Codul de procedura civila

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

Codul de procedura civila a fost modificat prin:

- O.U.G. 138/14 septembrie 2000 - M. Of. 479 - 2.X.2000
pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila

- O.U.G. 59/25 aprilie 2001 - M. Of. 217 - 27.IV.2001
privind modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila

CARTEA I
Competenta instantelor judecatoresti
TITLUL I
Competenta dupa materie*)

            Art. 1.* - Judecatoriile judeca:
            1. in prima instanta, toate procesele si cererile in afara de cele date de lege in competenta altor instante;
            2. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;
            3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.
            Art. 2.* - Tribunalele judeca:
            1. in prima instanta:
            a) procesele si cererile in materie comerciala cu exceptia celor al caror obiect are o valoare de pana la 10 milioane lei inclusiv;
            b) procesele si cererile privind drepturi si obligatii rezultand din raporturi juridice civile, al caror obiect are o valoare de peste 150 milioane lei;
            c) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in
competenta curtilor de apel;
            d) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
            e) procesele si cererile in materie de expropriere;
            f) cererile pentru incuviintarea adoptiilor;
            g) cererile privind punerea sub interdictie, declararea disparitiei si declararea mortii;
            h) cererile privitoare la nulitatea casatoriei, nulitatea sau desfacerea adoptiei si cele pentru
decaderea din drepturile parintesti;
            i) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele
penale;
            j) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine;
            2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;
            3. ca instante de recurs, recursurile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in ultima
instanta;
            4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

* Textul articolelor 1 si 2 este reprodus astfel cum  a fost modificat prin Legea nr.
            Art. 3.* - Curtile de apel judeca:
            1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele de competenta autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentralizate la nivel judetean, ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, ale autoritatilor publice judetene a municipiului Bucuresti;
            2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;
            3. ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege;
            4. in alte materii date prin lege in competenta lor.
            Art. 4. - *Curtea Suprema de Justitie judeca:
            1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile
prevazute de lege;
            2. recursurile in interesul legii;
            3. recursurile in anulare;
            4. in orice alte materii date prin lege in competenta sa.

* Textul articolelor 3 si 4 este reprodus astfel cum  a fost modificat prin Legea nr.
            Art. 4¹. - Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu arbitrajul reglementat de  cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa solutioneze litigiul in fond, in lipsa unei conventii arbitrale.

** Text introdus prin Legea nr.

TITLUL II
Competenta teritoriala

            Art. 5. - Cererea se face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.
            Art. 6. - Cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc.
            Art. 7. - Cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta sediului ei principal.
            Cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.
            Cererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor.
            Art. 8. - Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor
autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.
*Cand mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. 1 se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in Capitala, la judecatoria sectorului 4.

* Text modificat prin Legea nr.
            Art. 9. - Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre ei; in caz cand printre parati sunt si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali.
            Art. 10. - In afara de instanta domiciliului paratului, mai sunt competente urmatoarele instante:
            1. in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiunii;
            2. in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui nemiscator, in actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla nemiscatorul;
            3. in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata;
            4. in cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii;
            5. in cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire;
            6. in cererile impotriva unei femei casatorite*) care are resedinta obisnuita deosebita de aceea a sotului, instanta resedintei femeii;

*) Acest text trebuie considerat abrogat implicit ca urmare a consacrarii principiului constitutional al
egalitatii sexelor.
            7. in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensia alimentara, instanta domiciliului reclamantului;
            8. in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit, instanta in circumscriptia careia s-a savarsit acel fapt.
            Art. 11. - In materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla:
            1. domiciliul asiguratului;
            2. bunurile asigurate;
            3. locul unde s-a produs accidentul.
            Alegerea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire.
            Dispozitiile de mai sus nu se aplica in materie de asigurari maritime si fluviale.
            Art. 12. - Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.
            Art. 13. - Cererile privitoare la bunuri nemiscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla nemiscatoarele.
            Cand nemiscatorul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele in circumscriptiile carora se afla nemiscatorul.
            Art. 14. - In materie de mostenire, sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al
mortului:
            1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
            2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
            3. cererile legatarilor sau ale creditorilor mortului impotriva vreuneia din mostenitori sau impotriva executorului testamentar.
            Art. 15. - Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.
            Art. 16. - Cererile in materie de faliment sunt de competenta instantei in circumscriptia careia comerciantul isi are principala asezare comerciala.

TITLUL III
Dispozitii speciale

            Art. 17. - Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.
            Art. 18. - In cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept, competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand de obiect executarea prestatiunii.
            Art. 19. - Partile pot conveni, prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 13, 14, 15 si 16.

TITLUL IV
Conflictele de competenta

            Art. 20. - Exista conflict de competenta:
            1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina;
            2. cand doua sau mai multe instante, prin hotarari irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina.
            Art. 21. - Instanta, inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului.
            Art. 22. - Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal se judeca de acel tribunal.
            Daca cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut intre o judecatorie si un tribunal, sau intre doua tribunale, competenta este Curtea respectiva.
            Daca cele doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia aceleiasi Curti, precum si conflictul intre doua Curti, se judeca de Curtea Suprema de Justitie.
            * Exista conflict de competenta, in sensul art. 20, si in cazul in care el se iveste intre instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. In acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict, dispozitiile art. 21 fiind aplicabile.

* Text  introdus prin Legea nr.
            Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor, cu drept de recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
        Art. 23. - Cand, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Curtea Suprema de Justitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de  acelasi grad care sa judece pricina.

