Substante si preparate chimice periculoase - legislatia specifica in domeniul chimicalelor si detergentilor poluanti

1. Introducere

Datorita riscului pe care il reprezinta substantele si preparatele chimice periculoase pentru mediu si sanatatea umana, activitatile care implica folosirea lor presupun un interes deosebit, din partea tuturor factorilor interesati.

Chimicalele joaca un rol esential in societatea zilelor noastre. Le folosim in fiecare zi, de la medicamente, la masini si de la materiale de constructii, la jucarii.

Utilizarea substantelor chimice a rezultat din necesitatea rezolvarii unor probleme ale umanitatii, dar fara insa a cunoaste consecintele sau pretul ce va trebui platit ulterior pentru degradarea mediului sau a diminuarii sanatatii populatiei

Fig. 1.1. Clasificarea proprietatilor periculoase ale substantelor chimice

Principalul scop al politicii comunitare in domeniul substantelor si preparatelor chimice este dezvoltarea durabila inteleasa ca satisfacerea nevoilor prezentului fara a compromite abilitatea generatiilor viitoare de a avea acces la propriile lor nevoi si asigurarea unui inalt nivel de protectie a sanatatii, securitatii omului si a mediului inconjurator prin mentinerea si dezvoltarea competitivitatii industriale, prin prevenirea fragmentarii pietei comunitare si prin dezvoltarea unui sistem unic pentru substantele chimice noi si pentru cele existente.

Industria, consumatorii, guvernantii, au impreuna responsabilitatea de a se asigura ca produsele chimice sunt sigure in folosire pentru om si mediu de-a lungul intregului ciclu de viata si, de asemenea, de a sprijini continuu inovatiile pentru imbunatatirea calitatii vietii. Pentru acest lucru sunt necesare o piata libera, reglementata legislativ si un mediu care sa permita si sa conduca la inovatii. Inovatiile reprezinta cheia imbunatatirii calitatii vietii si fac posibil progresul social, economic si in domeniul protectiei mediului inconjurator.

Principalele obiective generale ale strategiei privind chimicalele sunt:

perfectionarea      protectiei sanatatii umane si mediului fata de riscurile prezentate de acestea;

2. imbunatatirea competitivitatii industriei de chimicale a UE .

Noua politica referitoare la managementul substantelor si preparatelor chimice doreste sa intareasca verigile slabe ale actualului sistem, si anume: lipsa cunoasterii temeinice a pericolului potential pentru numeroase substante si preparate chimice, procesul prea lent de „evaluare a riscului”, ingreunarea procesului de inovatie in producerea de noi substante datorita complexitatii notificarii si distribuirea inegala de resurse intre substantele chimice existente pe piata, fata de cele nou introduse.

Cadru legislativ - Legislatia specifica in domeniul chimicalelor

Legislatia in domeniul chimicalelor se refera la controlul si evaluarea riscului pe care substantele si preparatele chimice periculoase il au pentru sanatatea populatiei si pentru mediu, la restrictii privind introducerea pe piata si utilizarea anumitor substante si preparate chimice periculoase, controlul importului si exportului acestora, introducerea pe piata a biocidelor precum si a substantelor care epuizeaza stratul de ozon, dupa cum urmeaza:

Directiva Consiliului 87/217/CEE privind prevenirea si reducerea poluarii mediului cauzata de azbest

• HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest (MO nr. 109/20.02.2003)

• HG 734/2006 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest (MO nr. 519/15.06.2006)

• HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul comunitar de mediu (modifica art. 18 si art. 19 din HG 124/2003) (MO nr. 187/19.03.2007)

• Ord. Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 108/2005  privind metodele de prelevare a probelor si de determinare a cantitatilor de azbest in mediu (MO nr. 217/ 15.03.2005)

Regulamentul Parlamentului European si Consiliului (CE) nr. 1005 / 2009 din 16 septembrie 2009 privind substantelor care diminueaza stratul de ozon

• Legea 84/1993 privind aderarea Romaniei la Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon si la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon (MO nr. 292/15.12.1993)

• Ordonanta de Urgenta nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon. (MO nr. 423/31.01999)

• Legea nr. 159/2000 (MO nr. 486/05.10.2000) pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/1999 (MO nr. 423/31.01999) privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon

• HG 58/2004 privind aprobarea Programului national de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon, actualizat (MO nr. 98/02.02.2004)

Regulamentul Parlamentului European si Consiliului CE nr. 842/2006 din 17 mai 2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera

Regulamentul 304/2003/CEE privind importul si exportul anumitor chimicale periculoase (cu amendamentele) – PIC

• Hotarare nr. 305/2007 privind unele masuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul si importul produsilor chimici periculosi (MO nr. 226/03.04.2007)

