ca "rezultat al unui proces", precizandu-se ca pot fi delimitate urmatoarele categorii de produse: servicii, hardware, materiale procesate, software sau o combinatie a acestora. Produsele pot fi tangibile, intangibile sau o combinatie a acestora.

Produsele IT reprezinta un rezultat al folosirii tehnologiei informatiei. Un produs IT este, in general, o combinatie de hardware, sisteme software, aplicatii software (care pot fi comandate special sau sub forma de pachete de programe), software si echipamente de comunicatii, livrari de servicii de instruire si de sustinere, in conformitate cu procedurile, documentate aplicabile, precum si materiale consumabile (suport de hartie si suport magnetic) .

Dintre componentele unui produs IT o atentie deosebita trebuie acordata software-ului, acesta fiind, conform standardului iso 9000-3 "o creatie intelectuala care cuprinde programe, proceduri, reguli si orice documentatie asociata referitoare la functionarea unui sistem de prelucrare a datelor" .

Produsul software este definit ca reprezentand un ansamblu format din programe, proceduri si documentatie asociata, pentru calculator precum si datele destinate livrarii catre utilizator. Deci, un produs software include si documentatia de instalare si operare, documentatia de utilizare si intretinere, procedurile de utilizare si materialele de instruire. Serviciile software reprezinta activitatile, lucrarile sau sarcinile legate de un produs software, cum ar fi dezvoltarea, activitatile de mentenanta sau operare.

Un sistem software reprezinta un software independent de aplicatie, care ajuta la executia unei aplicatii software, iar o aplicatie software este un software specific destinat solutionarii unei probleme propusa de un utilizator final si care necesita pentru solutionarea ei prelucrarea informatiilor.

Hardware-ul reprezinta orice echipament electronic sau mecanic utilizat in asociere cu procesarea datelor.

2. Caracteristici ale produselor din domeniul tehnologiei informatiei

Analiza: Contabilitate financiara - contabilitatea surselor externe de finatare Referat: Organizarea si conducerea contabilitatii materiilor prime si materialelor consumabile

Produsele IT prezinta o serie de particularitati si anume:

sunt creatii intelectuale;

procesul de dezvoltare a acestora are caracteristici proprii;

in urma multiplicarii, rezulta intotdeauna copii fidele ale produsului;

produsele software nu se uzeaza;

odata ce o eroare a fost corectata, ea nu va mai apare.

Datorita naturii software-ului si capabilitatii sale de a fi codificat si usor de configurat pentru aplicatii specifice, este necesar sa existe norme si reguli definite, prin care sa se poata asigura dezvoltarea acestuia.

Dezvoltarea software-ului se caracterizeaza prin aceea ca anumite activitati sunt asociate cu anumite faze ale procesului de dezvoltare, in timp ce la alte activitati se poate apela pe tot parcursul procesului.

O alta caracteristica distincta a industriei IT o reprezinta implicarea puternica a clientului, care practic alege (impune) configuratia dorita a hardware-ului precum si software-ul corespunzator. Datorita acestei implicari, producatorii de hardware sunt obligati sa dezvolte in mod constant noi tehnologii pentru a veni in intampinarea dorintelor clientilor. Deoarece cumparatorii, la alegerea hardware-ului, tin seama de sistemele software care pot fi folosite pe hardware-ul respectiv, creatorii sistemelor software trebuie sa se adapteze in permanenta si sa creeze asemenea software care sa fie disponibil sau potential disponibil pentru hardware-ul existent.

Ca urmare a celor mentionate mai sus (desfasurarea activitatilor la interfata cu clientul) este necesara o abordare foarte flexibila a managementului calitatii, care sa permita un grad mare de libertate pentru personalul implicat in activitatile respective.

In domeniul IT trebuie sa se acorde o importanta deosebita urmatoarelor elemente: clientul, resursele umane, procesele, planificarea, produsule si imbunatatirile preconizate.

O alta particularitate a produselor IT este legata de documentatie, care este esentiala pentru succesul oricarei dezvoltari de produs in acest domeniu.

Documentatia este necesara in fiecare din etapele ciclului de viata al produselor IT. In consecinta, elaborarea si mentinerea documentatiei se impune de la initierea realizarii produsului, pe parcursul etapelor de proiectare, dezvoltare, testare, instalare, utilizare, modificare, imbunatatire si pana la incetarea utilizarii acestuia. Procesul de realizare a documentatiei este considerat incheiat atunci cand produsul IT ajunge la sfarsitul existentei sale. O particularitate a industriei IT o reprezinta modul de specificare a cerintelor, intrucat caracteristicile produselor IT si in special ale software-ului sunt mult diferite de ale altor tipuri de produse.

