 |
|
 |  |
| Aeronautica | Comunicatii | Drept | Informatica | Nutritie | Sociologie |
| Tehnica mecanica |
Access
|
Qdidactic » stiinta & tehnica » informatica » access Access - test grila |
Access - test grila
Ce permite o interogare in Access?
O interogare in Access permite, intre altele:
|
a. |
vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata. |
|
b. |
vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date. |
|
c. |
vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date. |
|
d. |
vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata. |
|
e. |
vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o baza de date. |
ANS: D
Pentru A 3 si B 10, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:
Secventa urmatoare de comenzi:
If A< B then , conditia indeplinita, se executa doar acest bloc
C=B-A
Else
If A=B then nu se executa
C=0
Else nu se executa nici pt A>B
C=A-B
Print “C=”,C
End If
End If
pentru A=3 si B=10 afiseaza:
|
a. |
C=3 |
|
b. |
C=0 |
|
c. |
C=7 |
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
C=10 |
Deoarece dupa primul bloc nu exista comanda Print, nu afiseaza nimic
ANS: D
3. Se considera tabelul MAT:
|
Nr. |
Cod |
Mat |
UM |
Cant |
Pret_u |
|
|
|
Tabla |
kg |
|
|
|
|
|
Cot |
kg |
|
|
|
|
|
Con |
kg |
|
|
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total
FROM MAT;
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
|
Calculeaza suma elementelor din coloana (campul) Pret_u 13000+120000+150000 = 400000
ANS: E
Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema: Sa se calculeze profitul profit) sau pierderea profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare pret .
Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret).
|
a. |
Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret – cost Then If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) Lipseste End If |
|
b. |
Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox “Pierderea este: “ &(-profit) End If |
|
c. |
Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Or correct este Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If |
|
d. |
Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost Daca pret > cost Atunci MsgBox “Profitul este: “ &profit Altfel MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End Daca correct este If, Else, End If |
|
e. |
Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost lipseste Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If |
ANS: B
5. In Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:
|
a. |
pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. |
|
b. |
pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-un simbol. |
|
c. |
pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine. |
|
d. |
pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect. |
|
e. |
pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente. |
ANS: A
Pentru A 10 si B 3, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:
Secventa urmatoare de comenzi:
If A< B then
C=B-A
Else
If A=B then
C=0
Else
C=A-B
Print “C=”,C
End If
End If
pentru A=10 si B=3 afiseaza:
|
a. |
C=-7 |
|
b. |
C=0 |
|
c. |
C=7 |
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
C=10 |
pentru A=10 si B=3 afiseaza: deoarece primele 2 conditii nu sunt indeplinite (fiindca A>B) se va executa ultima instructiune: C = A-B, adica 7
ANS: C
7. Se considera tabelul MAT:
|
Nr. |
Cod |
Mat |
UM |
Cant |
Pret_u |
|
|
|
Tabla |
kg |
|
|
|
|
|
Cot |
kg |
|
|
|
|
|
Con |
kg |
|
|
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media
FROM MAT;
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
|
SELECT AVG calculeaza media aritmetica din coloana Pret_u a tabelei MAT 42000:3 = 14000
ANS: C
Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:
Sa se calculeze valoarea totala val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val* -coef_peris , unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris 0; daca cod_produs<2000, coef_peris 0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris 0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris 0,5.
Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema:
Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.
|
a. |
val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 Lipseste comanda End Select de terminare a instructiunii de selectare val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i |
|
b. |
val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Lipseste Next i, pentru a se trece la urmatoarea val a lui i |
|
c. |
val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 – conditia din enunt pt coef_peris este >= 3000 coef_peris=10/100 Case Is <=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i |
|
d. |
val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i |
|
e. |
val_tot = 0 For i=1 To N To N N este nedeterminat, deci va rula la nesfarsit! cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i |
ANS: D
In Access, ce tip de interogari pot fi efectuate cu functiile Sum, Min, Max, Avg si Count?
In Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:
|
a. |
de actiune |
|
b. |
asupra unei anumite date |
|
c. |
de grup |
|
d. |
de stergere |
|
e. |
de adaugare |
ANS: C
Pentru A 5 si B 10, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:
Secventa urmatoare de comenzi:
C = A – B C= -5
Select Case C (selectia se face dupa valorile lui C
Case Is < 0
C = C + A C=0
Case Is > 0 nu poate continua
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Print 'C=', C
pentru A=5 si B=10 afiseaza:
|
a. |
C=5 |
|
b. |
C=0 |
|
c. |
C=100 |
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
C=10 |
C=A-B= 5-10=-5
C<0 (-5<0)
C=C+A= -5+5=0
ANS: B
11. Se considera tabelul MAT:
|
Nr. |
Cod |
Mat |
UM |
Cant |
Pret_u |
|
|
|
Tabla |
kg |
|
|
|
|
|
Cot |
kg |
|
|
|
|
|
Con |
kg |
|
|
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min
FROM MAT;
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
|
Din coloana Pret_u a tabelei MAT selecteaza materialul cu pretul unitar cel mai mic
ANS: B
Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:
Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta dist_tp .
Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).
|
a. |
ch_totale = 0 For i=1 To N n este nedeteminat dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i |
|
b. |
ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Lipseste Next i |
|
c. |
ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 Lipseste comanda de sfarsit a selectiei End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i |
|
d. |
ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp(i)=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i |
|
e. |
ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is>200 contradictie cu enuntul problemei, trebuie Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i |
ANS: D
Pentru A 10 si B 5, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:
13. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
Select Case C
Case Is < 0 nu intra in discutie, se trece la secventa urmatoare
C = C + A
Case Is > 0 conditie indeplinita, rezulta C=5-5=0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Print 'C=', C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
|
a. |
C=5 |
|
b. |
C=0 |
|
c. |
C=100 |
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
C=10 |
C=A-B=10-5=5
C=C-B=5-5=0
ANS: B
14. Se considera tabelul MAT:
|
Nr. |
Cod |
Mat |
UM |
Cant |
Pret_u |
|
|
|
Tabla |
kg |
|
|
|
|
|
Cot |
kg |
|
|
|
|
|
Con |
kg |
|
|
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min
FROM MAT;
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
|
Se alege din coloana Pret_u a tabelei MAT elementul cu pretul maxim: 17000
ANS: A
Ce tipuri de enunturi are in compunere, de regula, Programul pe calculator sau, mai simplu, programul ?