TITLUL V
Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecatorilor

            Art. 24. - Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare.
            De asemenea nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau
arbitru in aceeasi pricina.
            Art. 25. - Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii.
            Art. 26. - Abtinerea se propune de judecator si se judeca potrivit normelor prevazute de art. 30, 31, si 32.
            Art. 27. - Judecatorul poate fi recuzat:
            1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor, au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;
            *2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;

* Text  introdus prin Legea nr.
            3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;
            4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu
aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
            5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;  6. daca este tutor, curator sau consiliu judiciar*) al uneia din parti;

*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, deoarece Codul
familiei nu mai mentinut aceasta institutie.
            7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
            8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
            9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.
            Art. 28. - Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutor, curator, consiliu judiciar*) sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii.

*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, deoarece Codul
familiei nu mai mentinut aceasta institutie.
            Art. 29. - Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri.
            Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui
sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
            Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine.
            Art. 30. - Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat.
            In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, precum si in cazul cand recuzarea priveste pe toti judecatorii unei instante, aceasta se judeca de instanta la care se indreapta calea de atac respectiva.
            Recuzarea tuturor membrilor nei sectiuni a Curtii Supreme de Justitie se judeca de cealalta sectiune a Curtii Supreme de Justitie.
            Art. 31. - Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat numai daca gaseste de cuviinta.
            Nu se admite interogatoriul sau juramantul*) ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare. 

*) Juramantul, ca mijloc de proba, a fost desfiintat prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.
            In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura.
           Art. 32. - Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica.
            Daca recuzarea s-a primit, judecatorul se retrage si nu poate sa stea fata la chibzuirea asupra pricinii.
            Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.
            Art. 33. - Instanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare in cazurile prevazute de art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad, in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata.
            Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instantei inferioare.
            Art. 34. - Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a
incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac.
            Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.
            Cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.
            Art. 35. - Cand cererea de recuzare a fost facuta cu rea-credinta, instanta va condamna pe cel care a facut-o la o amenda de la 3000 la 10000 lei si la despagubirea partii vatamate.
            Art. 36. - Dispozitiile prezentului titlu, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor.

TITLUL VI
Stramutarea pricinilor

            Art. 37. - Cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii instantei, cealalta parte poate cere stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad.
            Stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale.
            Art. 38. - Stramutarea pentru motiv de rudenie sau de afinitate trebuie ceruta mai inainte de
inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.
            Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de procurorul de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
            Art. 39. - Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta imediat superioara.
            Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se depune la Curtea Suprema de Justitie.
            Art. 40. - Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu.
            Presedintele instantei va putea  cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura  instantei respective.
            In caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad.
            Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie
pastrate.
            Dispozitiile art. 35 se aplica prin asemanare.

CARTEA a II-a
Procedura contencioasa
TITLUL I
Partile
CAPITOLUL I
Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

            Art. 41. - Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.
            Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.
            Art. 42. - Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.
            Art. 43. - Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.
            Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului, curatorul sau consiliul judiciar*) va putea, insa, ratifica toate sau parte din aceste acte.

*) Numirea tutorelui si a curatorului se face potrivit art. 152 din Codul familiei de catre autoritatea tutelara, astfel incat instantele nu mai pot numi direct pe curatori, ci sunt obligate sa ceara autoritatii tutelare numirea lor.
            Art. 44. - Daca incapabilul nu are reprezentant legal si exista urgenta, la cererea partii interesate, instanta va putea numi un curator special, care sa-l reprezinte pana la numirea reprezentantului legal; ea va putea numi, de asemenea, un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant.
            Numirea acestor curatori*) se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra
cererii de chemare in judecata.

*) Numirea tutorelui si a curatorului se face potrivit art. 152 din Codul familiei de catre autoritatea tutelara, astfel incat instantele nu mai pot numi direct pe curatori, ci sunt obligate sa ceara autoritatii tutelare numirea lor.
            Art. 45. - Ministerul Public poate introduce orice actiune, in afara de cele strict personale si sa participe la orice proces, in oricare faza a acestuia, in cazurile in care este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie, precum si in alte cazuri prevazute de lege.*

* Text modificat prin Legea nr.
            In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi, daca va fi cazul, de dispozitiile prevazute in art. 246 si urm. si in art. 271 si urm. din prezentul cod.
            Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac si sa ceara punerea in executare a hotararii.
            (D. nr. 38 - 16.II. 19590
            Art. 46. - Abrogat prin Decretul nr. 38 din 16/02/1959.

CAPITOLUL II
Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate

            Art. 47. - Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.
            Art. 48. - Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti.
            Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati.

CAPITOLUL III
Alte persoane care pot lua parte la judecata
Sectiunea I
Interventia

            Art. 49. - Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane.
            Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau.
            Ea este in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.
            Art. 50. - Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
            Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.
            Cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.
            Art. 51. - Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei de recurs.
            Art. 52. - Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei.
            Incheierea nu se poate ataca decat o data cu fondul.
            Dupa incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, in cazurile in care intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta va trebui depusa.
            Art. 53. - Cel care intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii
interventiei; actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel care intervine.
            Art. 54. - In interventia facuta in interesul uneia din parti, cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine.
            Art. 55. - Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu, instanta poate hotari despartirea ei spre a fi judecata deosebit.
            Art. 56. - Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs.

Analiza: Actele referitoare la siguranta nationala Lucrare: Amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbana pe plan european - colaborarea dintre ONU – Departamentul Habitat si Banca Mondiala

Sectiunea a II-a
Chemarea in judecata a altor persoane

            Art. 57. - Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
            Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este
obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
            Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea
dezbaterilor inaintea primei instante.
            Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. La
exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata,
intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
            Art. 58. - Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar
hotararea ii va fi opozabila
            Art. 59. - In cazul prevazut de art. 58, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata.
            In acest caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.

Sectiunea a III-a
Chemarea in garantie

            Art. 60. - Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se
indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire. In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.
            Art. 61. - Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata.
Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
            Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea
dezbaterilor, inaintea primei instante.
            Art. 62. - Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca
intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie.
            Art. 63. - Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala. Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.

Sectiunea a IV-a
Aratarea titularului dreptului

            Art. 64. - Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept
asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
            Art. 65. - Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca ceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
           Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar.
            Art. 66. - Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata.
            Cand cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se vor aplica dispozitiile art. 58.

