Grile informatica CIG an. III sem.I

Grile informatica CIG an.III sem.I

Adevarat sau fals

1. Resursele umane fac parte din sistemul informatic.

ADEVARAT

2. Obiectivele generale ale sistemului informatic se refera la functionarea sistemului. informatic.

FALS

3. Obiectivele specifice ale sistemului informatic se refera la functionarea sistemului informational.

ADEVARAT

4. Sistemele informatice pentru activitatea de cercetare si proiectare isi propun sa asigure conducerea optima a proceselor tehnologice.

FALS

5. Sistemele informatice pentru activitatea de cercetare si proiectare isi propun sa asigure proiectarea asistata pe calculator si automatizarea calculelor stiintifice.

ADEVARAT

6. La sistemele informatice pentru conducerea activitatilor economico-sociale datele de intrare sunt extrase exclusiv de pe internet.

FALS

7. La sistemele informatice pentru conducerea activitatilor economico-sociale datele de iesire sunt furnizate sub forma de liste, grafice, rapoarte.

ADEVARAT

8. Sistemele informatice pentru evidenta populatiei fac parte din clasa sistemelor pentru activitatea de cercetare si proiectare.

FALS

9. Sistemul informational economic are caracter cibernetic.

ADEVARAT

10. Sistemul informational descrie, caracterizeaza si deserveste sistemul economic din care face parte.

ADEVARAT

11. Sistemul informatic nu utilizeaza tehnologia informatiei si telecomunicatiilor.(TIC)

FALS

12. Sistemul informatic poate oferi posibilitatea simularii proceselor si fenomenelor economice.

ADEVARAT

13. Cu ajutorul sistemului informatic se pot corela resursele disponibile cu obiectivele unitatii economice.

ADEVARAT

14. Sistemul informatic nu poate implementa principiul selectiei si informarii prin exceptie.

FALS

15. Conform principiului selectiei si informarii prin exceptie se asigura vizibilitatea tuturor informatiilor la toate nivelurile de conducere.

FALS

16. Datorita introducerii sistemului informatic, factorii de decizie din unitatea de referinta dispun de mai putin timp pentru analiza datelor si luarea deciziilor.

FALS

17. Sistemul informatic nu constituie un instrument de conducere a unitatilor economice.

FALS

18. Sistemul informatic constituie un instrument de conducere a unitatilor economice.

ADEVARAT

19. O aplicatie poate avea cel mult o unitate functionala.

FALS

20. Subsistemul informatic poate contine cel mult o aplicatie.

FALS

21. Intr-o aplicatie poate fi implicat cel mult un element de structura organizatorica.

FALS

22. O aplicatie se ruleaza o singura data pe parcursul duratei de viata a sistemului informatic.

FALS

23. Unei proceduri logice i se pot asocia una sau mai multe proceduri automate.

ADEVARAT

24. Unei proceduri automate i se pot asocia una sau mai multe proceduri logice.

FALS

Multiple choice

1. Functionarea unui sistem informational decizional presupune desfasurarea urmatoarelor activitati:

a.     culegerea datelor despre starea sistemului condus si a mediului sau inconjurator.

b.     transmiterea datelor in vederea prelucrarii.

c.      existenta unor echipamente de ultima generatie.

1. a+b

2. a+c

3. b+c

2. Functionarea unui sistem informational decizional presupune desfasurarea urmatoarelor activitati:

a.     transmiterea datelor in vederea prelucrarii.

b.     existenta unor echipamente de ultima generatie.

c.      adoptarea deciziilor si transmiterea acestora.

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

3. Functionarea unui sistem informational decizional presupune desfasurarea urmatoarelor activitati:
1. existenta unor echipamente de ultima generatie.
2. adoptarea deciziilor si transmiterea acestora.

c. asigurarea controlului si urmarirea infaptuirii deciziilor.

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

4. Functionarea unui sistem informational decizional presupune desfasurarea urmatoarelor activitati:
1. existenta unor echipamente de ultima generatie.
2. prelucrarea datelor

c. asigurarea controlului si urmarirea infaptuirii deciziilor.

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

5. Sistemul informational face legatura intre sistemul condus si sitemul de conducere fiind subordonat acestora. Aceasta legatura este:

a.     unidirectionala

b.     bidirectionala

6. Sistemul informational face legatura intre sistemul condus si sitemul de conducere fiind subordonat acestora. Aceasta legatura este:
1. unidirectionala ascendenta
2. unidirectionala descendenta
3. bidirectionala
7. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
1. sistemul informational este inclus in sistemul informatic

b. sistemul informatic este inclus in sistemul informational

c. cele doua sisteme sunt disjuncte

8 . Obiectul de activitate al sistemelor informatice este legat de:

a. date

b. cunostinte

c. hartii

9. Pentru sistemul informatic materia prima o constiuie:

a. datele

b. informatiile

c. cunostintele

10. Un sistem informatic este compus din:

a. baze tehnico-materiale

b. provizioane

c. programe

1. a+b

2. a+c

3. b+c

11. Un sistem informatic este compus din:

a. baze tehnico-materiale

b. provizioane

c. resurse umane

1. a+b

2. a+c

3. b+c

12. Un sistem informatic este compus din:

a. baze tehnico-materiale

b. resursele umane

c. provizioane

1. a+b

2. a+c

3. b+c

13. Un sistem informatic este compus din:

a. provizioane

b. cadrul organizatoric

c. resursele umane

1. a+b

2. a+c

3. b+c

14. Baza tehnico-materiala este constituita din:

a. totalitatea echipamentelor de culegere, verificare, transmitere, stocare si prelucrare a datelor

b. totalitatea programelor

c. toatlitatea echipamentelor de productie

15. Baza informationala a sistemului informatic este constituita din:

a. totalitatea echipamentelor de culegere, verificare, transmitere, stocare si prelucrare a          datelor

b. totalitatea programelor

c. datele supuse prelucrarii, fluxurile informationale, sistemele si nomenclatoarele de coduri

16. Un sistem informatic este compus din:

a. baza informationala

b. baza stiintifica si metodologica

c. finantarea necesara achizitiei de echipamente electronice

1. a+b

2. a+c

3. b+c

17. Nomenclatoarele de coduri fac parte din:

a. baza stiintifica si metodologica

b. baza informationala

c. programele sistemului informatic

18. Modelele matematice ale fenomenelor economice fac parte din:

a. baza stiintifica si metodologica

b. baza informationala

c. programele sistemului informatic

19. SGBD face parte:

a. baza stiintifica si metodologica

b. baza informationala

c. programele sistemului informatic

20. Obiectivul principal urmarit prin introducerea unui sistem informatic este:

a. asigurarea unei aprovizionari optime

b. asigurarea unui proces optim de productie

c. asigurarea cu informatii necesare pentru luarea deciziilor economice

21. Din punct de vedere al posibilitatilor de cuantificare a efectelor obiectivelor sistemelor informatice avem:

a. obiective de ordin cantitativ(cuantificabil)

b. obiective de ordin temporal

c. obiective de ordin calitativ(necuantificabil)

1. a+b

2. a+c

3. b+c

22. In functie de nivelul ierarhic ocupat de sistemul economic in structura organizatorica a societatii avem:

a. sisteme informatice pentru conducerea activitatii la nivelul unitatii economice