15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula, urmatoarele tipuri de enunturi:
|
a. |
Scheme logice |
|
b. |
Rezultate |
|
c. |
Probleme de rezolvat |
|
d. |
Pseudocod si scheme logice |
|
e. |
Declaratii si instructiuni |
ANS: E
Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:
Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire grad fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse pierd , dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului den_utilaj , timpul normat t_norm , timpul de folosire t_fol) si tariful pe unitatea de timp tarif_unitar).
16. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).
|
a. |
For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(„lei”) End If Next i |
|
b. |
For i=1 To N, n nedeterminat, ruleaza la infinit! den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If Next i |
|
c. |
For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If Lipseste Next i |
|
d. |
For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd<100000000 Then contradictie cu enuntul! Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If Next i |
|
e. |
For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) Lipseste comanda de sfarsit a instructiunii If, End If Next i |
ANS: A
17. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:
pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata – tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului – codprodus, denumirea produsului – denprodus, cantitatea – cantitate si pretul unitar - pret_unitar.
17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata – tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului –codprodus, denumirea produsului – denprodus, cantitatea – cantitate si pretul unitar - pret_unitar.
|
a. |
n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else Nu este declarata variabila cantitate=InputBox(“Cantitate”) pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Lipsesc msgbox “ “ End If Next i |
||||
|
b. |
n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else cantitate=InputBox(“Cantitate”) pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva msgbox “ “ End If Next i |
||||
|
c. |
n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n If i=n+1 Then End Else Nu este declarata variabila cantitate=InputBox(“Cantitate”) pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar declaratie dubla
tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Lipseste msgbox “ “ End If Next i |
||||
|
d. |
n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else Nu este declarata variabila cantitate=InputBox(“Cantitate”) pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar declaratie dubla tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Lipseste msgbox “ “ End If Next i lipseste |
||||
|
e. |
n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End -lipsa Else –lipsa Nu este declarata variabila cantitate=InputBox(“Cantitate”) pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar declaratie dubla tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Lipseste msgbox “ “ End If Next i |
ANS: B Deci in afara de B la niciuna nu avem InputBox(„Cantitate”)
18. Pentru A 10 si B 5, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:
Secventa urmatoare de comenzi:
C = A – B deci C= 10-5=5
For i = 1 To 5 step 2
C = C - i
Next i
Print C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
|
a. |
contine erori de sintaxa |
|
b. |
C=0 |
|
c. |
C=-10 |
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
C=-4 |
C= A-B=10-5=5
Pentru 1=1 la 5 din 2 in 2 (1,3,5)
C=C-i
Pt i=1 C=5-1=4
Pt i=3 C=4-3=1
Pt i=5 C=1-5=-4
ANS: E
19. Pentru A 10 si B 5, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:
Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B deci C = 5
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C = C + A
Case Is > 0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Next i
Print 'C=', C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
|
a. |
contine erori de sintaxa |
|
b. |
C=5 |
|
c. |
C=-5 |
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
C=100 |
Se repeta instructiunea de 2 ori (i=1,2), tinandu-se cont de aceleasi conditii!
C=A-B=10-5=5
Prima instr. C>0, rezulta C= 5 – 5 = 0
Apoi dela inceput se verifica doar conditia Case C = 0 si care ne da C= 100
ANS: E
20. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:
Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului den_utilaj , valoarea initiala val_in , durata normata de functionare durata_normata) si data punerii in functiune data_pf).
20. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).
|
a. |
For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i |
|
b. |
For i=1 To N nedefinit den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i |
|
c. |
For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Lipseste comanda de trecere la urmatoarea instructiune Next i |
|
d. |
For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) Lipseste amortizarea anuala am_lunara=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i |
|
e. |
For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata Aici lipseste amortizarea lunara am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i |
ANS: A
21. Pentru A 5 si B 10, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:
Secventa urmatoare de comenzi:
C = A – B deci C= -5
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C = C + A
Case Is > 0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Next i
Print 'C=', C
pentru A=5 si B=10 afiseaza:
|
a. |
contine erori de sintaxa |
|
b. |
C=5 |
|
c. |
C=-5 |
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
C=100 |
Prima data avem Case Is <0, deci C= -5 + 5 + 0
Apoi avem pentru i=2 Case 0, deci C = 100
ANS: E
22. Pentru A 5 si B 10, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:
Secventa urmatoare de comenzi:
C = A – B C=-5
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C = A - B
End If
End If
Next i
Print 'C=', C
pentru A=5 si B=10 afiseaza:
pentru i=1, avem primul bloc executabil, C<0, rezulta C= B-A = 5, deci C>0
pentru i=2 se executa blocul al treilea pt care C>0, rezulta C= A-B=-5
|
a. |
contine erori de sintaxa |
|
b. |
C=5 |
|
c. |
C=-5 |
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
C=100 |
ANS: C
23. Pentru A 10 si B 5, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi
Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B -----> C=5>0
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C = A - B
End If
End If
Next i
Print 'C=', C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
|
a. |
contine erori de sintaxa |
|
b. |
C=5 |
|
c. |
C=-5 |
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
C=100 |
Pt i=1 se executa secventa a 3-a rezulta C= 5>0
Pt i=2 se executa tot ultima secventa, deci C=5
ANS: B
Ce forme prezinta structurile de control alternative?
Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:
|
|
structura cu doua ramificatii (If . Then . Else) |
|
|
structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata) |
|
|
structura de control fara contor conditionata anterior (While Do) |
|
|
structura de control cu contor conditionata posterior (Do . For) |
|
|
structura de control generalizata (Case-Of) |
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
|
ANS: D
25. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:
Sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor – rdebit, rulaj creditor – rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd – total sold debitor, tsc – total sold creditor.
25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor – rdebit, rulaj creditor – rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd – total sold debitor, tsc – total sold creditor.
|
a. |
tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc |
|
b. |
tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Dupa instructiunea Print trebuie sa urmeze Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc |
|
c. |
Nu se stabilesc conditiile ca totalul soldurilor creditor si debitor sa fie 0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rdebit tsc=tsc+ rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc |
|
d. |
tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rcredit Aici este prb ca la tsd trebuie adaugat rdebit si la tsc +rcredit tsc=tsc+ rdebit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc |
|
e. |
tsd=0 tsc=0 For i=0 To Aici sunt mai multe rulaje , de la 0 La 3 sunt 4 cicluri (poate sa fie si asta pentru cel care stie contabilitate) SECVENTA ESTE TOTUSI CORECTA! asa ca daca raspundeti E puteti face contestatie fara probleme! rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc |
ANS: A
26. Pentru A 10 si B 5, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi
26. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B C=5
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C = A - B
End If
End If
Print 'C=', C
Next i
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
|
a. |
C= - 5 si C=5 |
|
b. |
C=5 si C=5 |
|
c. |
C=5 si C= -5 |
|
d. |
C= - 5 si C= - 5 |
|
e. |
C=100 |
C=A-B=10-5=5
C>0
C=C-B=5-5=0
C=5
Ruleaza primul i=1 si afiseaza C=5 (pt conditia C>0 dela al 2-lea else
Se face al doilea i=2
Si C=5, doarece este indeplinita acceasi conditie ca si la i=1
ANS: B
27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda:
SQL> SELECT * FROM MATERIALE
WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;
|
a. |
Contine erori de sintaxa |
|
b. |
Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140 |
|
c. |
Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic sau egal de 170 |
|
d. |
Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170 |
|
e. |
Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170 |
ANS: C
28. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:
O societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod – codul produsului; denprod – denumirea produsului; cant – cantitate; pret – pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea VAL) este mai mare ca 600 RON.
28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod – codul produsului; denprod – denumirea produsului; cant – cantitate; pret – pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.
|
a. |
For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i |
|
b. |
For i=1 To M , M este nedeterminat!!! codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i |
|
c. |
For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL <600 Then contrar enuntului Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i |
|
d. |
For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret*0.19 - nu se cere determinarea TVA de plata If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i |
|
e. |
For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next I lipseste! |
ANS: A
29. Pentru A 5 si B 10, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi
29. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A – B C=-5
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C = C + A
Case Is > 0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Print 'C=', C
Next i
pentru A=5 si B=10 afiseaza:
|
a. |
C= - 5 si C=100 |
|
b. |
C=5 si C=100 |
|
c. |
C=0 si C= 100 |
|
d. |
C= - 5 si C= 5 |
|
e. |
C=100 |
i=1, Case Is<0, deci C= 0, i=2 Case 0, deci C=100 raspuns: C=0, C=100
ANS: C
30. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda:
SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE
WHERE Pret_u >100;
|
a. |
Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100 |
|
b. |
Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai mare decat 100 |
|
c. |
Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100 |
|
d. |
Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100 |
|
e. |
Nu selecteaza nimic. |
ANS: C
31. Se considera tabelul MAT:
|
Nr. |
Cod |
Mat |
UM |
Cant |
Pret_u |
|
|
|
Tabla |
kg |
|
|
|
|
|
Cot |
kg |
|
|
|
|
|
Con |
kg |
|
|
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT SUM (UM) As Total
FROM MAT;
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
|
Nu poate calcula suma unor unitati de masura! In limbaj informatic, campul UM contine date de tip text, deci nu se poate calcula media unor siruri de caractere! (Campul e o coloana a unui tabel sau interogare ce contine date de ac. tip)
ANS: D
32. Se considera tabelul MAT:
|
Nr. |
Cod |
Mat |
UM |
Cant |
Pret_u |
|
|
|
Tabla |
kg |
|
|
|
|
|
Cot |
kg |
|
|
|
|
|
Con |
kg |
|
|
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT AVG (UM) As media
FROM MAT;
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
|
Nu poate calcula media unitatilor de masura! Ca mai sus .
ANS: D
33. Se considera tabelul MAT:
|
Nr. |
Cod |
Mat |
UM |
Cant |
Pret_u |
|
|
|
Tabla |
kg |
|
|
|
|
|
Cot |
kg |
|
|
|
|
|
Con |
kg |
|
|
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min
FROM MAT;
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
|
ANS: A
Selecteaza valoarea minima din campul Cant, 1221
34. Se considera tabelul MAT:
|
Nr. |
Cod |
Mat |
UM |
Cant |
Pret_u |
|
|
|
Tabla |
kg |
|
|
|
|
|
Cot |
kg |
|
|
|
|
|
Con |
kg |
|
|
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax
FROM MAT;
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
nu afiseaza nimic |
|
e. |
|
ANS: A
Selecteaza inregistrarea cu val maxima din coloana Cant, 15500
35. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda:
SQL> SELECT FROM MATERIALE
WHERE Pret_u BETWEEN AND
|
a. |
Contine erori de sintaxa |
|
b. |
Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130 |
|
c. |
Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic sau egal de 200 |
|
d. |
Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200 |
|
e. |
Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200 |
ANS: A
- wild-card-ul * inlocuieste un sir de caractere, nu o comanda, deci nu stie prg ce sa mai faca! Plus ca nici nu ar afisa nimic, val 130 si 200 sunt in afara domeniului de def
Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:
Sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere – 5 , intre 15 si 30 de zile 8 , iar peste 30 de zile – 1 . Numarul de facturi luat in calcul este 3.
36. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere – 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile – 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3.
|
a. |
For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i |
|
b. |
For i=1 TO n (se considera doar 3 facturi!) nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i |
|
c. |
For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next I lipsa! SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i |
|
d. |
For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i lipsa! |
|
e. |
For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO n Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i |
ANS: A
Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:
Sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.
Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.
|
a. |
Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else lipsa! ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”) |
|
b. |
Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”) |
|
c. |
Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) nu este declarata NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”) |
|
d. |
Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If lipsa! SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”) |
|
e. |
Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere lipseste! If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”) |
ANS: B
Ce foloseste SGBD Microsoft Access pentru obtinerea unui raport?
SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:
|
a. |
baza de date din care se cere raportul |
|
b. |
interogarile facute pe baza de date |
|
c. |
datele de intrare |
|
d. |
formularele |
|
e. |
o copie protejata la scriere a datelor. |
ANS: E
39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:
|
a. |
deschiderea bazei de date |
|
b. |
aparitia unor evenimente. |
|
c. |
la construirea unei interogari |
|
d. |
la obtinerea unui raport |
|
e. |
popularea bazei de date |
ANS: B
40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi:
|
a. |
similare sau inrudite |
|
b. |
diferite |
|
c. |
referitoare numai la rapoarte |
|
d. |
referitoare numai la formulare |
|
e. |
referitoare numai la interogari |
ANS: A
41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de:
|
a. |
focus |
|
b. |
evenimente |
|
c. |
controale |
|
d. |
clase |
|
e. |
tipuri |
ANS: C
42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator:
|
a. |
de stabilire a prioritatii |
|
b. |
de comparare |
|
c. |
de exponentiere |
|
d. |
de concatenare sir de caractere alfabetice |
|
e. |
logic |
ANS: C
43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate de un obiect?
|
a. |
structura, modelul |
|
b. |
clasa, tipul |
|
c. |
structura, modelul, persistenta |
|
d. |
structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor |
|
e. |
clasa, metoda, persistenta |
ANS: D
44. In ce consta universalitatea unui algoritm?
|
a. |
in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a operatiilor |
|
b. |
in prezentarea vizuala a fluxului de date |
|
c. |
in existenta unei scheme logice |
|
d. |
in scrierea corecta a programului |
|
e. |
in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari |
ANS: E
Ce notiuni se folosesc in definirea unei baze de date?
In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:
|
|
Colectia de date |
|
|
Limbajul Visual Basic |
|
|
Descrierea datelor |
|
|
Relatiile dintre date |
|
|
Programare |
|
|
Tastatura calculatorului. |
Specificati raspunsul corect:
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
|
ANS: B
Cum este denumita singura structura de date care caracterizeaza modelul de date relational?
Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:
|
a. |
relatie sau inregistrare |
|
b. |
relatie sau atribut |
|
c. |
relatie sau camp de date |
|
d. |
relatie sau tabel |
|
e. |
relatie sau ierarhie |
ANS: D
47. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea:
|
a. |
Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care le-a creat |
|
b. |
Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui obiect si modul in care se executa operatiile |
|
c. |
Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume, dar cu semantica si implementare diferita |
|
d. |
Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand rescrierea si codificarea |
|
e. |
Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de clasa de obiecte careia ii apartine |
ANS: D
Cum sunt denumite erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare?
Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt:
|
a. |
erori de algoritm |
|
b. |
erori de executie |
|
c. |
erori de asamblare |
|
d. |
erori de schema logica |
|
e. |
erori de codificare numite si erori de sintaxa |
ANS: E
Ce caracteristici specifice prezinta codul intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente?
Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:
|
a. |
codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns la aparitia evenimentelor |
|
b. |
aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment dat |
|
c. |
codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca nici o reactie din partea aplicatiei informatice |
|
d. |
codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale |
|
e. |
codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul) |
ANS: A
50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori:
|
a. |
de stabilire a prioritatii |
|
b. |
de comparare |
|
c. |
de exponentiere |
|
d. |
de concatenare sir de caractere alfabetice |
|
e. |
logici |
ANS: D
51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori:
|
a. |
de stabilire a prioritatii |
|
b. |
de comparare |
|
c. |
de exponentiere |
|
d. |
de concatenare sir de caractere alfabetice |
|
e. |
logici |
ANS: A
52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori:
|
a. |
de stabilire a prioritatii |
|
b. |
de comparare |
|
c. |
de exponentiere |
|
d. |
de concatenare sir de caractere alfabetice |
|
e. |
logici |
ANS: E
53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt:
|
a. |
functii financiare |
|
b. |
functii de editare |
|
c. |
functii statistice |
|
d. |
functii de afisare |
|
e. |
functii pentru siruri de caractere |
ANS: A
Ce caracteristici specifice prezinta Limbajul Visual Basic?
Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice:
|
|
programarii structurate |
|
|
orientarii spre manipularea fisierelor clasice |
|
|
programarii dirijate de evenimente |
|
|
orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare) |
|
|
programarii bazate pe obiecte |
|
|
programarii inteligente |
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
|
ANS: B
55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:
|
|
evenimente care fac referire la date |
|
|
evenimente de focalizare |
|
|
evenimente asociate cu alte evenimente |
|
|
evenimente asociate butoanelor de la tastatura |
|
|
evenimente asociate mouse-ului |
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
|
ANS: C
56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta:
|
a. |
Adaugarea unui camp unui tabel |
|
b. |
Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel |
|
c. |
Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date |
|
d. |
Stergerea unui camp dintr-un tabel |
|
e. |
Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de date |
ANS: E
57. Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere);
care afirmatie este adevarata:
|
a) |
NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL; |
|
b) |
NrMatricol este un atribut multivaloare; |
|
c) |
NrMatricol este un atribut decompozabil; |
|
d) |
NrMatricol este un atribut identificator; |
|
e) |
NrMatricol este un atribut optional. |
ANS: D
Care sunt semnificatiile unei cardinalitati de 1 la 1?
Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca:
|
a) |
toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST; |
|
b) |
pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST; |
|
c) |
pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET participanta la aceasi AST; |
|
d) |
este optionala participarea entitatilor unei ET la AST; |
|
e) |
este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi AST. |
ANS: A
59. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect :
|
a) |
CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); |
|
b) |
Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut); |
|
c) |
Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut); |
|
d) |
Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut); |
|
e) |
Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca). |
ANS: E
60. Se da urmatorul fragment de MCP:
Indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
Cerere aprobata este un EvT intern intermediar; |
|
b) |
Cerere aprobata este un EvT declansator extern; |
|
c) |
Cerere aprobata este un EvT emis rezultat. |
|
d) |
Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat; |
|
e) |
Cerere aprobata este un EvT indus. |
ANS: C
61. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
|
a) |
AST Medicament; |
|
b) |
ET Medicament; |
|
c) |
AT Medicament; |
|
d) |
Bloc operator Medicament; |
|
e) |
Proces Medicament. |
ANS: B
Se da relatia Produs = CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie) Ce fel de atribut este atributul Cod Produs ?
Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie); indicati afirmatia eronata:
|
a) |
CodProdus este un atribut atomic; |
|
b) |
CodProdus este un atribut optional; |
|
c) |
CodProdus este un atribut monovaloare; |
|
d) |
CodProdus este un atribut obligatoriu; |
|
e) |
CodProdus este un atribut identificator. |
ANS: B
Ce semnificatie are o cardinalitate de 0 la n?
Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca:
|
a) |
toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST; |
|
b) |
toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET |
|
c) |
participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica; |
|
d) |
participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie; |
|
e) |
pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST. |
ANS: E
64. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:
|
a) |
Persoana = (CNP, Nume, Adresa); Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP); |
|
b) |
Persoana = (CNP, Nume, Adresa). Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta); |
|
c) |
Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta) Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP). |
|
d) |
PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); |
|
e) |
Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta); Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii). |
ANS: B
65. Se da urmatorul fragment de MCP:
Indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
Polita intocmita este un EvT emis declansator; |
|
b) |
Polita intocmita este un EvT declansator extern; |
|
c) |
Polita intocmita este un EvT emis rezultat; |
|
d) |
Polita intocmita este un EvT intern intermediar; |
|
e) |
Polita intocmita este un EvT indus; |
ANS: D
66. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
|
a) |
EvT EsteImprumutata; |
|
b) |
AST EsteImprumutata; |
|
c) |
AT Data_imprumut; |
|
d) |
OpT EsteImprumutata; |
|
e) |
SincT Data_imprumut. |
ANS: B
Unul din rezultatele trecerii de la modelul conceptual de date la modelul fizic de date are ca efect un tabel Va rugam sa specificati care este sursa acesstei transformari.
Indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; |
|
b) |
fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; |
|
c) |
fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; |
|
d) |
fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; |
|
e) |
fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD. |
ANS: C
In cazul existentei unei asocieri de UNUL LA MULTI pentru un model conceptual de date trecerea la modelul logic de date va transforma aceasta asocieire in . . . ?
Indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre tabele de tip UNUL LA MULTI in MLD; |
|
b) |
AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un tabel de sine statator in MLD; |
|
c) |
AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o coloana a unui tabel in MLD; |
|
d) |
AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o ET in MLD; |
|
e) |
AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un AT in MLD. |
ANS: A
In cazul existentei unei asocieri de UNUL LA UNU pentru un model conceptual de date trecerea la modelul logic de date va transforma aceata asocieire in . . . ?
69) Indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o coloana a unui tabel; |
|
b) |
AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre tabele de tip UNU LA UNU; |
|
c) |
AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o linie a unui tabel; |
|
d) |
AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o ET; |
|
e) |
AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-un AT. |
ANS: B
70. Indicati afirmatia adevarata: A FOST STEARSA
|
a) |
AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua tabele; |
|
b) |
AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in cardinalitate; |
|
c) |
AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de sine statator; |
|
d) |
AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi intre tabele de tip UNU LA MULTI; |
|
e) |
AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate. |
ANS: C
71. Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
NumeAngajat este un atribut istoric; |
|
b) |
NumeAngajat este un atribut multivaloare; |
|
c) |
NumeAngajat este un identificator; |
|
d) |
NumeAngajat este un atribut optional; |
|
e) |
NumeAngajat este un atribut necalculat. |
ANS: E
72. Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
Varsta este un atribut repetitiv; |
|
b) |
Varsta este un atribut variabil in timp; |
|
c) |
Varsta este un atribut decompozabil; |
|
d) |
Varsta este un atribut multivaloare; |
|
e) |
Varsta este un atribut identificator. |
ANS: B
73. Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Tel, eMail); indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
eMail este un atribut calculat; |
|
b) |
eMail este un atribut optional; |
|
c) |
eMail este un atribut decompozabil; |
|
d) |
eMail este un atribut repetitiv; |
|
e) |
eMail este un atribut identificator. |
ANS: B
74. Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
DataExecutie poate fi un atribut optional; |
|
b) |
DataExecutie poate fi un atribut multivaloare; |
|
c) |
DataExecutie poate fi un atribut decompozabil; |
|
d) |
DataExecutie poate fi un atribut calculat; |
|
e) |
DataExecutie poate fi un atribut identificator. |
ANS: C
75. Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia eronata:
|
a) |
CodServiciu este un atribut elementar; |
|
b) |
CodServiciu este un atribut identificator; |
|
c) |
CodServiciu este un atribut atomic; |
|
d) |
CodServiciu este un atribut optional; |
|
e) |
CodServiciu este un atribut obligatoriu. |
ANS: D
Care este semnificatia unei cardinalitati minimale de zero?
Indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
X=0 exprima participarea unica si obligatorie la actiune; |
|
b) |
X=0 exprima participarea obligatorie la actiune; |
|
c) |
X=0 exprima participarea multipla la actiune; |
|
d) |
X=0 exprima participarea unica la actiune; |
|
e) |
X=0 exprima participarea optionala la actiune. |
ANS: E
Care este semnificatia unei cardinalitati minimale de unu?
Indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
X=1 exprima participarea optionala la actiune; |
|
b) |
X=1 exprima participarea obligatorie la actiune; |
|
c) |
X=1 exprima participarea multipla la actiune; |
|
d) |
X=1 exprima participarea unica la actiune; |
|
e) |
X=1 exprima participarea unica si optionala la actiune; |
ANS: B
Care este semnificatia unei cardinalitati maximale de 1?
Indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
Y=1 exprima participarea optionala la actiune; |
|
b) |
Y=1 exprima participarea obligatorie la actiune; |
|
c) |
Y=1 exprima participarea unica la actiune; |
|
d) |
Y=1 exprima participarea multipla la actiune; |
|
e) |
Y=1 exprima participarea multipla si obligatorie la actiune. |
ANS: C
79) Indicati afirmatia adevarata: A FOST STEARSA
|
a) |
Y=n exprima participarea multiplala actiune; |
|
b) |
Y=n exprima participarea obligatorie la actiune; |
|
c) |
Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune; |
|
d) |
Y=n exprima participarea unica la actiune; |
|
e) |
Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune. |
ANS: A
In cadrul unui model conceptual al prelucrarilor un eveniment declansator poate fi si un eveniment . .?
EvT declansator poate fi:
|
a) |
EvT extern intermediar; |
|
b) |
EvT emis; |
|
c) |
EvT intern rezultat; |
|
d) |
EvT emis rezultat; |
|
e) |
EvT intern intermediar. |
ANS: E
In cadrul unui model conceptual al prelucrarilor un eveniment indus poate fi si un eveniment . .?
EvT indus este:
|
a) |
EvT extern, care provine din exteriorul sistemului economic; |
|
b) |
EvT extern, aparut ca urmare a unui EvT intern rezultat; |
|
c) |
EvT declansator, care declansaza un tip de activitate; |
|
d) |
EvT emis, produs (generat) de desfasurarea unei activitati; |
|
e) |
EvT intern, generat de desfasurarea unei activitati in interiorul sistemului economic. |
ANS: B
82) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
|
a) |
EvT Asigurare; |
|
b) |
AST Asigurare. |
|
c) |
ET Asigurare; |
|
d) |
OpT Asigurare |
|
e) |
AT asigurare |
ANS: C
83) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
|
a) |
EvT Declansator; |
|
b) |
EvT Emis; |
|
c) |
AST; |
|
d) |
ET; |
|
e) |
Proces. |
ANS: B
84) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
|
a) |
AST; |
|
b) |
Bloc OpT; |
|
c) |
EvT Emis; |
|
d) |
EvT Declansator; |
|
e) |
Proces |
ANS: D
85) Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Telefon, eMail); indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
Telefon este un atribut calculat; |
|
b) |
Telefon este un atribut optional; |
|
c) |
Telefon este un atribut decompozabil; |
|
d) |
Telefon este un atribut identificator; |
|
e) |
Telefon este un atribut permanent in timp. |
ANS: B
86) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata:
|
a) |
StareCivila este un atribut elementar/atomic; |
|
b) |
StareCivila este un atribut multivaloare; |
|
c) |
StareCivila este un identificator; |
|
d) |
StareCivila este un atribut calculat; |
|
e) |
StareCivila este un atribut decompozabil. |
ANS: A
Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor MCD :
Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Sa se realizeze modelul logic al datelor MLD) corespunzator reprezentarii de mai sus.
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat:
|
a) |
Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) |
|
b) |
Persoana = (CNP, Nume, Adresa) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP) |
|
c) |
Persoana = (CNP, Nume, Adresa) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont) |
|
d) |
Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont) |
|
e) |
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP). |
ANS: C
88) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul corect de model logic
al datelor (MLD) corespunzator acestuia:
|
a) |
Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi, NrCursa, DataCursei); |
|
b) |
Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (DataCursei); |
|
c) |
Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (NrCursa, DataCursei). |
|
d) |
Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei); |
|
e) |
Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare, DataCursei). |
ANS: D
89) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:
|
a) |
Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); |
|
b) |
Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); |
|
c) |
Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare, CodProdus). |
|
d) |
Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); |
|
e) |
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata, PretVanzare). |
ANS: B
90) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:
|
a) |
Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) FacturaClient = (Nrfactura, CodClient); |
|
b) |
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) |
|
c) |
Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura, DataFactura). |
|
d) |
Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient); |
|
e) |
Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient). |
ANS: D
91) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:
|
a) |
FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus) ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare); |
|
b) |
ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient); |
|
c) |
Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient); |
|
d) |
ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); |
|
e) |
FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata, PretVanzare). |
ANS: C
Cum se caracterizeaza un SIAD bazat pe modele? NOUA 1. modelul cantitativ este
sprijinit de o interfata care faciliteaza utilizarea.
2. se refera la un volum apreciabil de date stocate in sistemul informatic al
organizatiei
si ofera posibilitatea de a extrage informatii utile din multitudinea de date
de care dispune.