CAPITOLUL IV
Reprezentarea partilor in judecata

            Art. 67. - Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
            Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume.
            Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.
            Art. 68. - Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in
judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor.*)

*) Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea avocaturii.
            Dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.
            Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau pentru anumita instanta.
            Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu
poate pune concluzii decat prin avocat.
            Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt
mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea grad inclusiv.
            De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la al patrulea grad inclusiv.
            Art. 69. - Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale.
            Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.
            Art. 70. - Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie.
            Art. 71. - Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit
incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
            Art. 72. - Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la
comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii.
            Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat
mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea
termenelor cailor de atac.
            Art. 73. - Obstiile de mosneni ori razesi si composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari alesi sau numiti din oficiu, afara daca legile speciale nu dispun altfel.
            Cand toti membrii unei asemenea colectivitati se invoiesc, ei numesc mandatarii
prin inscris autentificat la judecatoria in circumscriptia careia se afla comuna in care domiciliaza
majoritatea devalmasilor.
            In lipsa unei asemenea invoieli, cei interesati vor cere judecatoriei competente sa proceada la desemnarea mandatarilor.
        In acest caz, judecatorul va vesti pe devalmasi prin notarul comunei*), sa se adune de preferinta intr-o zi de sarbatoare, la primaria comunei prevazute la alineatul 2, pentru a alege pe mandatari.

*) Termenii corespunzatori sunt astazi 'secretarul consiliului local' si 'consiliul local'.
           Vestirea, semnata de judecator, se va afisa prin  ingrijirea notarului*), la usa
primariei* comunelor in cuprinsul carora se afla nemiscatoarele devalmase cu cel putin 15 zile inainte
de ziua alegerii. In acelasi termen, vestirea se va face si verbal in fiecare sat, prin batai cu toba, sunete de goarna, sau alte mijloace de publicitate obisnuite in localitate.

*) Termenii corespunzatori sunt astazi 'secretarul consiliului local' si 'consiliul local'.
            Indeplinirea acestor formalitati se va constata prin procese-verbale ce vor fi inaintate
notarului comunei*) unde urmeaza sa se adune devalmasii.
*) Termenii corespunzatori sunt astazi 'secretarul consiliului local' si 'consiliul local'.
            La ziua sorocita, judecatorul va face strigarea celor adunati, insemnand pe o
lista pe cei prezenti si partea ce fiecare dintre ei are in bunurile devalmase.
            In cazurile cand se contesta drepturile vreunui  devalmas, judecatorul va putea sa
nu-l inscrie, daca contestatia i se va parea intemeiata; neinscrierea dreptului nu impiedica invocarea
lui pe calea dreptului comun. In nici un caz judecatorul nu va amana alegerea din cauza contestatiilor.
           Judecatorul va culege declaratiile verbale ce fiecare din cei inscrisi in lista va face in privinta acelora pe care voiesc sa-i aleaga ca mandatari. Alegerea mandatarilor se va face cu majoritatea voturilor celor prezenti, socotita atat asupra numarului celor de fata, cat si asupra drepturilor devalmase.
            Daca locuitorii nu vin sau daca cele doua majoritati aratate mai sus nu se pot intruni, judecatorul va numi din oficiu pe mandatari dintre membrii colectivitatii.
            Cele savarsite inaintea judecatorului vor fi constatate printr-o incheiere, care va
avea puterea unei procuri autentice.
            Orice viciu de procedura savarsit cu prilejul alegerii sau numirii mandatarilor va trebui
propus la prima zi de infatisare, sub pedeapsa decaderii. In caz de anulare a mandatului, instanta va dispune refacerea procedurii pentru desemnarea altor mandatari.
            Mandatul dat prin alegere sau din oficiu este obligator pentru mandatar, in tot cursul
judecatii. Pentru motive legitime instanta va putea scuti pe mandatar de insarcinarea ce i s-a dat.
            Mandatul poate fi revocat pentru incapacitate sau rea-credinta.
            Mandatul pentru stingerea pricinii prin tranzactie va putea fi dat numai cu majoritate de doua treimi, socotite atat asupra numarului celor de fata, cat si asupra drepturilor devalmase.
            Daca sunt mai multi mandatari, ei hotarasc cu majoritate.
            In caz de incetarea imputernicirii unui mandatar, randuielile prevazute mai sus vor fi urmate pentru desemnarea inlocuitorului.

CAPITOLUL V
Asistenta judiciara

            Art. 74. - Cel care nu e in stare sa faca fata cheltuielilor unei judecati, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate cere asistenta judiciara.
            Art. 75. - Asistenta judiciara cuprinde:
            1. Textul punctului 1 a fost abrogat prin art. 9 din Legea nr. 8 din 1 ianuarie 1949 pentru unele masuri financiare si pentru desfiintarea unor impozite si taxe.
            2. Apararea si asistenta gratuita* printr-un avocat delegat de colegiul avocatilor. Asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul judecatii, in totul sau numai in parte.

*) Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea avocaturii.
            Art. 76. - Cererea de asistenta judiciara va fi facuta in scris instantei de judecata.
            Art. 77. - Cererea trebuie sa arate pricina la care se refera si starea materiala a partii. Ea va fi insotita de dovezi scrise, privitoare la veniturile si sarcinile acesteia.
            Art. 78. - Instanta va cerceta cererea, putand cere lamuriri si dovezi partilor sau informatii
autoritatilor locale, apoi va dispune, fara dezbateri, prin incheiere, in camera de consiliu.
            Partea potrivnica poate oricand sa infatiseze instantei dovezi cu privire la starea adevarata a celui caruia i s-a incuviintat cererea; asistenta nu se suspenda in cursul noilor cercetari.
            Incheierea cu privire la cererea de asistenta sau prin care s-a revenit asupra asistentei incuviintate nu este supusa niciunei cai de atac.
            Art. 79. - Daca instanta constata ca cererea de asistenta a fost facuta cu rea-credinta, prin
ascunderea adevarului, ea poate, revenind asupra asistentei incuviintate, sa condamne partea la o amenda egala cu sumele de plata carora a fost scutita.
            Art. 80. - Dreptul la asistenta se stinge prin moartea partii sau prin imbunatatirea starii sale
materiale.
            Art. 81. - Cheltuielile de care partea a fost scutita prin incuviintarea asistentei judiciare vor fi puse in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale, si vor fi urmarite potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala. Dispozitivul hotararii se va comunica din oficiu organelor fiscale, prin ingrijirea grefierului.
            Avocatii numiti aparatori din oficiu  au dreptul sa ceara instantei de judecata ca onorariul lor sa fie pus in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale.

TITLUL II
Dispozitii generale de procedura
CAPITOLUL I
Cererile

            Art. 82. - Orice cerere indreptata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa
cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta partilor si ale reprezentantului, curatorului sau consiliului judiciar*, obiectul cererii si semnatura.

*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.
            Cererile celor domiciliati in comunele rurale, care sunt de competenta judecatoriilor, se pot face si verbal. In acest caz aratarile partii pot fi trecute intr-un proces-verbal, semnat de judecator, grefier si parte, care va inlocui cererea scrisa. Daca partea nu poate semna, se va face vorbire despre aceasta in procesul-verbal. Cererile scrise ale persoanelor care nu pot semna vor fi
semnate prin punere de deget in fata presedintelui instantei sau inlocuitorului sau, iar in comunele
rurale si in fata notarului*); cererea va fi mai intai citita partii, facandu-se aratarea despre aceasta pe cerere.
            In cazurile prevazute de alineatele 2 si 3, se va face aratarea de chipul cum s-a stabilit identitatea partii.

*' secretarul consiliului local'
            Art. 83. - Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata.
            Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.
            Reprezentantul legal, curatorul sau consiliul judiciar*, va alatura copie legalizata de pe
inscrisul doveditor al calitatii sale.

*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.
            Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor arata Monitorul Oficial in care este publicata imputernicirea lor.
            Art. 84. - Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.

CAPITOLUL II
Citatiile si comunicarea actelor de procedura

            Art. 85. - Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.
            Art. 86. - Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face din oficiu, prin posta, prin executorul judecatoresc sau prin orice angajat al instantei respective.
            (Modificat prin Decretul nr. 208 din 12.VIII.1950)
            Art. 87. - Vor fi citati:
            1. statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public, in persoana capului
autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau, in lipsa de contencios, la sediul administratiei;
            2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal al administratiei sau la cel al sucursalei din circumscriptia instantei;
            3. asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, prin organele lor de conducere, la sediul administratiei lor;
            4. obstiile de mosneni sau de razesi si composesoratele, prin mandatarii lor;
            5. masa creditorilor falimentului prin judecatorul sindic;
            6. incapabilii, prin reprezentantii lor legali. In caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator;
            7. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei, cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe.
            Cetatenii romani, altii decat cei prevazuti in alineatul precedent, aflati in strainatate in interes de serviciu, prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis;
            8. in cazul in care prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla in strainatate avand domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata, recipisa de predare a scrisorii, in cuprinsul careia se va mentiona ce acte se expediaza, tinand loc de
dovada.
            Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu sunt cunoscute, citarea se face
potrivit art. 95.
            In toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi citat si acesta.
            9. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special, numit de instanta.
            Art. 88. - Citatia va cuprinde:
            1. numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;
            2. aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare;
            3. aratarea instantei si sediul ei;
            4. numele, domiciliul si calitatea celui citat;
            5. numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;
            6. parafa sefului instantei si semnatura grefierului.
            Aratarile de la punctele 2, 3, 4 si 6 sunt  prevazute sub sanctiunea nulitatii.
            Art. 89. - Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.
            Infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera orice vicii de procedura. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu-i s-a inmanat citatia in termen.
            Art. 90. - Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat. Cand acesta are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea se poate face si la locul acestor asezari.
            Inmanarea se poate face oriunde, cand cel citat primeste citatia.
            (Textul alin. 3 a fost abrogat prin Decretul nr. 132 din 19.VI.1952).
            Pentru cei ce se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel mai apropiat.
            Pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face, in lipsa unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste inregistrat vasul.
            Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.
           Pentru bolnavii aflati in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului.
            Art. 91. - Inmanarea citatiilor si tuturor actelor de procedura, in cazurile prevazute de art. 87. pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si in cele prevazute de art. 90 alineatele 4, 5, 6 si 7, sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat sau notar public*) se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, care va semna dovada.

*) Notariatul public care a existat in unele provincii istorice ale tarii a fost desfiintat in decembrie 1951, prin extinderea pe teritoriu al R.S.R. a Notariatului de Stat, infiintat prin Decretul nr. 79 din 31 martie 1950.
            Art. 92. - Inmanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinta de primire, agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea si semnatura acestuia.
            Daca cel citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau, primind-o, nu voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, agentul va lasa citatia in mana celui citat sau, in cazul refuzului de primire, o va afisa pe usa locuintei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal.
            Daca cel citat nu se gaseste la domiciliu sau daca, in cazul hotelurilor sau cladirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul in care locuieste, agentul va inmana citatia, in primul caz, unei persoane din familie, sau, in lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cu dansul, sau care, in mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, in celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce in mod obisnuit il inlocuieste; persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire, agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind proces-verbal despre cele urmate.
            Daca persoanele aratate in alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa semneze adeverinta de primire, agentul va incheia proces-verbal, lasand citatia in mana lor; daca cei aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa, agentul va afisa citatia, fie pe usa locuintei celui citat, fie daca nu are indicatia apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii, incheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea.
            Inmanarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau unei persoane lipsita de judecata. Puterea de judecata este presupusa pana la dovada contrarie.
            Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.
            Art. 93. - In caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii.
            * Art. 94. - Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a daramat cladirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator, agentul va depune actul la grefa instantei, care va instiinta din timp partea despre aceasta imprejurare, dispozitiile art. 95 fiind aplicabile in mod corespunzator.