b. sisteme informatice pentru conducerea activitatii de productie

c. sisteme informatice teritoriale

1. a+b

2. a+c

3. b+c

23. In functie de nivelul ierarhic ocupat de sistemul economic in structura organizatorica a societatii avem:

a. sisteme informatice functionale generale

b. sisteme informatice pentru conducerea activitatii de productie

c. sisteme informatice teritoriale

1. a+b

2. a+c

3. b+c

24. Sistemele informatice operationale includ:

a. sisteme de procesare a tranzactiilor

b. sisteme de marketing

c. sisteme automatizate de servicii

1. a+b

2. a+c

3. b+c

25. Sistemele informatice operationale includ:

a. sisteme de marketing

b. sisteme de control a proceselor

c. sisteme automatizate de servicii

1. a+b

2. a+c

3. b+c

26. Sistemele informatice pentru functiunile intreprinderii includ:

a. sisteme informatice pentru activitati financiar-contabile

b. sisteme informatice care sprijina comunicatiile

c. sisteme informatice pentru resursele umane

1. a+b

2. a+c

3. b+c

27. Sistemele informatice pentru functiunile intreprinderii includ:

a. sisteme informatice pentru activitati financiar-contabile

b. sisteme informatice pentru marketing

c. sisteme informatice care sprijina comunicatiile

1. a+b

2. a+c

3. b+c

28. Sistemele informatice pentru functiunile intreprinderii includ:

a. sisteme informatice pentru activitati financiar-contabile

b. sisteme pentru marketing

c. sisteme pentru resurse umane

1. a+b

2. a+c

3. b+c

4. a+b+c

29. Sistemele informatice de raportare fac parte din:

a. sisteme informatice operationale

b. sisteme informatice manageriale

c. sisteme informatice pentru functiunile intreprinderii

30. Sistemele suport pentru decizii fac parte din:

a. sisteme informatice operationale

b. sisteme informatice manageriale

c. sisteme informatice pentru functiunile intreprinderii

31. Sistemele informatice executive fac parte din:

a. sisteme informatice operationale

b. sisteme informatice manageriale

c. sisteme informatice pentru functiunile intreprinderii

32. Sistemele de procesare a tranzactiilor fac parte din:

a. sisteme informatice operationale

b. sisteme informatice manageriale

c. sisteme informatice oentru functiunile intreprinderii

33. Sistemele automatizate de servicii fac parte din:

a. sisteme informatice operationale

b. sisteme informatice manageriale

c. sisteme informatice pentru functiunile intreprinderii

34. Elementele definitorii ale unui sistem cibernetic il constituie:

a. input

b. output

c. feedback

35. Care din urmatoarele elemente (itemi) sunt componente ale organizatiei economice vazute ca sistem cibernetic?

a. input

b. functia de transformare

c. parteneri strategici

1. a+b

2. a+c

3. b+c

36. Care din urmatoarele elemente (itemi) sunt componente ale organizatiei economice vazute ca sistem cibernetic?

a. feedback

b. functia de transformare

c. parteneri strategici

1. a+b

2. a+c

3. b+c

37. Care din urmatoarele elemente (itemi) sunt componente ale organizatiei economice vazute ca sistem cibernetic?

a. feedback

b. mediul

c. parteneri strategici

1. a+b

2. a+c

3. b+c

38. Care din urmatoarele elemente (itemi) sunt componente ale organizatiei economice vazute ca sistem cibernetic?

a. controlul

b. mediul

c. parteneri strategici

1. a+b

2. a+c

3. b+c

39. Functia de autoreglare a unui sistem cibernetic este asigurata de:

a. functia de transformare

b. mediu

c. feedback

40. Conform principiului selectiei si informarii prin exceptie:

a. nu se sigura informatii pe baza carora sa se poata lua decizii

b. toate informatiile sunt disponibile tuturor

c. se asigura doar acele informatii care sunt necesare pentru fiecare nivel de decizie

41. Conform principiului selectiei si informarii prin exceptie:

a. indicatorii complecsi sunt vizibili doar utilizatorilor de rang mediu

b. se asigura doar acele informatii care sunt necesare pentru fiecare nivel de decizie

c. toate informatiile sunt disponibile tuturor

42. Conform principiului selectiei si informarii prin exceptie:

a. indicatorii sunt vizibili doar utilizatorilor de rang mediu

b. se selecteaza doar utilizatorii necesari si suficienti pentru fiecare nivel decizional

c. inducatorii sintetici sunt vizibili doar departamentului financiar-contabil

43. Implementarea modelelor matematice in sistemul informational:

a. conduce la micsorarea eficientei economice la nivelul unitatii de referinta

b. conduce la sporirea eficientei economice la nivelul unitatii de referinta

c. nu are legatura cu eficienta economica

44. Implementarea sistemelor informatice:

a. nu are legatura cu modul de utilizare a resurselor umane

b. conduce la imbunatatirea modului de utilizare a resurselor umane

c. scade eficienta utilizarii resurselor umane

45. Prin introducerea sistemului informatic abaterile fata de starea normala sunt semnalate :

a. inainte de producerea evenimentului

b. dupa producerea evenimentului

c. in timpul producerii evenimentului

46.  In conformitate cu abordarea functionala sistemele informatice sunt compuse din:

a.     subsisteme

b.     scheme logice

c.      aplicatii

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

47. In conformitate cu abordarea functionala sistemele informatice sunt compuse din:

a. subsisteme

2. scheme logice
3. unitati functionale

1. a+b
2. a+c
3. b+c

48. In conformitate cu abordarea functionala sistemele informatice sunt compuse din:

1. subsisteme
2. aplicatii
3. unitati functionale

1. a+b

2.     a+c

3.     b+c

4.     a+b+c

49. In conformitate cu abordarea functionala sistemele informatice sunt compuse din:

4. subsisteme
5. aplicatii
6. unitati functionale

1. a+b

Referat: Contabilitatea tertilor Referat: Structurarea elementelor de activ si pasiv dupa criterii financiare

2.     a+c

3.     b+c

4.     a+b+c

50. In conformitate cu abordarea functionala sistemele informatice sunt compuse din:
1. subsisteme
2. aplicatii
3. scheme logice

1. a+b

2.     a+c

3.     b+c

51. Unitatea de prelucrare sau procedura automata este un nivel:
1. inferior unitatii functionale
2. superior unitatii functionale
52. Modulul program este un nivel:
1. inferior unitatii functionale
2. superior unitatii functionale
53. Subsistemul vizeaza:
1. o functie a unitatii beneficiare
2. o activitate a unitatii beneficiare
3. o subactivitate a unitatii beneficiare
54. Aplicatia vizeaza:
1. o functie a unitatii beneficiare
2. o activitate a unitatii beneficiare