• Legea nr. 91/2003 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind procedura de consimtamant prealabil in cunostinta de cauza, aplicabila anumitor produsi chimici periculosi si pesticide care fac obiectul comertului international, adoptata la Rotterdam la 10 septembrie 1988 (MO nr. 199/27.03. 003)

• Ordinul comun nr. 1239/2007 (privind modalitatile de realizare a controlului exportului si importului produsilor chimici periculosi, precum si modalitatile de colaborare dintre autoritati, conform Hotararii Guvernului nr. 305/2007 privind unele masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul si importul produsilor chimici periculosi MO nr. 667/2007)

Directiva Parlamentului European si Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piata a produselor biocide

• HG 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide (MO nr. 852/2005)

• HG 584/2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 85 din Hotararea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide (MO nr.403/10.05.2006)

• Ord.1277/2005 pentru aprobarea componentei Comisiei Produselor Nationale pentru Produse Biocide si a regulamentului de organizare si functionare a acesteia

• Ord. 636/2006 pentru modificarea anexei 1 la Ordinul nr.1 277/2005

• Ord. 1321/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide. (MO nr.286/02.05.2007)

• HG 545 /2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide. (MO nr.416/05.06.2008)

Regulamentul nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind detergentii amendat de Regulamentul nr. 907/2006 privind detergentii, privind adaptarea Anexelor III si VII

• HG 58/2007 privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea aplicarii Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergentii. (MO nr. 460/09.07.2007)

• Ord. 333/2008 pentru aprobarea listei laboratoarelor din Romania care efectueaza teste conform art. 8 alin 2 din Regulamentul CE nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind detergentii. (MO nr.285/27.03.2008)

Regulamentul (CE) nr 1907/2006 al Parlamentului european si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea si autorizarea substantelor chimice si restrictiile aplicabile acestor substante (REACH) infiintand o agentie europeana pentru substante chimice, modificand directiva 1999/45/CE si abrogand regulamentul (CEE) nr 793/93 al Consiliului si regulamentul (CE) nr 1488/94 al Comisiei si deasemenea directiva 76/769/CEE a Consiliului si directivele 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE si 2000/21/CE ale Comisiei.

• HG 82/2007 (MO nr. 548/10.02007) privind desemnarea autoritatilor competente pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1907/2006.

• Legea nr. 349/2007 (MO nr. 840/07.12.2007) privind reorganizarea cadrului institutional in domeniul mamagementului substantelor chimice.

• Regulamentul (CE) nr. 978/2008 al Parlamentului european si al Consiliului de modificare a Regulamentului CE 1907/2006 in ceea ce priveste anexa IV si anexa V.

• Regulamentul (CE) nr. 134/2009 al Parlamentului european si al Consiliului de modificare a Regulamentului CE 1907/2006 in ceea ce priveste anexa XI.

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE

• HG 658/2007 privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea aplicarii Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergentii. (MO nr. 460/09.07.2007)

• HG 408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. (MO nr. 813 bis/04.12.2008)

Directiva 2007/51/CE a Parlamentului European si al Consiliului din 25 septembrie 2007 de modificare a Directivei 76/769/CEE a Consiliului referitoare la restrictiile privind introducerea pe piata a anumitor dispozitive de masurare care contin mercur.

• Regulamentul (CE) nr. 1102/2008 al Parlamentului european si al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exportului de mercur metalic si de anumite compusi si amestecuri de mercur si depozitarea in conditii de siguranta a mercurului metalic

• Ord. 923/1503/556 din 7 august 2008 pentru completarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate periculoase.

2. Importul si exportul anumitor substante si preparate periculoase (PIC)

Obiectivele Regulamentului 304/2003 privind importul si exportul anumitor substante si preparate periculoase sunt:

punerea in aplicare a Conventiei de la Rotterdam privind procedura de acord preliminar scris pentru anumite produse chimice si pesticide periculoase comercializate la nivel international;

incurajarea raspunderii comune si a eforturilor de cooperare in circulatia internationala a produselor chimice periculoase in scopul protejarii sanatatii oamenilor si a mediului de posibile daune;

contributia la utilizarea ecologica corecta a acestora.

Regulamentul se aplica:

- anumitor produse chimice periculoase care se supun procedurii PIC (Prior Informed Consent Procedure) de acord preliminar scris conform Conventiei de la Rotterdam;

- anumitor produse chimice periculoase care sunt interzise sau supuse unor restrictii severe in cadrul Comunitatii sau intr-un stat membru;

- tuturor produselor chimice care se exporta, in masura in care se refera la clasificarea, ambalarea si etichetarea acestora.

