Regimul juridic al drepturilor morale de autor

Regimul juridic al drepturilor morale de autor

Fundamentul drepturilor morale de autor il constituie necesitatea protectiei personalitatii autorului insusi. Opera reflecta gandurile, sentimentele, trairile autorului, este expresia personalitatii acestuia, iar dreptul moral de autor nu este altceva decat expresia juridica a legaturii ce uneste opera de autorul ei.

Dreptul moral al autorului este un drept extrapatrimonial, un drept al personalitatii, in sistemul Conventiei de la Berna, intregul drept de autor este axat pe dreptul moral si se poate aprecia ca acest sistem de protectie are caracter universal, mai ales dupa ce S.U.A. au devenit membre ale Uniunii de la Berna. Legea noastra, spre deosebire de legea franceza nu enunta caracterele drepturilor morale, dar acestea pot fi desprinse din unele dispozitii ale legii.

Potrivit art. l din Legea nr. 8/1996, dreptul de autor, care comporta atribute de ordin moral si patrimonial, este legat de persoana autorului. Art. 11 din lege consacra caracterul inalienabil al drepturilor morale, prevazand ca acestea nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari. Caracterul perpetuu al drepturilor morale rezulta din interpretarea art. 11 alin. 2 din lege care permite, cu titlu exceptional, transmiterea prin mostenire a exercitiului dreptului de divulgare a operei, dreptului la calitatea de autor si dreptului la integritatea operei. In ceea ce priveste caracterul imprescriptibil al drepturilor morale de autor, acesta rezulta, atat din natura perpetua a drepturilor morale de autor cat si din apartenenta acestora la drepturile personalitatii.

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

c. coincide cu momentul consumarii infractiunii

d. coincide cu momentul savarsirii infractiunii

ANS:B

35. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii

unei infractiuni continue ?

a. momentul consumarii infractiunii

b. momentul epuizarii activitatii infractionale

c. momentul producerii rezultatului

d. momentul descoperirii infractiunii

ANS:B

36. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?

a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata

b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si

infractiunea de obicei

c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si

infractiunea de obicei

d. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva

ANS:C

37. Cand o infractiune este continuata?

a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective

se prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii

b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni

care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost

condamnata definitiv pentru vreuna din ele

c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea

aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul

aceleiasi infractiuni

d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni

care prezinta fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferite

ANS:C

38. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata ?

a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni

b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii

continuate

c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii

continuate

d. data cand a fost descoperita infractiunea

ANS:C

39. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii

unei infractiuni continuate ?

a. momentul consumarii infractiunii

b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni

c. momentul producerii rezultatului

d. data ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare

ANS:B

40. Cand o infractiune este complexa ?

a. numai atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau

inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala

b. cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o

actiune sau inactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala

c. cand elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori in aceeasi

imprejurare

d. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni

care prezinta fiecare in parte continutul unor infractiuni diferite

ANS:B

41. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?

a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva

b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara

c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala

d. pluralitatea intermediara, concursul de legi penale, recidiva

ANS:B

42. Cand exista concurs de infractiuni ?

a. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica

actiune, de aceeasi persoana

b. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau

inactiuni distincte de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru

vreuna din ele

c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica

manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata

definitiv pentru vreuna dintre ele

d. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica

actiune de doua sau mai multe persoane

ANS:C

43. Cand exista concurs real de infractiuni ?

a. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita

imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste

elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni

b. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita

imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste

elementele constitutive ale unor infractiuni diferite

c. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana prin tot

atatea actiuni ori inactiuni distincte inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru

vreuna din ele

d. atunci cand numai o actiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in

care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive

ale aceleiasi infractiuni

ANS:C

44. Cand exista concurs ideal de infractiuni ?

a. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a

fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele

b. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita

imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste

elementele constitutive a mai multor infractiuni

c. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita

imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste

elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni

d. atunci cand numai o actiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in

care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive a

mai multor infractiuni

ANS:B

45. Cand exista recidiva postcondamnatorie ?

a. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa

inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu

intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau

in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este

inchisoarea mai mare de un an

b. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa

amenzii sau inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o

infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul

executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a

doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an

c. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa

inchisorii mai mare de un an, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu

intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau

in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este

inchisoarea mai mare de sase luni

d. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa

inchisorii mai mica de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune

din culpa, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia,

sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune

este inchisoarea mai mare de un an

ANS:A

46. Exista recidiva daca o persoana a fost condamnata la pedeapsa inchisorii mai mare de

sase luni pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea

conditionata a executarii, iar in termenul de incercare savarseste o infractiune

intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an ?

a. exista recidiva postcondamnatorie

b. nu exista stare de recidiva

c. exista recidiva postexecutorie

d. exista pluralitate intermediara

ANS:A

47. Exista recidiva in cazul in care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata,

inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii ori in stare de evadare, cel

condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o

pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?

a. exista recidiva postcondamnatorie

b. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima

c. legea nu prevede o asemenea situatie

d. exista concurs de infractiuni

ANS:A

48. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?

a. sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate

la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

b. sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni

intentionate, la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

c. sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni

intentionate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata

d. sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni, savarsita din

culpa la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

ANS:B

49. Cand exista recidiva postexecutorie ?

a. dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat

savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa

inchisorii mai mare de un an

b. dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat

savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa

inchisorii mai mare de 3 luni

c. dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat

savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa

inchisorii mai mare de 6 luni

d. sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni savarsite in

timpul minoritatii la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe

viata

ANS:A

50. Ce se va retine de catre instanta daca in privinta primului termen al recidivei mari

postexecutorii, constand in executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni

pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, s-a implinit termenul de reabilitare ?

a. ca aceasta condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei

b. ca aceasta condamnare poate constitui primul termen al recidivei

postcondamnatorii

c. referitor la aceasta condamnare problema este controversata in literatura juridica de

specialitate

d. ca aceasta condamnare poate constitui primul termen al pluralitatii intermediare de

infractiuni

ANS:A

51. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorie?

a. din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la un an, pentru savarsirea unor

infractiuni intentionate

b. din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea

unor infractiuni intentionate

c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni,

pentru savarsirea unor infractiuni intentionate

d. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni,

pentru savarsirea unei infractiuni savarsite din culpa

ANS:C

52. Care este temeiul raspunderii penale ?

a. savarsirea unei fapte prevazute de legea penala

b. savarsirea unei infractiuni

c. numai gradul de pericol social al unei fapte

d. existenta vinovatiei

ANS:B

53. Carei forme de participatie ii este specifica contributia directa si nemijlocita la

savarsirea faptei prevazuta de legea penala ?

a. instigatorului

b. coautorilor

c. complicelui

d. faptuitorul

ANS:B

54. Ce forma de participatie savarseste persoana care promite inainte de savarsirea

infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai

tine promisiunea ?

a. complicitate

b. nu are semnificatie penala

c. o fapta lipsita de pericol social

d. tainutor

ANS:A

55. Ce se va retine in cazul faptei persoanei care inainte de savarsirea infractiunii, promite

faptuitorului ca il va favoriza ?

a. infractiunea de favorizare a infractorului

b. nu are semnificatie penala

c. complicitate

d. tainuitor

ANS;C

56. Care sunt conditiile atacului in cazul legitimei aparari ?

a. material, direct, imediat, injust si proportional

b. material, direct, imediat si injust

c. material, direct si injust

d. material, direct, proportional, imediat

ANS:B

57. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari ?

a. celui care se apara sau altei persoane

b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important

c. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc

d. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui bun important

ANS:C

58. Cine este in pericol in cazul legitimei aparari ?

a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc

b. este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc

c. este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori

interesul obstesc

d. este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia

ANS:B

59. Va beneficia de legitima aparare persoana care dupa dezarmarea agresorului continua

riposta lovind victima cu cutitul cauzandu-i moartea?

a. va beneficia de legitima aparare, in conditiile prevazute de art. 44 alin. 2 C.p.

b. va beneficia de legitima aparare, in conditiile prevazute de art. 44 alin. 3 C.p.

c. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune in

discutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii

d. va beneficia de legitima aparare, in conditiile prevazute de art. 44 alin. 1 C.p.

ANS:C

60. Imprejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o in momentul savarsii faptei

poate constitui o circumstanta agravanta ?

a. nu poate constitui o circumstanta agravanta

b. poate constitui o circumstanta agravanta

c. ramane la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravanta

d. .poate constitui primul termen al recidivei

ANS:A

61. In cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti se

rasfrang asupra celorlalti participanti ?

a. se rasfrang asupra celorlalti participanti

b. nu se rasfrang asupra celorlalti participanti

c. se rasfrang numai in masura in care au fost cunoscute de toti participantii

d. se rasfrang asupra tuturor participantilor chiar daca nu au stiut de circumstantele

personale ale unui participant

ANS:B

62. In cazul participatiei penale, circumstantele reale se rasfrang asupra tuturor

participantilor ?

a. nu se rasfrang asupra tuturor participantilor

b. se rasfrang asupra tuturor participantilor

c. se rasfrang asupra participantilor numai in masura in care acestia le-au cunoscut

sau le-au prevazut

d. se rasfrang asupra participantilor chiar daca acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au

prevazut

ANS:C

63. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata

poate fi liberat conditionat?

a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege

b. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor

c. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca,

disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de

antecedentele sale penale

d. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei

ANS:C

64. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?

a. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta

b. numai pedepsele si masurile educative

c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare

d. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile

contraventionale

ANS:A

65. Din ce se compune termenul de incercare in cazul in care pedeapsa a carei executare a

fost suspendata este inchisoarea ?

a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de un an

b. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de doi ani

c. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de trei ani

d. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un int

Este clara contrarietatea caracterelor drepturilor morale in felul cum sunt enuntate de lege: pe de o parte legea considera drepturile morale ca fiind atasate de persoana autorului si inalienabile, pe de alta parte, exercitiul unor drepturi morale precum cele de divulgare, la calitatea de autor si la integritatea operei sunt transmisibile prin mostenire.

In doctrina se considera ca din modul de reglementare a drepturilor morale de autor nu trebuie sa se inteleaga ca acestea ar inceta la moartea autorului, ci doar ca la moartea autorului aceste drepturi sufera o transformare. Transformarea intervine in sensul ca succesorii nu sunt titularii tuturor drepturilor morale si ca ei nu pot uza de aceste drepturi in universalitatea lor, iar drepturile pe care le pot exercita constituie doar mijlocul de a face respectata vointa autorului incetat din viata.