c. o subactivitate a unitatii beneficiare

55. Unitatea functionala vizeaza:
1. o functie a unitatii beneficiare
2. o activitate a unitatii beneficiare
3. o subactivitate a unitatii beneficiare
56. Unei proceduri logice i se poate asocia:
1. o singura procedura automata
2. una sau mai multe proceduri automate
3. nu i se poate asocia nici o procedura automata
57. Procedura automata este:
1. o componenta asociata unei activitati a unitatii economice
2. un subsistem informatic
3. o secventa bine definita de programe
58. Procedura logica este:
1. un subsitem informatic
2. o secventa bine definita de programe
3. componenta asociata unei subactivitati a unitatii economice
59. Structura sistemului informatic trebuie sa fie:
1. identica cu structura organizatorica a unitatii economice(organigrama)
2. cat mai asemanatoare cu structura organizatorica a unitatii economice (organigrama)
3. cat mai putin dependenta de structura organizatorica a unitatii economice (organigrama)
60. Intrarile in sistemul informatic sunt:
1. indicatorii sintetici
2. rapoarte si diagrame de analiza
3. tranzactiile externe
61. Iesirile din sistemul informatic sunt:
1. tranzactii externe
2. grafice care redau dinamica indicatorilor sintetici
3. prelucrarile
62. Iesirile din sistemul informatic sunt:
1. tranzactii externe
2. prelucrarile
3. liste care grupeaza indicatorii sub forma de tabel
63. Iesirile din sistemul informatic sunt:
1. indicatorii sintetici
2. tranzactii externe
3. prelucrarile
64. Iesirile din sistemul informatic sunt:
1. prelucrarile
2. indicatorii stocati pe suporturi magnetice care urmeaza a fi transmisi altor sisteme informatice
3. tranzactii externe
65. Abordarea functionala se bazeaza pe:
1. functiile unitatii de referinta
2. procesul tehnologic care are loc in unitatea de referinta
3. structura datelor
66. Abordarea orientata spre proces se bazeaza pe:
1. functiile unitatii de referinta
2. procesul tehnologic care are loc in unitatea de referinta
3. structura datelor
67. Abordarea orientata spre date se bazeaza pe:
1. functiile unitatii de referinta
2. procesul tehnologic care are loc in unitatea de referinta
3. structura datelor
68. Abordarea orientata spre evenimente se bazeaza pe:
1. functiile unitatii de referinta
2. eveniment
3. structura datelor
69. Abordarea orientata spre obiecte se bazeaza pe:
1. obiect
2. structura datelor
3. eveniment
70. Abordarea bottom-up (ascendenta) se bazeaza pe:
1. obiect
2. structura datelor
3. realizarea ascendenta a sistemului informatic din mai multe componente
71. Abordarea top-down (descendenta) se bazeaza pe:
1. se compune ascendent sistemul informatic din mai multe elemente existente
2. se descompune sistemul informatic in mai multe elemente pornind de la obiectivele planificate
3. se realizeaza doar partea de scriere propriu-zisa a programelor
72. O metodologie de realizare a sistemelor informatice trebuie sa cuprinda:
1. etapele de realizare a unui sistem informatic structurate in subetape, activitati si sarcini
2. lista de inventar cu toate mijloacele fixe aflate in gestiunea unitatii economice
3. modul de abordare a sistemului informatic

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

73. O metodologie de realizare a sistemelor informatice trebuie sa cuprinda:
1. etapele de realizare a unui sistem informatic structurate in subetape, activitati si sarcini
2. lista de inventar cu toate mijloacele fixe aflate in gestiunea unitatii economice
3. metodele de realizare

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

74. O metodologie de realizare a sistemelor informatice trebuie sa cuprinda:
1. etapele de realizare a unui sistem informatic structurate in subetape, activitati si sarcini
2. fluxul realizarii acestor etape, subetape si activitati
3. modul de abordare a sistemului

1. a+b

2.     a+c

3.     b+c

4.     a+b+c

75. O metodologie de realizare a sistemelor informatice trebuie sa cuprinda:
1. modalitatea de derulare a ciclului de viata a sistemului informatic
2. reguli de formalizare a componentelor sistemului informatic
3. moduri de abordare a sistemului

1. a+b

2.     a+c

3.     b+c

4.     a+b+c

76. O metodologie de realizare a sistemelor informatice trebuie sa cuprinda:
1. etapele de realizare a unui sistem informatic structurate in subetape, activitati si sarcini
2. modalitati de conducere a proiectului
3. instrumentele, normele si standardele utilizate

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

4.     a+b+c

77. Ciclul de viata se extinde pe intervalul de timp cuprins intre:
1. decizia de elaborare a sistemului informatic si momentul intrarii in exploatare
2. decizia de elaborare si decizia de abandonare sau inlocuire cu alt sistem informatic
3. intre decizia de elaborare si momentul aprobarii studiului detaliat
78. Ciclul de dezvoltare a sistemului informatic se extinde pe intervalul de timp cuprins intre:
1. decizia de elaborare a sistemului informatic si momentul intrarii in exploatare
2. decizia de elaborare si decizia de abandonare sau inlocuire cu alt sistem informatic
3. intre decizia de elaborare si momentul aprobarii studiului detaliat
79. Ciclul de dezvoltare a sistemului informatic:
1. include ciclul de viata
2. este inclus in ciclul de viata
3. se termina atunci cand incepe ciclul de viata
80. Ciclul de viata a sistemului informatic:
1. include ciclul de dezvoltare
2. este inclus in ciclul de dezvoltare
3. se termina atunci cand incepe ciclul de dezvoltare
81. Care din urmatoarele variante este un model al ciclului de viata a sistemului informatic:
1. modelul cascada
2. modelul parau
3. modelul A
82. Care din urmatoarele variante sunt modelele reprezentative ale ciclului de viata a sistemului informatic:
1. modelul V
2. modelul W
3. modelul A