In judetul Braila in anul 2009 nu au existat agenti economici care sa se supuna reglementarilor Regulamentului 304/2003 privind importul si exportul anumitor chimicale periculoase – PIC (in urma corespondentei cu Autoritatea Nationala a Vamilor nu s-au identificat agenti economici din judet care sa intre sub incidenta acestui regulament).

3. Substante reglementate de Protocolul de la Montreal

3.1. Substante reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul CE nr. 1005/2009 din 16 septembrie 2009 privind substantele care diminueaza stratul de ozon (ODS)

Prin Legea 84/1993 Romania a aderat la Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon si la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. Degradarea stratului de ozon este exclusiv rezultatul poluarii atmosferei de catre om cu gaze nocive cum ar fi clorofluorocarbonatii (CFC), cel mai agresiv devorator de ozon, hidroclorofluorocarbonatii (HCFC), dar si compusi continand bromuri, compusi de halogen si oxizi de azot. Distrugerea stratul de ozon din stratosfera este o preocupare crescanda pentru ca stratul de ozon este cel care respinge 95-99% din radiatiile ultraviolete.

Cele mai multe dintre aceste substante au un potential ridicat de incalzire globala si reprezinta factori care contribuie la cresterea temperaturii planetei.

Efectele principale ale distrugerii stratului de ozon sunt:

Diminuarea capacitatii de ecranare a radiatiilor solare UV cu implicatii in :

risc crescut al cancerului de piele;

boli oculare (conjunctivite, cheratite etc.);

afectarea sistemului imunitar cu scaderea rezistentei la boli infectioase ale organismului uman;

afectarea lanturilor trofice din mediul marin prin distrugerea organismelor din veriga de baza;

reducerea numarului de specii biologice;

accelerarea deteriorarii materialelor plastice expuse;

   Afectarea stabilitatii climei, cu perturbatii semnificative la nivel global.

Este prin urmare necesar sa se ia masuri suplimentare in scopul protejarii sanatatii umane si a mediului impotriva efectelor negative ale acestor emisii si pentru a evita noi intarzieri in refacerea stratului de ozon.

Reuniunea de la Montreal s-a incheiat cu propuneri referitoare la:

controlul productiei de CFC;

eliminarea CFC, precum si alte substante chimice daunatoare, cum ar fi hidracizii, cloroformul metilat sau bromura metilata ;

controlul de tehnologiii spre tarile slab dezvoltate pentru inlocuirea celor ce utilizeaza freoni;

retehnologizarea fabricilor de cosmetice.

Substantele care distrug stratul de ozon si care fac obiectul protocolului de la Montreal sunt:

• clorofluorocarburi – CFC-uri – utilizati ca agenti frigorifici, solventi, aerosoli farmaceutici si cosmetici, agenti de expandare in tehnologia de productie a spumelor de izolatie;
• haloni – utilizati ca substante de lupta impotriva incendiilor;
• hidrocarburi partial halogenate – HCFC-uri – utilizati ca agenti frigorifici, agenti de expandare a spumelor de izolatie, solventi, aerosoli;
• tetraclorura de carbon – solvent industrial; 
• metilcloroform (1,1,1 tricloretan) – solvent industrial;
• bromura de metil – MeBr – utilizata in dezinfectia solului in spatii inchise, cum ar fi sere, solarii, etc., la tratamente de igienizare prin fumigatie a incintelor si spatiilor de depozitare, la tratamente fitosanitare destinate protectiei plantelor, tratamente de dezinfectie destinate transportului legumelor si fructelor proaspete.

Regulamentul 1005/2009 stabileste normele cu privire la:

DOCUMENT ONLINE: Executarea actelor administrative DOCUMENT ONLINE: Controlul social – administratie publica

producerea, importul, exportul, introducerea pe piata, utilizarea, recuperarea, reciclarea, regenerarea si distrugerea substantelor care diminueaza stratul de ozon, cu privire la raportarea de informatii referitoare la aceste substante

importul, exportul, introducerea pe piata si utilizarea produselor si echipamentelor care contin sau depind de astfel de substante

si se aplica substantelor reglementate, substantelor noi, precum si produselor si echipamentelor care contin sau depind de substante reglementate.

Prin Planul national de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon (HG 58/2004) se prevede ca substantele utilizate in instalatiile frigorifice de uz casnic, comerciale si industriale sa fie eliminate treptat prin inlocuirea echipamentelor care folosesc CFC –uri (CFC12, CFC11, etc.) cu echipamente care utilizeaza HCFC-uri sau alti agenti alternativi non-ODS (HCFC 134a, HC 600a, amoniac etc.)