* Text modificat prin Legea nr.
            Art. 95. - Cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate. Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei.
            Citatia se publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, in cazurile in care presedintele judecatoriei sau completul de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara.
            Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata.
            In cazurile urgente, presedintele judecatoriei sau completului de judecata va putea reduce acest termen la 5 zile.
            Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi condamnat la o amenda de la 5000 de lei la 15000 lei si la despagubirea partii vatamate.
            Art. 96. - Partea prezenta in instanta, in persoana sau prin mandatar, nu poate refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta. In acest caz, instanta poate incuviinta, la cerere, un termen pentru a lua cunostinta de acte.
            Art. 97. - Nici un act de procedura nu se poate indeplini in zilele de sarbatoare legala, afara de cazuri grabnice, dupa incuviintarea presedintelui.
            Art. 98. - Schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie, sub pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petitia prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului.
           Art. 99. - Cei insarcinati de lege cu indeplinirea actelor de procedura, din a caror vina s-a pricinuit amanarea judecatii, vor fi condamnati de instanta, printr-o incheiere executorie, la o amenda de la 500 la 3000 lei si la despagubirea partii vatamate.
            Cel condamnat poate sa prezinte instantei o petitie motivata pentru scutirea sau micsorarea amenzii ori despagubirii.
            El va fi citat de urgenta, impreuna cu partea vatamata, careia i s-a incuviintat despagubirea, in camera de consiliu si instanta va hotari prin incheiere irevocabila. Citarea se va face prin grefa si este scutita de timbru si taxe.
            Art. 100. - Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura trebuie sa cuprinda:
            1. anul, luna si ziua cand a fost incheiat;
            2. numele celui care l-a incheiat;
            3. functiunea acestuia;
            4. numele, prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea numarului, etajului, apartamentului sau camerei, daca cel caruia i s-a facut comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locuinte;
            5. aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui, iar pentru citatii si a termenului de infatisare.
            6. aratarea inscrisurilor comunicate;
            7. numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea;
            8. semnatura celui care a incheiat procesul-verbal.
            Daca cei care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot sa faca, se va face vorbire despre aceasta in cuprinsul procesului-verbal.
            Aratarile de la punctele 1, 2, 4, 5, 7 si 8 sunt prevazute sub pedeapsa nulitatii.
            Procesul-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate
personal de cel care l-a incheiat.

CAPITOLUL III
Termenele

            Art. 101. - Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul.
            Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.
            Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.
            Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.
            Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.
            Art. 102. - Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel.
            Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut-o.
            Art. 103. - Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.
            In acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de
la incetarea impiedicarii; in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii.
            Art. 104. - Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.

CAPITOLUL IV
Nulitatea actelor de procedura

            Art. 105. - Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule.
            Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada
contrarie.
            Art. 106. - Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.
            Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura.
            Art. 107. - Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii.
            Art. 108. - Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii.
            Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce.
            Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond.
            Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.

TITLUL III
Procedura inaintea primei instante
CAPITOLUL I
Procedura inainte de judecata
Sectiunea I
Dispozitii generale

            Art. 109. - Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
            Art. 110. - Cererea pentru predarea unui nemiscator, la implinirea termenului de locatiune, poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen. Se poate de asemenea cere, inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii alimentare sau altei prestatiuni periodice.
            Presedintele mai poate incuviinta in general, inainte de implinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.
            Art. 111. - Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau
neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.

Sectiunea a II-a
Chemarea in judecata

            Art. 112. - Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
            1. numele, domiciliul sau resedinta partilor;
            2. calitatea juridica in care partile stau in judecata, atunci cand nu stau in numele lor propriu;
            3. obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu
putinta.
            Pentru identificarea nemiscatoarelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand nemiscatorul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;
            4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
            5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
            Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.
            Se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.
            Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri
sau copii cu litere latine, certificate de parte.
            Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii
sale, prin interogatorul sau juramantul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia.
            Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta martorilor;
            6. Semnatura.
            Art. 113. - La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt.
            Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie.
            Art. 114. - Presedintele, indata ce primeste cererea de chemare in judecata si constata plata
timbrului, a taxei de procedura si a impozitului proportional, va soroci ziua infatisarii si va cita partile inaintea instantei, in sedinta.
            Presedintele va putea soroci o anumita ora pentru judecarea pricinii.
            Cand reclamantul este de fata la fixarea termenului, el ia termenul in cunostinta; presedintele
ii va pune in vedere lipsurile cererii de chemare in judecata, spre a le intregi inainte de comunicare.
            Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si inscrisuri, punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata.
            O data cu sorocirea termenului, presedintele va dispune, daca s-a cerut prin cerere, citarea paratului la interogator sau juramant*, sub rezerva dezbaterii la termenul de infatisare.

* Juramantul, ca mijloc de proba, a fost desfiintat prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.
            Sub aceeasi rezerva se vor putea lua orice alte masuri, in marginile randuielilor pentru dovezi.
            Termenul se va soroci astfel ca, de la data primirii citatiei, paratul sa aiba cel putin 30 zile pentru depunerea intampinarii, iar in pricinile urgente, cel putin 5 zile. Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea soroci un termen mai indelungat.

Sectiunea a III-a
Intampinarea

            Art. 115. - Intampinarea va cuprinde:
            1. exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;
            2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
            3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor;
            4. Semnatura.
            Art. 116. - La intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta.
            Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie.
            Art. 117. - Cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.
            Art. 118. - Depunerea intampinarii nu este obligatorie. In cazul in care nu s-a depus intampinare, presedintele ii va pune in vedere paratului, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare, despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta.