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

83. Care din urmatoarele variante sunt modelele reprezentative ale ciclului de viata a sistemului informatic:
1. modelul implemental
2. modelul cascada
3. modelul egalizator

1. a+b
2. a+c
3. b+c

84. Modelul in W a ciclului de viata a sistemului informatic a aparut:
1. inaintea modelului in V
2. dupa modelul in V
3. nu exista asemenea model
85. Modelul spirala a ciclului de viata a sistemului informatic presupune:
1. construirea unui singur prototip al sistemului informatic
2. construirea mai multor prototipuri successive
3. doar analiza unitatii economice urmand ca sistemul informatic sa se realizeze prin alta metoda
86. Care din urmatoarele variante sunt modele reprezentative ale ciclului de viata?
1. modelul evolutiv
2. modelul X
3. modelul egalizator

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

87. Metoda Merise se bazeaza pe:
1. modelul evolutiv
2. modelul cascada
3. modelul tridimensional
88. Metodele structurate de proiectare a sistemelor informatice se bazeaza pe:
1. analiza functionala
2. teoria sistemelor
3. teoria obiectelor
89. Metodele sistemice de proiectare a sistemelor informatice se bazeaza pe:
1. analiza functionala
2. teoria sistemelor
3. teoria obiectelor
90. Sistemele informatice proiectate cu ajutorul metodelor orientate obiect:
1. structura similara organigramei unitatii economice
2. structura alcatuita din mai multe tabele intre care exista relatii
3. structura alcatuita din obiecte autonome ce se organizeaza si coopereaza intre ele
91. Metoda Merise face parte din categoria:
1. metodelor structurate
2. metodelor sistemice
3. metodelor orientate obiect
92. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul metodelor structurate:
1. modeleaza independent datele si prelucrarile si le reuneste cat mai tarziu cu putinta
2. este structurat pe baza functiilor sale
3. este perceput ca o structura de obiecte autonome ce se organizeaza si coopereaza intre ele
93. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul metodelor sistemice:
1. modeleaza independent datele si prelucrarile si le reuneste cat mai tarziu cu putinta
2. este structurat pe baza functiilor sale
3. este perceput ca o structura de obiecte autonome ce se organizeaza si coopereaza intre ele
94. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul metodelor orientate obiect:
1. modeleaza independent datele si prelucrarile si le reuneste cat mai tarziu cu putinta
2. este structurat pe baza functiilor sale
3. este perceput ca o structura de obiecte autonome ce se organizeaza si coopereaza intre ele
95. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode sistemice:
1. modeleaza intai datele si apoi in functie de date modeleaza si prelucrarile
2. modeleaza independent datele si prelucrarile
3. modeleaza doar datele
96. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode sistemice:
1. modeleaza independent datele si prelucrarile si le reuneste catmai tarziu cu putinta
2. modeleaza independent datele si prelucrarile
3. modeleaza impreuna datele si prelucrarile
97. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode sistemice:
1. are un singur nivel de abstractizare (conceptual)
2. are 2 niveluri de abstractizare (conceptual si fizic)
3. are 3 niveluri de abstractizare (conceptual, logic si fizic)
98. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode sistemice se bazeaza pe:
1. conceptul de fisier
2. conceptul de baza de date
3. conceptul de schema logica
99. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode orientate obiect se caracterizeaza prin:
1. modelul obiectelor
2. modelul mostenirilor
3. modelul dinamic

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

100. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode orientate obiect se caracterizeaza prin:
1. modelul obiectelor
2. modelul mostenirilor
3. modelul functional

1. a+b
2. a+c
3. b+c

101. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode orientate obiect se caracterizeaza prin:
1. modelul obiectelor
2. modelul dinamic
3. modelul functional

1. a+b

2.     a+c

3.     b+c

4.     a+b+c

102. Modelul obiectelor intalnit la metodele de orientare obiect:
1. descrie obiectele care intervin in problema de rezolvat precum si relatiile dintre ele
2. descrie starile pe care le poate avea un obiect si evenimentele la trecerea dintr-o stare in alta
3. descrie prelucrarile si fluxurile de date
103. Modelul dinamic intalnit la metodele de orientare obiect:
1. descrie obiectele care intervin in problema de rezolvat precum si relatiile dintre ele
2. descrie starile pe care le poate avea un obiect si evenimentele la trecerea dintr-o stare in alta
3. descrie prelucrarile si fluxurile de date
104. Modelul functional intalnit la metodele de orientare obiect:
1. descrie obiectele care intervin in problema de rezolvat precum si relatiile dintre ele
2. descrie starile pe care le poate avea un obiect si evenimentele la trecerea dintr-o stare in alta
3. descrie prelucrarile si fluxurile de date
105. Intr-un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode orientate obiect:
1. exista doar un singur obiect
2. fiecare obiect este de sine statator sin u mai poate participa la compunerea altor obiecte mai complexe
3. fiecare obiect poate participa la compunerea altor obiecte mai complexe