In judetul Braila sectoarele de activitate in care s-au identificat substante ODS reglementate de Regulamentul 1005/2009 sunt cele industriale in care se folosesc instalatii frigotehnice si service frigorific.Toti agentii economici din judetul Braila (societati mici sau ateliere) care desfasoara activitatea de service la echipamentele frigotehnice si de aer conditionat pentru recuperarea si reciclarea agentilor frigorifici sunt autorizati si au utilizat in anul 2009 ca agenti frigorifici din categoria ODS-urilor 453Kg HCFC - R22. Service-ul si recuperarea agentului frigorific se executa cu echipamente specializate (aparat de recuperat agenti frigorifici, pompa de vacuum, butelie speciala pentru recuperarea agentului frigorific, baterie de manometre).

In judetul Braila nu au fost identificate instalatii automate pentru stins incendii care sa fie alimentate cu halon 1211 sau halon 1301 si nici stocuri de bromura de metil. De asemenea nu sunt identificati agenti economici care utilizeaza bromura de metil in aplicatii fitosanitare sau tetraclorura de carbon in activitati industriale.

Tabelul 3.1.1 Cele trei tipuri de freon

Tabelul 3.1.2 – Cantitatea de substante utilizate -recuperate in anul 2009

Fig. 3.1.1 Consumul de agent frigorific R 22 in anul 2009 comparativ cu anul 2008

Substantele din categoria ODS se inlocuiesc treptat cu agenti frigorifici alternativi iar pe parcursul ultimilor 2 ani se observa o tendinta crescatoare-figura 3.1.2

Fig. 3.1.2. Cantitatile de agenti frigorifici alternativi utilizati in anul 2009 comparativ cu anul 2008

3.2. Substante reglementate de Regulamentul CE nr. 842 din 17 mai 2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera.

Principalul obiectiv al acestui regulament este reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de sera, care intra sub incidenta Protocolului de la Kyoto.

Prin Legea nr. 3/2001, Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, numarandu-se printre primele state care ratifica acest document international, de o importanta deosebita pentru problematica schimbarilor climatice.

Masurilor stabilite prin Protocolul de la Kyoto, au doua obiective de baza:

• respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera; in cazul Romaniei angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8% comparativ cu anul de baza 1989, pentru perioada 2008-2012;
• adoptarea unui set de mecanisme de piata, inclusiv pentru permise de comercializare transferabile si aplicarea comuna a prevederilor, in cooperare cu alte tari.

Aplicarea si asigurarea respectarii prezentului regulament trebuie sa stimuleze inovatia tehnologica prin incurajarea dezvoltarii continue a tehnologiilor alternative si a tranzitiei la tehnologii deja existente care sunt mai ecologice.

Gaze fluorurate cu efect de sera inseamna:

hidrofluorocarburi (HFCs),

perfluorocarburi (PFCs)

hexafluorura de sulf (SF6),

preparatele care contin aceste substante.

Produsele si echipamentele care contin gaze fluorurate cu efect de sera, nu pot fi introduse pe piata decat in cazul in care denumirile chimice ale gazelor fluorurate cu efect de sera sunt identificate printr-o eticheta care utilizeaza nomenclatura acceptata a industriei. Respectiva eticheta trebuie sa indice in mod clar ca produsul sau echipamentul contine gaze fluorurate cu efect de sera reglementate de Protocolul de la Kyoto si cantitatile din respectivele gaze, iar aceste informatii trebuie mentionate in mod clar si indelebil pe produs sau echipament, alaturi de punctele de service pentru incarcarea sau recuperarea gazului fluorurat cu efect de sera sau pe partea produsului sau echipamentului care contine gazul fluorurat cu efect de sera. Sistemele inchise ermetic se eticheteaza ca atare.

Cerintele Regulamentului privind gazele fluorurate cu efect de sera sunt relevante pentru:

• Producatorii, importatorii si exportatorii de gaze fluorurate;
• Producatorii si importatorii care introduc pe piata UE anumite produse si echipamente ce contin gaze fluorurate;
• Utilizatorii de SF6 in turnarea sub presiune a magneziului si pentru umplerea anvelopelor de autovehicule;
• Operatorii anumitor echipamente si sisteme care contin gaze fluorurate;
• Personalul tehnic si societatile comerciale implicate in anumite activitati aferente echipamentelor care contin gaze fluorurate.

In judetul Braila nu exista echipamente, sisteme care contin gaze florurate nu au fost identificati producatori sau importatori de gaze florurate si nici utilizatori de hexaflorura de sulf.

Politici si masuri pentru eliminarea treptata a substantelor care depreciaza stratul de ozon

Romania s-a implicat in respectarea obligatiilor ce-i revin prin aderarea la Conventia de la Viena si Protocolul de la Montreal. Astfel, exista un cadru institutional si legislativ functional. In acelasi timp s-au implementat tehnologii alternative, curate care au condus la diminuarea consumului national anual la valori mult sub limitele impuse de        Protocol privind substantele care depreciaza stratul de ozon.