Cele mai importante caracteristici ale produselor IT sunt considerate ca fiind urmatoarele[9]:

corectitudinea (correctness) - insusirea produsului IT de a fi conform cu cerintele specificate;

mentenabilitatea sau modificabilitatea (maintainability/modifiability) - usurinta cu care produsul IT poate fi modificat (schimbat) ca urmare a unor modificari necesare pentru corectare, pentru adaptare sau pentru perfectionarea produsului;

portabilitatea (portability) - efortul cerut pentru transferarea sistemelor software de pe un suport hardware pe altul;

testabilitatea (testability) - usurinta cu care un sistem software, sau o parte a sa poate fi testata;

utilizabilitatea (usability) - efortul cerut pentru a invata, utiliza si intrerupe functionarea  unui produs IT;

fiabilitatea (reliability) - abilitatea produselor IT de a functiona fara intreruperi o perioada determinata;

eficienta (efficiency) - gradul in care resursele produsului sunt utilizate in aplicatii;

integritatea (integrity) - gradul in care produsul IT si datele aferente sunt imune la accesul neautorizat al clientului;

refolosibilitatea (reusability) - usurinta cu care componente ale unui produs IT pot fi utilizate (transferate) intr-un alt produs IT;

interoperabilitatea (interoperability) - abilitatea unui produs IT de a putea fi utilizat impreuna cu alt produs IT.

Analizand aceste caracteristici se observa ca unele dintre ele sunt mai importante pentru utilizator, altele pentru producator, iar unele pot fi specificate de client sau nu, in functie de nivelul de cunostinte al acestuia.

De asemenea, se observa ca mai apare o particularitate a produselor IT legata de posibilitatea si de modul de a determina aceste caracteristici.

3. Societatea  informationala in Romania - actiuni prioritare

Pornind de la considerentul ca actiunile pentru dezvoltarea societatii informationale in Romania trebuie declansate imediat, rezulta urmatoarele masuri prioritare[10]:

adoptarea unui sistem de stimulente fiscale bazat pe masurarea rezultatelor (si nu numai a potentialului), pentru favorizarea crearii efective in tara si valorificarii unor noi produse si servicii bazate pe tehnologia informatiei si comunicatiilor;

depasirea situatiei de monopol in domeniul telecomunicatiilor fixe, in vederea realizarii unui acces ieftin si sigur la Internet;

stabilirea, in cadrul fiecarei institutii a administratiei publice centrale, de responsabilitati neambigue si de structuri adecvate pentru utilizarea avansata a tehnologiei informatiei si comunicatiilor, cu asigurarea fondurilor necesare functionarii acestora;

elaborarea, aplicarea si monitorizarea unui proiect national unitar pentru informatizarea tuturor organelor administratiei de stat;

inceperea revizuirii intregului sistem de evidente economico-financiare, administrative etc., prin simplificarea si adaptarea acestora la facilitatile oferite de tehnologia informatiei si managementul cunostintelor;

sustinerea dezvoltarii invatamantului de informatica la nivel preuniversitar prin conectarea la Internet si dotarea cu carti electronice;

intocmirea unui program national de instruire a populatiei adulte pentru societatea informationala;

inceperea unui demers sistematic de antrenare in actiune a specialistilor romani din diaspora.

Factorii declansatori ai acestor procese sunt de natura unor acte legislative, decizii guvernamentale, programe convenite cu organisme internationale, efecte ale adoptarii acquis-ului comunitar, lansarea, prin licitatii publice, a anumitor proiecte prioritare de  interes general etc.

Aprecierea ca inacceptabila a alternativei inactiunii, respectiv intarzierii in declansarea procesului de dezvoltare a societatii informationale in Romania decurge din identificarea urmatoarelor manifestari de natura unor costuri economice si sociale[11]:

limitarea dezvoltarii economice, in cel mai bun caz, la cresteri conjuncturale;

neindeplinirea / indeplinirea cu intarziere a conditiilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si NATO;

cresterea dificultatilor de comunicare internationala si, in ultima instanta, a riscului de izolare economica si informationala (regionala si globala);

lipsa de informare a populatiei, subordonata unor interese de grup si monopol;

costuri majore ale administratiei publice, care nu ar putea contracara economia subterana si activitatile ilicite;

cresterea riscului de proliferare a coruptiei in aparatul administrativ;

perimarea calificarii si exodul specialistilor si chiar pierderi crescande in efectivele de populatie tanara;

costuri sociale enorme, datorate accentuarii inapoierii in informare, cultura, mentalitate si civilizatie.

Aceste costuri pot fi evitate numai prin eforturi la nivel national privind dezvoltarea societatii informationale, actiunile sectoriale disperate fiind la fel de ineficiente ca si limitarea la evolutii inertiale.