106. Pe langa metoda de conceptie a sistemului informatic metoda Merise contine si o metodologie de dezvoltare a acestora      A

107. In metoda Merise nu se regaseste formalismul entitate- asociere F

108. Metoda Merise se bazeaza pe :
1. abordarea functionala
2. abordarea orientata obiect
3. abordarea sistemica

109. Metoda Merise acopera :
1. intreg cuclul de viata al sistemului informatic
2. ciclul de dezvoltare al sistemului informatic
3. prima parte a cilului de dezvoltare al sistemului informatic

110. Dupa metoda Merise ciclul de abstractizare cuprinde trei nuveluri :
1. conceptual, functional si fizic
2. studiul de caz, logic sau organizational si fizic
3. conceptual, logic sau organizational si fizic

111. In metoda Merise se alcatuiesc :
1. modele diferite pentru date si prelucrari
2. aceleasi modele pentru date si prelucrari
3. doua modele pentru date si prelucrari

112. Metoda Merise permite :
1. apropierea de sistemul informatic si de structura ideala a bazei de date
2. utilizarea formalismului entitate - asociere
3. descrierea sistemului informatic pe trei niveluri

1.     a+b

2.     b+c

3.     a+c

4.     a+b+c

113. Metoda Merise permite :
1. apropierea de sistemul informatic si de structura ideala a bazei de date
2. utilizarea formalismului entitate - asociere
3. descrierea sistemului informatic pe doua nuveluri

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

114. Metoda Merise permite :
1. descrierea amanuntita la nivel conceptual permitand realizarea unui sistem informatic independent de organizarea firmei si alegerea tehnicii de automatizare
2. utilizarea formalismului entitate asociere
3. descrierea sistemului informatic pe patru niveluri

1.     a+b

2.     b+c

3.     a+c

115. Metoda Merise a fost realizata de-a lungul timpului :
1. Intr-o varianta
2. doua variante
3. patru variante

116. Comform metodei Merise exista trei cicluri de realizare a unui sistem informatic :
1. ciclul de decizie, ciclul de viata, ciclul de prelucrare
2. ciclul de decizie, ciclul de abstractizare, ciclul de prelucrare
3. ciclul de decizie, ciclul de viata, ciclul de abstractizare

117. Conform metodei Merise grupurile de lucru se realizeaza in :
1. ciclul de abstractizare
2. ciclul de aprelucrare
3. cilul de decizie

118. Conform metodei Merise exista urmatoarele grupe de lucru :
1. comitetul director
2. grupul de proiect
3. comitetul utilizatorilor

1.     a+b

2.     b+c

3.     a+c

4. a+b+c

119. Conform metodei Merise exista urmatoarele grupe de lucru :
1. comitetul director
2. grupul care se ocupa de administrarea bazei de date
3. comitetul utilizatorilor

1.     a+b

2.     b+c

3. a+c

4.     a+b+c

120. Conform metodei Merise exista urmatoarele grupe de lucru :
1. comitetul director
2. comitetul inginerilor de sistem
3. comitetul utilizatorilor

1.     a+b

2.     b+c

3. a+c

4.     a+b+c

121. Conform metodei Merise exista urmatoarele grupe de lucru :
1. grupul observatorilor
2. grupul de proiect
3. comitetul utilizatorilor

1.     a+b

2. b+c

3.     a+c

4.     a+b+c

122. Deciziile financiare referitoare la costuri se iau in cadrul :
1. cilului de decizie
2. cilului de abstractizare
3. cilului de viata

123. Deciziile utilizatorilor finali legate de intrfata sistemului informatic se iau in cadrul:
1. cilului de viata
2. cilului de abstractizare
3. cilului de decizie

124. Deciziile legate de modul de procesare a datelor se iau in cadrul :
1. cilului de viata
2. cilului de abstractizare
3. cilului de decizie

125. Deciziile de ordin tehnic legate de echipamentele hardware si software se iau in cadrul :
1. cilului de viata
2. cilului de abstractizare
3. cilului de decizie

126. Realizarea unui plan strategic este etapa in cadrul :
1. ciclului de viata
2. ciclului de decizie
3. ciclului de abstractizare

127. Realizarea studiului preliminar este etapa in cadrul :
1. ciclului de viata
2. ciclului de decizie
3. ciclului de abstractizare