Romania a facut progrese in implementarea regimului juridic al ozonului, impunandu-se in continuare urmarirea aspectelor privind:

• continuarea dezvoltarii cadrului legislativ si institutional necesar aplicarii regimului ozonului;
• implementarea transferului de tehnologie nepoluanta;
• utilizarea si exploatarea instalatiilor si sistemelor frigorifice cu tipuri de freoni inofensivi pentru mediu;
• inventarierea tuturor agentilor economici care utilizeaza ODS-uri;
• obligativitatea recuperarii substantelor ramase in echipamente dupa scoaterea lor din uz;
• sistemele de curatire cu solventi sa fie practicate numai in sistem inchis (vid);
• instituirea controlului comertului cu aceste substante (prin obligativitatea obtinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon, conform procedurii de reglementare aprobata prin Ordinul MAPPM nr. 506/1996);
• introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/31 august 1999.

Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide si pentru protectia plantelor

Produse biocide - substantele active si preparatele continand una sau mai multe substante active, conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului, avand scopul sa distruga, sa impiedice, sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control asupra oricarui organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice.

In Uniunea Europeana plasarea pe piata a produselor biocide este reglementata de Directiva 8/98 CE, transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. 956 / 2005 modificata si competate prin HG 545 /2008 privind plasarea pe piata a produselor biocide. Directiva armonizeaza reglementarile privind utilizarea acestor produse intre statele membre ale UE si garanteaza cadrul unic pentru plasarea lor pe piata, in vederea inlaturarii barierei pietei comune. Noile reglementari impun conditii riguroase pentru plasarea pe piata a produselor biocide.

Noile reglementari impun conditii riguroase pentru plasarea pe piata a produselor biocide. Astfel, vor fi autorizate numai produsele care corespund simultan urmatoarelor cerinte:

contin substante active incluse in 'Lista substantelor active, aprobate de Comunitatea Europeana, admise in componenta produselor biocide' sau ' Noile reglementari impun conditii riguroase pentru plasarea pe piata a produselor biocide. Lista substantelor active, aprobate de Comunitatea Europeana, admise in componenta produselor biocide cu risc scazut'.

in conditiile normale de utilizare, produsele biocide trebuie sa fie eficiente, sa nu aiba efecte nocive asupra sanatatii umane sau animale (de exemplu prin apa potabila, alimente si furaje, aerul dintr-o incinta sau asupra apelor de suprafata sau a celor subterane)

sa nu afecteze mediul inconjurator

sa nu aiba efecte inacceptabile asupra organismelor tinta, cum ar fi rezistenta inacceptabila sau incrucisata

In general, produsele biocide sunt clasificate in 4 grupe principale care contin 23 de tipuri de produse (TP), asa cum reiese din tabelul urmator( tabel 4.1.):

Tabel nr. 4.1.

Produsele biocide sunt comercializate pe piata intr-o mare varietate de produse. Un mare consumator de produse biocide este sistemul de sanatate publica. Conform informatiilor solicitate si transmise de catre institutiile de sanatate publica din judet a fost centralizat un consum pentru anul 2009 de cca. 17,5 t preparate din categoria dezinfectantelor si produselor biocide in general (dezinfectante pentru suprafete, dezinfectante pentru aparate medicale si instrumentar, dezinfectante pentru maini, clor, cloramina, clorura de var, etc.) a caror utilizare este absolut obligatorie in practica medicala zilnica.

Tot din aceasta categorie Compania de Utilitati Publice “ Dunarea” Braila – Divizia Apa Canal a avut un consum in anul 2009 de cca. 56,8 tone de clor pentru dezinfectarea apei potabile distribuita catre populatie prin reteaua publica de alimentare cu apa.

In unitatile de industrie alimentara (fabrici de inghetata, fabrici preparate din carne, fabrici de dulciuri) in anul 2009 s-au utilizat o cantitate de 144,8 tone dezinfectanti si produse biocide generale .

Singurul domeniu de utilizare a produselor biocide urmarit de catre Autoritatea de Sanatate Publica Braila si Directia Sanitar Veterinara este cel de dezinfectie, dezinsectie si deratizare (DDD), in care scop permite aplicarea doar a produselor avizate de Ministerul Sanatatii, incadrate in grupele III si IV de toxicitate si doar de catre societati autorizate. In Braila sunt autorizate trei societati DDD care in anul 2009 au utilizat o cantitate de 616,60 kg substante biocide pentru deratizare (raticide si rodenticide) si o cantitate de 1100 kg substante biocide pentru dezinsectie. Nu s-au inregistrat incidente cauzate de utilizarea acestor produse

5. Poluanti organici persistenti

Poluantii organici persistenti (POPs) sunt substantele chimice care raman intacte in mediu perioade indelungate, toxice pentru oameni si organismele salbatice si care se bioacumuleaza in tesuturile grase, sunt volatile si au o circulatie globala prin atmosfera si apele marilor si oceanelor.