Sectiunea a IV-a
Cererea reconventionala

            Art. 119. - Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale
reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala.
            Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.
            Cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
            Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala
se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit.
            Art. 120. - Cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala.
            Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit.

CAPITOLUL II
Sedintele si politia lor

            Art. 121. - Sedintele vor fi publice, afara de cazurile cand legea dispune altfel.
            Instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta, daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. In acest caz, partile vor putea fi insotite, in afara de aparatorii lor, de cel mult doua persoane desemnate de ele.
            Hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica.
            Art. 122. - Presedintele exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si
bunei-cuviinte.
            Daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.
            Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, afara numai daca le poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.
            Acei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. Acel ce vorbeste
instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate incuviinta exceptiuni de la aceasta indatorire.
            Pot fi indepartati din sala cei nevarstnici si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa.
            Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor.
            Daca aceasta chemare ramane fara rezultat, el poate obliga pe tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.
            Presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca altfel nu se
poate pastra ordinea.
            Art. 123. - Daca dintre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti, inainte de inchiderea
dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune in vedere toate faptele de capetenie petrecute in lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati.
            Dispozitia de mai sus nu se aplica in cazul cand partea indepartata din sedinta a fost
asistata de un avocat, care a ramas mai departe in sala.
            Art. 124. - Dispozitiile de mai sus se aplica in toate locurile unde judecatorii sunt chemati sa-si indeplineasca functiunile lor.

CAPITOLUL III
Judecata
Sectiunea I
Infatisari si dezbateri

            Art. 125. - Presedintele va dispune sa se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista de pricinile sorocite sa se judece in acea zi si care va fi afisata la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei.
            Pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea celorlalte.
            Partile pot cere schimbarea randului, daca impricinatii avand pricini sorocite inaintea lor nu se impotrivesc.
            Art. 126. - Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.
            Art. 127. - Pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel.
           Art. 128. - Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta. Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului si in urmaparatului.
            In caz de trebuinta, presedintele poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini in timp de fiecare data.
            Art. 129. - Presedintele este in drept sa puna intrebari partilor sau sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii, chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau intampinare.
            El va putea ordona dovezile pe care le va gasi de cuviinta, chiar daca partile se impotrivesc.
            Art. 130. - Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct.
            Judecatorii sunt datori sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevarul si pentru a preveni orice greseala in cunoasterea faptelor; ei vor da partilor ajutor activ in ocrotirea drepturilor si intereselor lor.
            Ei vor hotari numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii.
            Art. 131. - La judecatorii judecatorul, inainte de intrarea in dezbateri, va incerca impacarea
partilor.
            Daca partile se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii pe care o va da.
            Art. 132. - La prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea  sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea facerii intampinarii. Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta
declaratiile verbale facute in instanta:
            1. cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
            2. cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;
            3. cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;
            4. cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.
            Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare.
            Art. 133. - Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratulu, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.
            Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecarii. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.
            Art. 134. - Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune
concluzii.
            Art. 135. - Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna.
            Art. 136. - Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica.
            Art. 137. - Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
            Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.
            Art. 138. - Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132 nu vor putea fi
invocate in cursul instantei, afara de cazurile:
            1. (textul pct. 1 a fost abrogat prin Decretul nr. 208 din 12.VIII.1950);
            2. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;
            3. cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;
            4. cand dovada nu a fost ceruta in conditiile articolelor mai sus-aratate din pricina nestiintei si lipsei de pregatire a partii.
            In cazul amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna, cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata, copii certificate de pe inscrisurile invocate.
            Art. 139. - Partea care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba asupra sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in pastrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.
            Daca partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.
            Art. 140. - Inscrisurile depuse de parti raman dobandite judecatii si nu se mai pot retrage fara invoirea partii potrivnice.
            Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor lasa copii legalizate de grefa instantei, la care s-a facut depunerea.
            Art. 141. - Cand se tagaduieste exactitatea traducerii in limba romana sau a scrierii cu litere latine, facuta de parte, instantac poate dispune ca traducerea sau scrierea cu litere latine sa se faca de un traducator autorizat sau, in lipsa, de o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
            Paratul va face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul termen de infatisare.
            Art. 142. - Daca partea sau martorul nu cunoaste limba romana, se va folosi un traducator
autorizat sau, in lipsa, o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
            Judecatorul poate indeplini functia de traducator fara a depune juramant.
            Art. 143. - Cand cel ce urmeaza a fi ascultat este mut sau surd si nu poate fi inteles, va fi pus sa scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie, se va folosi un talmaci, aplicandu-se dispozitiile privitoare la experti.
            Art. 144. - Cand cel obligat sa semneze declaratiile facute nu vrea sau nu poate sa semneze, se va face aratarea in actul de procedura.
            Art. 144¹. - In cazurile in care potrivit prevederilor Codului familiei, instanta de judecata urmeaza a asculta un copil minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Daca, fata de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, ea va asculta copilul minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata.
            (Introdus prin Decretul nr. 52 din 1969)
            Art. 145. - Dezbaterile in continuare vor fi sorocite in sedinte deosebite, chiar in afara orelor
statornicite pentru judecarea pricinilor.
            Art. 146. - Partile vor putea fi indatorate, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor verbale. Partile vor putea depune concluzii sau prescurtarile chiar  fara sa fie obligate. Ele vor fi inregistrate.
            Art. 147. - Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de judecatori si de grefier.
            Art. 148. - La cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotarare sau
dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar. Copiile de pe incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmariti ca falsificatori. In cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta, alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau declaratii de martori decat cu incuviintarea presedintelui.
            Art. 149. - Instanta va incuviinta stenografierea dezbaterilor, in total sau in parte, la cererea partii.
            In acest caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
            Art. 150. - Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise.
            Art. 151. - Pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.
            Art. 152. - Daca, la orice termen sorocit pentru judecata, se infatiseaza numai una din parti,
instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putand primi exceptiile si apararile partii care lipseste.
            Art. 153. - Partea care a fost prezenta la infatisare, ea insasi sau prin mandatar, chiar
neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul instantei, fiind presupusa ca cunoaste termenele urmatoare.
            Aceasta dispozitie nu se aplica:
            1. in cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata sau amanata fara termen;
            2. in cazul sorocirii unui termen pentru chemarea la interogator sau juramant;
            3. in cazul cand pricina se repune pe rol. Termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat, decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice.
            Cererea se judeca in camera de chibzuire.
            Art. 154. - Partea care in orice chip a pricinuit amanarea judecatii va fi obligata, la cererea partii potrivnice, sa-i plateasca o despagubire pentru paguba pricinuita prin amanare. Instanta hotaraste, dupa ascultarea partilor, printr-o incheiere irevocabila.
            Despagubirea nu se inapoiaza, chiar daca partea care a dobandit-o cade in pretentiile sale.
            Daca incheierea nu a fost executata in timpul judecatii, partea va putea cere ca despagubirea sa fie tinuta in seama la pronuntarea hotararii.
            Art. 155. - Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul instantei.
            Dupa o asemenea amanare, judecata, daca partile nu staruiesc, va fi suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor.
            Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de amanare la
care cealalta parte s-ar putea impotrivi.
            Art. 156. - Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata.
            Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
            Art. 157. - Pricinile in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din lipsa de timp vor fi amanate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt pentru cand partile nu se vor mai cita. Aceste pricini vor fi judecate cu precadere.