128. Realizarea studiului detaliat este etapa in cadrul :
1. ciclului de viata
2. ciclului de decizie
3. ciclului de abstractizare

129. Realizarea propriu-zisa a sistemului informatic este o etapa in cadrul :
1. ciclului de viata
2. ciclului de decizie
3. ciclului de abstractizare

130. In cadrul planului strategic :
1. se traseaza obiectivele tinta ale unitatii economice din punct de vedere al colectarii informatiilor necesare
2. se descrie pentru fiecare domeniu in parte sistemul informatic propus
3. se defineste la nivel general dictionarul de atribute

131. In cadrul studiului preliminar :
1. se traseaza obiectivele tinta ale unitatilor economice din punct de vedere al colectarii informatiilor necesare
2. se descrie pentru fiecare domeniu in parte sistemul informatic propus
3. se defineste la nivel general dictionarul de atribute

132. in cadrul studiului detaliat
1. se traseaza obiectivele tinta ale unitatilor economice din punct de vedere al colectarii informatiilor necesare
2. se descrie pentru fiecare domeniu in parte sistemul informatic propus
3. se defineste la nivel general dictionarul de atribute

133. conform metodei Meris ciclul de viata al unui sistem informatic presupune existenta :
1. doua etape - realizarea unui plan strategic si realizarea sistemului informatic
2. a trei etape - realizarea unui studiu preliminar, realizarea unui studiu detaliat, realizarea sistemului informatic
3. a patru etape -  planul strategic, studiul preliminar, studiul detaliat, realizarea sistemului informatic

134. organizatia este impartita pe domenii pentu o mai buna analiza viitoare in cadrul etapei :
1. planului strategic
2. planului detaliat
3. realizarii propriu-zise al sistemului informatic

135. Culegerea de informatii despre activitatea organizatiei sepatat pe fiecare domeniu se realizeaza in cadrul etapei :
1. planului strategic
2. studiului preliminar
3. realizarii propriu-zise al sistemului informatic

136. Stabilirea fazelor de realizare a sistemului informatic este o activitate in cadrul etapei :
1. studiului preliminar
2. studiului tehnic
3. studiului detaliat

137. Validarea datelor si prelucrarilor a sistemului informatic este activitate in cadrul etapei :
1. studiului preliminar
2. studiului tehnic
3. studiului detaliat

138. Studiul tehnic se realizeaza in cadrul etapei :
1. studiului preliminar
2. studiului tehnic
3. realizarea propriu-zisa sistemului informatic

139. Trecerea de la tip de entitate la tabel se face in cadrul:
1. MCD
2. MLD
3. MOP

140. In cadrul ciclului de abstractizare pentru date sunt :
1. doua nieluri de abstractizare - MCD si MLD
2. trei niveluri de abstractizare - MCD, MLD si MFD
3. patru niveluri de abstractizare - MCD, MLD, MFD si MOP

141. In cadrul ciclului de abstractizare pentru date sunt :
1. doua nieluri de abstractizare - MCD si MLD
2. trei niveluri de abstractizare - MCD, MLD si MFD
3. patru niveluri de abstractizare - MCD, MLD, MFD si MOP

142. In cadrul ciclului de abstractizare pentru prelucrari sunt :
1. doua nieluri de abstractizare - MCP si MOP
2. trei niveluri de abstractizare - MCP, MOP, MFD
3. patru niveluri de abstractizare - MCP, MOP, MFD si MOD

143. MCD presupune :
1. reprezinta organizarea datelor intr-un format grafic care poarta denumirea de diagrama flixului de date
2. reprezinta organizarea datelor intr-un format grafic care poarta denumirea de diagrama entitate asociere
3. reprezinta organizarea datelor intr-un format grafic care poarta denumirea de diagrama fluxului prelucrarilor

144. MCD corespunde unei structuri generale a datelor acceptate de :
1. analistii de sistem
2. utilizatorii cu studii superioare
3. toti utilizatorii potentiali

145. Proprietatile definitorii ale unui tip de entitate se numesc :
1. atribute
2. caracteristici
3. inregistrari

146. Atributele pot fi :
1. elementare
2. mixte
3. compuse

1.     a+b

2.     b+c

3. a+c

147. Atributele elementare :
1. se pot descompune
2. nu se pot descompune
3. nu exista

148. Atributele compuse :
1. se pot descompune in mai multe atribute atomice
2. nu se pot descompune in mai multe atribute atomice
3. nu exista