Cercetarile stiintifice evidentiaza faptul ca POPs-urile genereaza efecte daunatoare semnificative asupra sanatatii umane si asupra mediului inconjurator fiind recunoscute ca avand proprietati toxice: persistenta, capacitate de bioacumulare, volatilitate etc. O caracteristica importanta a POPs-urilor este ca acestea patrund in lantul alimentar uman, trecand de la mama la copil prin placenta si laptele matern.

Cel e mai importante categorii de POPs-uri sunt:

1. pesticidele organoclorurate (aldrin, dieldrin, endrin, clordan, mirex, toxafen, DT),
2. substante chimice industriale (bifenili policlorurati, hexaclorbenzen),
3. produse secundare (dioxine, furani).

Pentru protejarea sanatatii si a mediului inconjurator de impactul poluantilor organici persistenti in luna mai 2001, a fost adoptata Conventia de la Stockholm, Romania devenind parte a acestei Conventii odata cu ratificarea acesteia prin Legea 261/2004. Conventia cere partilor sa adopte si sa implementeze masuri ce conduc la reducerea sau eliminarea emisiilor de POPs din mediu, avand in vedere reducerea expunerii populatiei si mediului inconjurator.

In Romania s-a elaborat Planul National pentru Implementarea Conventiei de la Stockholm care are ca obiective:

eliminarea depozitelor si deseurilor de pesticide, stocurilor de PCB, poluantilor organici neidentificati (presupusi a fi POPs);

interzicerea productiei de POPs si a altor substante care ar putea fi incluse pe lista POPs;

reducerea emisiilor de POPs din incinerarea deseurilor;

orientarea catre o dezvoltare durabila a unei agriculturi ecologice;

cresterea productiei si a gradului de utilizare a substantelor „curate” si mai economice in lupta impotriva vectorilor unor boli.

Bifenilii policlorurati (PCB) si alti compusi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizati in scop industrial datorita caracteristicilor lor comune de stabilitate chimica, inflamabilitate scazuta si in special pentru proprietatile lor dielectrice si termice. Unii dintre acesti compusi au efecte similare dioxinei, ce dauneaza sanatatii oamenilor si animalelor, actionand asupra dezvoltarii sistemului hormonal al acestora.

Aceste uleiuri se folosesc in general la echipamente electrice cum sunt transformatoarele si condensatoarele. Riscul de contaminare a mediului apare la scoaterea din uz. Partile componente ale echipamentelor cu materiale cu continut de PCB se elimina in general prin incinerare sau tratare prin diverse pocese chimice sau pe depozite de deseuri periculoase.

In conformitate cu prevederile HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati (PCB) si ale altor compusi similari modificata si completata prin H.G. 291/2005, s-au reinventariat echipamentele care contin compusi desemnati, rezultand pentru judetul Braila urmatoarea situatie privind deseurile periculoase de acest tip:

Din totalul de 1618 buc condensatori scosi din uz detinuti de catre agentii economici din judetul Braila, conform planurilor de eliminare a condensatoarelor cu continut de PCB, in anul 2009 au fost eliminate 51 bucati, restul urmand a fi eliminate, conform planurilor pana in anul 2010. De asemenea, conform planurilor de eliminare un numar de 17 agenti economici detin 1515 buc de condensatori in functiune care vor fi eliminati la sfarsitul perioadei lor utile conform reglementarilor in vigoare. Nu exista transformatoare scoase din uz

Tabel 5.1. Situatia condensatorilor cu PCB - 2009

In judetul Braila SC SETCAR S.A este singurul agent economic autorizat care colecteaza si elimina echipamente cu continut de PCB. In anul 2009 au fost colectate, valorificate si eliminate prin instalatia proprie sau exportate in vederea eliminarii 258,94 tone condensatori cu PCB.

In ceea ce priveste dioxinele si furanii, mentionam ca au fost inchise toate crematoriile de deseuri medicale de pe teritoriul judetului, asa cum au prevazut planurile de implementare a legislatiei in vederea reducerii emisiilor din arderea deseurilor, ca urmare nu exista probleme legate de produsele secundare de ardere.

6. Metalele grele – mercur, nichel

Metalele in cantitati foarte mici sunt necesare tuturor formelor de viata. Ele patrund in celula vie sub forma de cationi, dar inglobarea lor este strict reglata, deoarece in cantitati mari practic toate metalele sunt toxice.

Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de cationi de metale, care asigura derularea multor procese de importanta vitala. Din ele mentionam:

metale grele - cobalt, cupru, fier, mangan, molibden, zinc si in cantitati mici crom, vanadiu, nichel si plumb;

metalele usoare de obicei se intalnesc in cantitati mari - calciu, magneziu, potasiu si sodiu.

Divizarea metalelor in necesare, neutre si toxice poate fi inexacta si deseori induce in eroare, deoarece toate elementele necesare in doze mici devin toxice si foarte toxice in doze mari.

Metalele grele sunt periculoase datorita faptului ca, in procesul de preparare a hranei, ele nu se descompun, dimpotriva concentratia lor pe unitatea de masa creste. De asemenea, metalele poseda proprietatea de a se acumula in organismul uman, astfel ele franeaza sau chiar blocheaza procesele biochimice intracelulare. Majoritatea metalelor poseda proprietati mutagene si cancerigene. Metalele grele sunt greu de eliminat din organismul uman.

Mercurul

Mercurul si compusii lui provoaca atrofia celulelor nervoase ale cerebelului si diferitor portiuni ale scoartei encefalului. Compusii mercurului poseda proprietatea de a patrunde prin bariera placentara. Mai des, surse de intoxicare cu preparatele de mercur sunt insecticidele, folosite pentru pastrarea cerealelor.

Mercurul este utilizat in termometre, barometre, manometre, tensiometre si alte aparate necesare stiintei, desi toxicitatea mercurului a dus la indepartarea termometrelor si tensiometrelor cu mercur in favoarea celor pe baza de alcool sau a celor digitale. Daca in casa intamplator, a fost stricat termometrul, trebuie adunate toate picaturile de mercur si in masura posibilitatilor, sa se trateze portiunea unde s-a imprastiat mercurul cu solutie de clorura ferica (FeCl3), pentru a neutraliza chimic ramasitele.

Exista numeroase masuri legislative comunitare si nationale indreptate impotriva acestui element. Aspectele cele mai importante care au fost vizate sunt deseurile care contin mercur si utilizarea mercurului la diverse aplicatii industriale.

In cursul anului 2009 a fost actualizat inventarul agentilor economici care desfasoara activitati cu mercur si compusi cu mercur, sau care sunt detinatori de mercur pur sau in compusi, sub forma de deseu. Au fost identificati 11 agenti economici care detin mercur in stare pura, in dispozitive medicale, in AMC industriale.

Tabel 6.1 Situatia utilizarii mercurului metalic in anul 2009

Tabel 6.2. Situatia gestionarii deseurilor cu continut de mercur metalic in anul 2009

Deseurile cu continut de mercur au fost colectate, transportate si exportate de SC Setcar SA, societate autorizata in colectarea si transportul deseurilor periculoase.

Tabel 6.3. Situatia gestionarii compusilor cu mercur in 2009

Compusii cu mercur inventariati sunt reactivi chimici utilizati in laborator din categoriile cp -chimic pur sau pentru analiza-pa.

Stocurile de mercur metalic au fost si sunt conservate in gestiunea detinatorilor in conditii de maxima siguranta.

Tabel 6.4. Situatia utilizarii mercurului - comparativ 2008-2009

Fig. 6.1.Utilizare mercur comparativ anul 2009 fata de anul 2008

Dreptul comunitar interzice sau limiteaza strict folosirea mercurului in domeniile: baterii, echipamente electrice si electronice, pesticide, produse cosmetice, agenti de conservare a lemnului, intreruptoare pentru vehicule.

Comisia Uniunii Europene propune un ansamblu de masuri intre care: reducerea pana la eliminare a exporturilor de mercur, interzicerea comercializarii de dispozitive de masurare care contin mercur (termometre), destinate atat marelui public, cat si domeniului sanatatii.

Nichel

Nichelul este un metal raspandit in diverse produse chimice si aliaje constituind circa 0,008% din scoarta pamantului. Acest lucru face ca omul sa fie in continuu expus la acest metal. Oamenii folosesc nichelul in aplicatii diverse. Cea mai comuna utilizare a nichelului este folosirea lui ca ingredient la obtinerea otelului si a altor produse metalice. Poate fi gasit in produse obisnuite din metale cum ar fi bijuteriile.

Nichelul pur este folosit drept catalizator, usurand anumite reactii chimice fara ca el insusi sa sufere vreo transformare permanenta, sau se aplica, uneori, pe cale electrica, pe fier si alama, pentru a le da un invelis anticoroziv. Nichelul este folosit si pentru confectionarea bateriilor reincarcabile tip nichel-cadmiu. De asemenea este folosit in industria sticlei, acesta dand-ui o culoare verzuie.