Aceste tipuri de SIAD-uri au la baza depozitele de date (Data Warehouse),
iar prelucrarea este asigurata de tehnologia OLAP;
3. utilizeaza tehnologiile inteligentei artificiale si de aceea se mai numesc
si SIIAD (sisteme informatice inteligente de asistare a deciziei);
ANS: 1
Care sunt functiile unui SIAD?
Functiile unui SIAD sunt:
|
a. |
gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri |
|
b. |
gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului |
|
c. |
gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte |
|
d. |
gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte |
|
e. |
gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte |
ANS: E
La ce se refera testul cu 5 reguli denumit FASMI Fast Analysis Shared Multidimensional
Information pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP?
Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:
|
a. |
informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida |
|
b. |
informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida |
|
c. |
informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta |
|
d. |
informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida |
|
e. |
informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita |
ANS: B
In ce consta diferenta dintre sistemele informatice pentru management MIS) si sistemele informatice pentru asistarea deciziei - SIAD DSS ?
Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca:
|
a. |
MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si relatiile dintre acestea |
|
b. |
MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile dintre sistemele informatice |
|
c. |
MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la decident si de la decizie |
|
d. |
MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane |
|
e. |
MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane |
ANS: C
95. In SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune:
|
a. |
a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale |
|
b. |
a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale |
|
c. |
a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale |
|
d. |
a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale |
|
e. |
a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale |
ANS: E
96. In cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de:
|
a. |
selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata |
|
b. |
proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor |
|
c. |
selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional |
|
d. |
selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date |
|
e. |
proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi |
ANS: B
97. In cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea:
|
a. |
selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata |
|
b. |
proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor |
|
c. |
selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional |
|
d. |
selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date |
|
e. |
proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi |
ANS: A
Ce anume este necesar pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat?
Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta:
|
a. |
unui set specializat de instrumente pentru descrierea literara a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi scoase din depozitul de date, utilizatorii finali |
|
b. |
unui set specializat de instrumente pentru descrierea formala a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali |
|
c. |
unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de date, a depozitelor sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie incorporate; validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali |
|
d. |
unui set specializat de instrumente pentru descrierea aleatoare a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali |
|
e. |
unor intrari pentru descrierea fizica si logica a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali |
ANS: C
99. In cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin:
|
a. |
date de conjunctura |
|
b. |
detalii |
|
c. |
date sintetice |
|
d. |
date elementare |
|
e. |
date complexe |
ANS: C
100. Ce componente are subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD?
Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are urmatoarele componente:
|
a. |
modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor |
|
b. |
modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul de creare si verificare a modelelor |
|
c. |
metodele, sistemul de gestiune al bazelor de date, dictionarul (catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor |
|
d. |
modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), bazele de date, procesul de executie si integrare a modelelor |
|
e. |
bazele de date, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor |
ANS: A
La ce se refera datele prelucrate prin tehnologia Data Mining?
Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la:
|
a. |
perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model |
|
b. |
perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe baza lor constituindu-se un model |
|
c. |
perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un model |
|
d. |
perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model |
|
e. |
perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii lor, pe baza lor constituindu-se un model |
ANS: D
Cum functioneaza sistemele de asistare a deciziei orientate pe date?
Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:
|
a. |
functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici |
|
b. |
functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici |
|
c. |
functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici |
|
d. |
functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza statistici |
|
e. |
functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici |
ANS: B
103. In cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin:
|
a. |
date de conjunctura |
|
b. |
detalii |
|
c. |
date sintetice |
|
d. |
date elementare |
|
e. |
date complexe |
ANS: B
104. Cubul OLAP este:
|
a. |
o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp |
|
b. |
o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp |
|
c. |
o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp |
|
d. |
o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati numai intr-un moment de timp definit de administrator |
|
e. |
o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala |
ANS: C
105. In tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:
|
a. |
baza pentru nivelele altei dimensiuni |
|
b. |
o baza de date |
|
c. |
un depozit de date |
|
d. |
ierarhia |
|
e. |
un raft de date |
ANS: D
Ce subsisteme prezinta in arhitectura sa un sistem suport pentru SIAD SSAD ?
Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:
|
a. |
sistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a intrarilor; subsistemul de gestiune a programelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) |
|
b. |
subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) |
|
c. |
subsistemul de gestiune a iesirilor; subsistemul de gestiune a soft-ului; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) |
|
d. |
subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a bazelor de date |
|
e. |
subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a relatiilor dintre utilizatori; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) |
ANS: B
107. In tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe:
|
a. |
linii |
|
b. |
coloane |
|
c. |
niveluri |
|
d. |
tabele |
|
e. |
matrici |
ANS: C
108. In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul:
|
a. |
SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor |
|
b. |
SGBD, SIAD, SE, dictionar de date |
|
c. |
catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor |
|
d. |
SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date |
|
e. |
dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor |
ANS: A
Ce pot constitui unitatile de masura in tehnologia OLAP?
In tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui:
|
a. |
criterii de dezagregare a datelor |
|
b. |
criterii de agregare a datelor |
|
c. |
criterii de distributie a datelor |
|
d. |
criterii de repartizare a datelor catre utilizatori |
|
e. |
criterii de definire contextuala a datelor |
ANS: B
Care sunt etapele specifice tehnicilor de Data Mining?
110. Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining?
|
a) |
identificarea surselor de date |
e) |
integrarea modelului |
|
b) |
colectarea si selectarea datelor |
f) |
construirea sablonului intermediar |
|
c) |
pregatirea datelor |
g) |
procesarea cuvintelor |
|
d) |
definirea si construirea modelului |
h) |
evaluarea modelului |
|
a. |
a+b |
|
b. |
b+c |
|
c. |
d+e |
|
d. |
e+f |
|
e. |
f+g |
ANS: E
Care sunt tehnologiile speciale care stau la baza sistemelor informatice de asistare a deciziei orientate pe date?
Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor tehnologii speciale cum sunt:
|
|
exploatarea datelor prin procesarea online a tranzactiilor (OLTP, OnLine Transation Processing) |
|
exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica on-line (OLAP, OnLine Analytical Processing) |
|
|
depozitarea unor volume enorme de date istorice ale organizatiei (Data Warehousing) |
|
Automatizarea lucrarilor de birou (OAS, Office Automation Systems) |
|
|
birotica |
|
|
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
|
ANS: B
112. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele:
|
|
datele continute de un sistem de prelucrare a tranzactiilor, OLTP (On-Line Transaction Processing) sunt de tip operational, iar datele continute de un depozit de date sunt specifice asistarii deciziilor, sunt date centralizate sau derivate din date operationale, nu se modifica in timp si sunt destinate utilizatorilor finali |
|
bazele de date construite pentru sisteme tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor cerinte cunoscute si certe, modificarile care intervin datorita adaptarii sistemului la schimbarile intervenite reiau anumite faze ale ciclului de viata. Dar odata implementate ele functioneaza perioade lungi de timp fara modificari. In SIAD cerintele sunt cunoscute doar partial in momentul proiectarii si realizarii lor, ceea ce obliga depozitul de date sa se adapteze din mers cerintelor. De aceea se observa ca datele gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg, pe cand cele din depozitele de date sunt organizate pe sectiuni deoarece ele sunt organizate in functie de subiectul de analiza |
|
||
|
|
in cazul sistemelor tranzactionale, performantele se refera la integritate, confidentialitate, siguranta si timp de raspuns intrucat un numar mare de utilizatori introduc date in sistem, in timp ce in cazul SIAD (deci a depozitelor de date) numarul de utilizatori finali (manageri) este foarte mic. Astfel si securitatea si siguranta in exploatare nu sunt supuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si restaurare fiind mai putin utilizate decit in cazul sistemelor tranzactionale |
|
sistemele tranzactionale sunt orientate pe subiecte cum ar fi de exemplu: resurse, produse, clienti, furnizori, pe cand depozitele de date reflecta de obicei fluxul datelor din activitati curente |
|
||
|
|
datele procesate in sistemele tranzactionale sunt in seturi relativ mici, introduse recent si compact, astfel incat prelucrarea se face destul de rapid. In procesele decizionale, datele necesare acestora sunt in volum mare, stocate dispersat ceea ce duce la o prelucrare mai lenta |
|
|
|
||
|
a. |
|
||||
|
b. |
|
||||
|
c. |
|
||||
|
d. |
|
||||
|
e. |
|
||||
ANS: A
Ce elemente contine mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date?
Mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date contine urmatoarele elemente:
|
|
surse de date tranzactionale |
|
sistemul de gestiune al bazei de date |
|
|
instrumente de proiectare-dezvoltare |
|
instrumente de acces si analiza a datelor |
|
|
instrument de extractie si transformare a datelor |
|
instrumente de administrare |
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
|
ANS: E
114. Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP, fac parte:
|
|
abordarea conceptuala multidimensionala a datelor |
|
accesibilitatea asigurata utilizatorului prin asistarea implicarii acestuia in modalitatile tehnice de furnizare a datelor |
|
|
asigurarea unei transparente sporite prin existenta unei arhitecturi deschise a sistemului |
|
complexitatea dimensionala a analizei ofera performante stabile |
|
|
numar limitat de niveluri de agregare si de dimensiuni |
|
utilizarea arhitecturii client-server, unde server-ul are ca scop omogenizarea datelor |
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
|
ANS: B
Prin ce se caracterizeaza tehnologia OLAP?
115. Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin:
|
|
perspectiva unidimensionala a datelor |
|
capacitatea de calcul intensiv |
|
|
perspectiva multidimensionala a datelor |
|
orientare in timp (time intelligence) |
|
|
capacitatea de calcul ponderat |
|
orientare istorica |
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
|
ANS: B
Care sunt componentele majore continute de procesul de depozitare a datelor Data Warehousing ?
116. Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente majore:
Sursele de date
Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale, ETL (Extraction, Transformation and Load)
Personalul de specialitate
Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse)
Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de date. Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web)
Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP, Data Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor)
Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
|
ANS: B
117. Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon – 2005, Tuban – 2007) sunt urmatoarele:
1) orientarea pe subiecte
2) integrarea
3) nonvolatilitatea
4) volatilitatea
5) variabilitatea in timp (serii de timp)
6) includerea aplicatiilor bazate pe Web
7) utilizarea arhitecturii client/server
8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale
9) folosirea metadatelor (date despre date)
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
ANS: C
Care sunt cele trei procese majore de integrare a datelor continute intr-un depozit de date?
118. Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din urmatoarea enumerare:
1) securizarea datelor
2) accesul la date
3) realizarea federatiei de date
4) pregatirea speciala a personalului de specialitate
5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip intreprindere
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
|
e. |
|
ANS: E
119. In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date, precum si asupra fluxurilor de date („trecatoare”). Dintre acestea cele mai uzuale sunt:
bazele de date relationale
bazele de date tranzactionale
3) bazele de date periodice
depozitele de date - Data Warehouses
bazele de date obiecturale
bazele de date in tehnologii avansate
|
a. |
|
|
b. |
|
|
c. |
|
|
d. |
|
ANS: B
Prin ce se caracterizeaza un SIAD bazat pe cunostinte? NOUA Utilizeaza tehnologiile inteligentei artificiale si de aceea se mai numesc si SIIAD(sisteme informatice inteligente de asistare a deciziei.
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
Documente online pe aceeasi tema | ||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||