149. Atributele pot fi :
1. optionale
2. obligatorii
3. mixte

1. a+b

2.     a+c

3.     b+c

150.           Un atribut care reprezinta doar o singura valoare este :

a.     atribut obligatoriu

2. atribut monovaloare
3. atribut elementar

151. Dependenta functionala arata modul in care sunt legate entitatile una de cealalta

FALS

152. Un atribut care reprezinta mai multe valori la un moment dat este:

a.     atribut compus

b.     atribut optional

c.      atribut multivaloare

153. Atributele care pot juca rol de identificator in cadrul unui tip de entitate sunt:

a.     chei candidate

b.     chei externe

c.      chei obligatorii

154. Atributul care identifica in mod unic o entitate este:

a.     cheie externa

b.     cheie interna

c.cheie primara

155. Atributul care stabileste o legatura intre doua tipuri de entitati:

a.     cheie candidata

b.     cheie externa

c.      cheie interna

156. O cheie primara:

a.       poate avea valoarea nul

b.       este bine sa aiba dimensiunea cat mai mare

c.        trebuie se aiba o valoare unica in multimea de valori pe care le poate lua acel atribut

157. O cheie primara:

a. poate avea valoarea nul

b. trebuie sa aiba o valoare sa nu se modifice

c. este bine sa aiba dimensiunea cat mai mare.

158. Domeniul se poate exprima:

a.     numeric

b.     implicit

c.      explicit

1.     a+b

2.     a+c

3.     b+c

159. Dependenta functionala simpla este o legatura:

a.     la nivelul unui atribut

b.     intre doua attribute

c.      intre trei attribute

160. A --- B reprezentarea grafica de mai sus desemneaza o:

a.     dependenta functionala simpla

b.     dependenta functionala compusa

c.      dependenta functionala mixta

161. A _------- B reprezentarea grafica de mai sus desemneaza o:

a.     dependenta functionala simpla

b.     dependenta functionala multivaloare

c.      dependenta functionala mixta

162. Daca unei inregistrari din tabelul A ii corespunde cel mult o inregistrare din

tabelul B si invers atunci intre tabelele A si B exista o relatie:

a. unul la unul

b. unul la multi

c. multi la multi

163. Daca unei inregistrari din tabelul A ii corespunde mai multe inregistrari din tabelul B iar unei inregistrari din tabelul B ii corespunde o singura inregistrare din tabelul A atunci intre tabelele A si B exista o relatie:

a. unul la unul

b. unul la multi

c. multi la multi

164. Daca unei inregistrari din tabelul A ii corespunde mai multe inregistrari din tabelul B iar unei inregistrari din tabelul B ii corespunde o singura inregistrare din tabelul A atunci intre tabelul A si B exista o relatie:

a. unul la unul

b. unul la multi

c. multi la multi

165.              Daca unei inregistrari din tabelul A ii corespunde mai multe inregistrari din tabelul B iar unei inregistrari din tabelul B ii corespund mai multe inregistrari din tabelul A atunci intre tabelele A si B exista o relatie:

a. unul la unul

b. unul la multi

c. multi la multi

166. Cardinalitatea minimala reprezinta:

a.     obligativitatea unei realizari de a participa la o asociere

b.     volumul participarii la asociere

167. Cardinalitatea maximala reprezinta:

a.     obligativitatea unei realizari de a participa la o asociere

b.     volumul participarii la asociere

168. La trecerea de la MCD la MLD fiecare tip de entirtate se transforma:

a.     intrun tabel

b.     intrun camp

c.      intro inregistrare      

169. La trecerea de la MCD la MLD fiecare atribut se transforma in:

a.     intrun tabel

b.     intrun camp dintrun table

c.      intro inregistrare

170. La trecerea de la MCD la MLD atributul identificator al tipului respectiv de entitate sa transforma:

a.     intrun table

b.     intro inregistrare

c.      intro cheie primara

171. Daca intrun MLD avem tabelul ANGAJATI = (MARCA, NUME, PRENUME, ADRESA, COD SUCURSALA) campul marca este:

a.     cheie primara

b.     cheie externa

c.      cheie interna

172. Daca intrun MLD avem tabelul ANGAJATI = (MARCA, NUME, PRENUME, ADRESA, COD SUCURSALA) campul cod sucursala este:

a.     cheie primara

b.     cheie externa

c.      cheie interna

173. Daca intrun MLD avem tabelul SUCURSALA = (COD SUCURSALA, ADRESA, TELEFON) atunci campul cod sucursala este:

a.     cheie primara

b.     cheie externa

c.      cheie interna

174. Daca intrun MLD avem tabelul FACTURI = ( SERIE FACTURA, NUMAR FACTURA, DATA FACTURA, COD FURNIZOR) campul serie factura este:

a.     cheie primara

b.     o componenta a cheii primare

c.      cheie externa

175. Daca intrun MLD avem tabelul FACTURI = ( SERIE FACTURA, NUMAR FACTURA, DATA FACTURA, COD FURNIZOR) campul numar factura este:

a.     cheie primara

b.     o componenta a cheii primare

c.      cheie externa

176. Daca intrun MLD avem tabelul FACTURI = ( SERIE FACTURA, NUMAR FACTURA, DATA FACTURA, COD FURNIZOR) campul cod furnizor este:

a.     cheie primara

b.     o componenta

c.      cheie externa