Sectiunea a II-a
Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat

            Art. 158. - Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.
            *Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putand sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotararii asupra fondului. Daca instanta se declara necompetenta, ea va trimite dosarul instantei competente, sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent, de indata ce hotararea a devenit irevocabila. Termenul pentru exercitarea caii de atac curge de la pronuntare.

* Text modificat prin Legea nr.
            Trimiterea dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei.
            Daca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.
            Art. 159. - Necompetenta este de ordine publica:
            1. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;
            2. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad;
            3. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.
            Art. 160. - In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.
            Art. 161. - Cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu al drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.
            Daca  lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea.
            Art. 162. - Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai cand nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor de fapt in afara dosarului.
            Art. 163. - Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de
aceeasi parte inaintea mai multor instante.
            Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata
instantelor de fond.
            Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de grade deosebite, la instanta cu grad mai inalt.
            Art. 164. - Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura.
            Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o.
            Dosarul va fi trimis instantei mai intai investita, afara numai daca amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante.
            Cand una din pricini este de competenta unei instante, si partile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instanta.
            Art. 165. - In orice stare a judecatii se pot desparti pricinile intrunite, daca instanta socoteste ca numai una din ele este in stare de a fi judecata.
            Art. 166. - Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar
inaintea instantelor de recurs.

SECTIUNEA a III-a
Administrarea dovezilor
§ 1. Dispozitii generale

            Art. 167. - Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin intarziere.
            Ele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
            Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta in acelasi timp. Cand dovada cu martori a fost incuviintata in conditiile art. 138, dovada contrara va fi ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta, daca amandoua partile sunt de fata.
            Partea lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la prima zi cand se infatiseaza.
            Art. 168. - Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor. Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta.
            Cand o parte renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate sa si le insuseasca.
            Art. 169. - Administrarea dovezilor se face in fata instantei de judecata.
            (Alineatele 2 si 3 au fost abrogate prin Decretul nr. 38 din 16.II.1969).
            Cand administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea se va indeplini, prin delegatie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad. Daca felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza dovada poate fi scutita de citarea partilor.
            Art. 170. - Cand s-a incuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori, partea care a propus-o este obligata ca, in termen de 5 zile de la incuviintare, sa depuna suma statornicita de instanta pentru cheltuielile de cercetare, drumul si despagubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instantei.
            Cand s-au incuviintat partilor dovezi potrivit dispozitiilor art. 138 pct. 2 si 4, termenul de mai sus poate fi prelungit pana la 15 zile.
            Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea, pentru acea instanta, din dovada incuviintata.
            Depunerea sumei se va putea insa face si  dupa implinirea termenului, daca prin aceasta nu se amana judecata.
            Art. 171. - Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutand in fapt, si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.

§ 2. Dovada cu inscrisuri

            Art. 172. - Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina,
instanta poate ordona infatisarea lui.
            Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.
            Art. 173. - Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in parte, in cazurile:
            1. cand cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale;
            2. cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul;
            3. cand infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane, ori ar
expune-o dispretului public.
            Art. 174. - Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu-l infatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui inscris.
            Art. 175. - Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati, instanta va lua masuri pentru aducerea lui, putand pronunta impotriva sefului autoritatii, in caz de refuz neintemeiat, despagubiri pentru fiecare zi de intarziere.
            Daca inscrisul este detinut de o alta persoana, aceasta va putea fi citata ca martor, punandu-i-se in vedere sa aduca inscrisul in instanta, sub pedeapsa platii de despagubiri pentru fiecare zi de intarziere. Aceasta este indreptatita sa refuze aducerea inscrisului in cazurile prevazute de art. 173.
            Infatisarea si aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala partii care a cerut dovada; suma de plata va fi statornicita prin incheiere irevocabila.
            Art. 176. - Instanta nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor, a registrelor
autoritatilor, precum si a inscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici*. Cercetarea acestor inscrisuri se va face, cu citarea partilor, de un magistrat delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin delegatie, de catre instanta respectiva.

*) Notariatul public care a existat in unele provincii istorice ale tarii a fost desfiintat in decembrie 1951, prin extinderea pe intregul teritoriu al R.S.R. a Notariatului de Stat, infiintat prin Decretul nr. 79 din 31 martie 1950.