In cursul anului 2009 a fost intocmit inventarul agentilor economici din judetul Braila care desfasoara activitati cu metale restrictionate – Ni, Pb, Co, As, Cd, Cr si compusi ai acestora, identificandu-se un singur operator-SC Promex SA, care desfasoara activitati cu nichel, pentru turnarea otelului aliat cu nichel.

Tabel nr. 6.5. Situatia utilizarii nichelului si a compusilor cu Ni in 2009

7. Intoducerea pe piata a detergentilor

„Detergent” reprezinta orice substanta sau preparat care contine sapunuri si/sau alti agenti tensioactivi destinati proceselor de spalare si curatare. Detergentii pot fi sub forme diferite (lichida, pulbere, pasta, bucati, blocuri, piesa turnata, piesa fasonata etc.) si se pot comercializa pentru uz casnic, in scopuri institutionale sau industriale.

Prin HG 658/2004 au fost stabilite unele masuri pentru asigurarea aplicarii Regulamentului nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind detergentii amendat de Regulamentul 907/2006. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor au fost desemnate ca autoritati competente pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 648/2004.

Acest regulament stabileste norme pentru realizarea liberei circulatii a detergentilor si agentilor tensioactivi pentru detergenti pe piata interna, asigurand, in acelasi timp, un grad inalt de protectie a mediului si a sanatatii umane.

In acest sens, regulamentul armonizeaza normele prezentate in continuare pentru introducerea pe piata a detergentilor si a agentilor tensioactivi pentru detergenti privind:

- biodegradabilitatea agentilor tensioactivi din detergenti;

- restrictii sau interdictii privind agentii tensioactivi din motive de biodegradabilitate;

- etichetarea suplimentara a detergentilor, care sa includa parfumurile alergene si

- informatiile pe care producatorii trebuie sa le puna la dispozitia autoritatilor competente si personalului medical din statele membre.

In judetul Braila nu s-au identificat producatori de detergenti, existand un singur operator care in anul 2009 a importat o cantitate de 7360 kg detergenti auto.

Prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest

Directiva Consiliului nr. 87/217/CEE privind prevenirea si reducerea poluarii mediului cauzata de azbest, transpusa in legislatia Romaniei prin HG nr. 124/2003, completata si modificata de HG nr. 734/2006 si HG nr. 210/2007, reglementeaza activitatile privind comercializarea si utilizarea azbestului si a produselor care contin azbest.

In vederea protejarii sanatatii populatiei si a prevenirii, reducerii si controlului poluarii mediului cu azbest, de la 1 ianuarie 2007 au fost interzise toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest. Produsele care contin azbest si care au fost instalate sau se aflau in functiune inainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora.

Azbestul este numele generic al unui grup foarte larg de silicati minerali, fibrosi avand culori variate si lungimi sau structuri cristaline diferite, din care fac parte crisotilul - CAS nr.12001- 29-5 (cunoscut ca si azbest alb) si amfibolitii 149 (amozitul si crocidolitul), utilizati in domenii foarte diverse precum cel al constructiilor (pentru izolarea termica si electrica a cladirilor), mineritului, industriei producatoare de nave maritime sau fabricatiei echipamentelor ignifuge de protectie, avand in vedere proprietatile azbestului de a fi foarte rezistent la caldura si durabil.

Fibrele de azbest sunt aeropurtate, iar materialul poate provoca daune organice severe celor care il inhaleaza. Inhalarea fibrelor de azbest poate avea efecte asupra sanatatii umane, provocand probleme respiratorii grave. Iar expunerea la azbest poate reprezenta o sursa de infectii pulmonare pe viata.

Punerea in evidenta a riscurilor grave pe care acest produs le are asupra sanatatii, din cauza inhalarii fibrelor foarte fine, a determinat luarea unor masuri din ce in ce mai stricte, mergand pana la interzicerea folosirii sale.

Desi anumite produse care contin azbest au disparut in ultimii ani de pe piata, un numar important de produse sunt inca prezente, mai ales in constructii si in instalatii. In judetul Braila nu exista producatori de materiale cu continut de azbest, exista insa agenti economici care detin o serie de articole cu continut de azbest: pereti, placi de azbociment, tuburi de azbociment etc.,.

Pentru realizarea inventarului la nivel judetean privind activitatile in care se utilizeaza azbest, a fost intocmita baza de date privind agentii economici - detinatori de produse cu continut de azbest. A fost inventariat azbestul continut in constructia cladirilor sau a halelor industriale, precum si cantitatile de produse cu continut de azbest.

Tabel 1. Situatia materialelor cu continut de azbest existente 2009

*NOTA: Articole cu azbest inseamna: produse de etansare, produse de frictiune, fir de azbest, carton si placi cu azbest care nu sunt prinse in constructii.

Tabel 2. Cantitatile de deseuri cu continut de azbest generate 2009