§ 3. Verificarea de scripte

            Art. 177. - Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator, fie sa recunoasca, fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura.
            Mostenitorii sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot
declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia.
            Art. 178. - Cand una din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura, instanta va pasi la verificarea inscrisului.
            Spre acest sfarsit, presedintele instantei va obliga pe cel caruia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din inscris.
            Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului.
            Art. 179. - Daca instanta, dupa verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta in fata ei sau cu alte inscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea sa se faca prin expert, obligand partile sa depuna de indata inscrisuri pentru verificare.
            Se primesc ca atare:
            1. inscrisurile autentice;
            2. inscrisurile private, netagaduite de parti;
            3. partea din inscris netagaduita;
            4. scrisul sau semnatura facuta inaintea instantei. Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi
semnate de presedinte, grefier si parti. Partile iau cunostinta de inscrisuri in sedinta.
            Art. 180. - Daca una din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta parte nu este de fata, instanta va dispune infatisarea partilor in persoana, la alt termen, cand partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de aparare si va depune inscrisul pentru verificare.
            Partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala, daca dovedesc o impiedicare bine intemeiata.
            Art. 181. - Presedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului defaimat, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari, apoi il va semna, spre neschimbare si-l va incredinta grefei, dupa ce va fi semnat de grefier si de parti.
            Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face aratare in procesul-verbal.
            Art. 182. - La ziua sorocita, presedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul daca intelege sa se foloseasca de el.
            Daca partea lipseste, nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de inscris, acesta va fi inlaturat.
            Daca partea care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa raspunda sau nu staruie in declaratie, inscrisul va fi socotit ca recunoscut.
            Art. 183. - Daca partea care defaima inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele falsului, instanta poate suspenda judecata pricinii, inaintand inscrisul procurorului impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia.
            Art. 184. - Cand nu este caz de judecata penala sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a
prescris, falsul se va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de dovada.
            Art. 185. - Cel care a cerut o verificare de scripte va putea fi condamnat la o amenda de 3000 pana la 10000 lei si la despagubiri, daca se dovedeste ca inscrisul a fost scris de el.

§ 4. Dovada cu martori

            Art. 186. - Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propusi prin cerere si intampinare.
            In cazurile prevazute de art. 138 pct. 2 si 4, lista martorilor se va depune, sub pedeapsa
decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.
            Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, in care caz, lista se va depune in termenul si sub pedeapsa mai sus-aratate. Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute de art. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul sorocit pentru ascultarea lor.
            Art. 187. - Instanta va putea margini numarul martorilor propusi.
            Art. 188. - Impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta va da mandat de aducere, putand aplica, prin incheiere executorie, si o amenda de la 500 la 3000 lei; amenda se va putea ridica pentru motive temeinice.
            In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.
            Daca, dupa mandatul de aducere,  martorul nu se infatiseaza, instanta va putea pasi la judecata. Instanta poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, cand  acesta este impiedicat de a veni in instanta.
            Art. 189. - Nu pot fi ascultati ca martori:
            1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;
            2. sotul, chiar despartit;
            3. interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi;
            4. cei condamnati pentru juramant sau marturie mincinoasa.
            Art. 190. - In pricinile privitoare la starea civila sau despartenie se vor putea asculta rudele si afinii mai sus-aratati, in afara de descendenti.
            Art. 191. - Sunt scutiti de a fi martori:
            1. slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii publici si orice alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii;
            2. functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;
            3. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau ar expune pe vreuna din persoanele
aratate in art. 189 la punctele 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul public; in aceste cazuri, motivul de scutire va fi dovedit prin juramant.
            Persoanele aratate la punctele 1 si 2, in afara de slujitorii cultelor, vor fi obligati sa depuna daca au fost dezlegate de indatorirea pastrarii secretului de cel interesat sau autoritatea interesata la pastrarea lui.
            Art. 192. - Presedintele, inainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate:
            1. numele, indeletnicirea, locuinta si varsta;
            2. daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;
            3. daca se afla in serviciul uneia din parti;
            4. daca este in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti.
            *Art. 193. - Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: 'Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'
            In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe biblie.
            Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.
            Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. 2.
            Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: 'Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu.'
            Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: 'Ma oblig ca voi spune adevarul si  ca nu voi ascunde nimic din
ceea ce stiu.'
            Situatiile la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.
            Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.
            Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
            Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant; i se atrage insa atentia sa spuna adevarul.

* Alin. 1 al art. 193 a fost modificat iar ali. 2-7 au fost introduse prin Legea nr.
            Art. 194. - Martorul care fara motiv intemeiat refuza sa depuna marturia va fi sanctionat, prin incheiere executorie, cu amenda de la 1000 la 5000 lei, putand fi obligat si la despagubiri fata de partea vatamata.
            Art. 195. - Copilul mai mic de 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii mintale sau in mod vremelnic sunt lipsite de discernamant, pot fi ascultate, insa la aprecierea depozitiei, instanta va tine seama de situatia speciala a martorului.
            (D. nr. 38 - 16.III.1959; D. nr. 52 - 31.I.1969)
            Art. 196. - Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata.
            Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinand seama si de cererea partilor.
            Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate folosi insa de insemnari cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
            Art. 197. - Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta. Martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati, fiind pusi fata.
            Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta.
Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea cat si motivul pentru care s-a inlaturat.
            Art. 198. - Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si de martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta.
            Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
            Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incat sa nu se poata adauga nimic.
            Art. 199. - Daca din cercetare reies banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire de martor, instanta va incheia proces-verbal si va trimite pe martor in fata autoritatilor penale.
            Art. 200. - Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit dupa starea sau indeletnicirea sa si potrivit cu departarea domiciliului si timpul pierdut.
            Incheierea instantei sau a judecatorului delegat este executorie.