Drept
Infractiuni contra persoaneiInfractiuni contra persoanei 1.Consideratii introductive Titlul II din Partea speciala cuprinde infractiunile contra persoanei. Aceste infractiuni au fost grupate in patru capitole, dupa cum urmeaza: Capitolul I "Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii" (cuprinde incriminarile din art.174-185), care este impartit in doua sectiuni, si anume, Sectiunea I - Omuciderea - si Sectiunea a II-a - ; Capitolul II - "Infractiuni contra libertatii persoanei" (cuprinde incriminarile din art.189-196); Capitolul III - "Infractiuni privitoare la viata sexuala" (cuprinde incriminarile din art. 197-204); si Capitolul IV -"Infractiuni contra demnitatii"(art.205-207), care a fost abrogat prin Legea nr.278 din 4 iulie 2006. 2. Aspecte comune 2.1. Conditii preexistente A. Obiectul a)Obiectul juridic generic il reprezinta relatiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale persoanei: viata, integritatea corporala si sanatatea, libertatea, libertatea vietii sexuale, onoarea si demnitatea. Cu alte cuvinte, in acest caz, obiectul protectiei penale il constituie drepturile asa-numite "intangibile", aparate inclusiv prin Conventia europeana a drepturilor omului. Aceste valori sociale sunt protejate si prin alte norme de incriminare, prevazute fie in Codul penal, fie in legi speciale, in cadrul carora aceste valori trec pe un loc secund, locul principal revenind altor valori sociale (de exemplu, art. 211 C.pen., care incrimineaza talharia, asigura protectie, in principal, relatiilor sociale cu caracter patrimonial si, in secundar, celor referitoare la libertatea morala, integritatea corporala, sanatatea sau chiar viata acesteia b)Obiectul material Nu toate infractiunile contra persoanei au un obiect material. Astfel, infractiunile din primul capitol au un obiect material - si anume corpul victimei - in timp ce infractiunile cuprinse in capitolele 2 si 3 nu au un obiect material - fapt lesne de inteles, daca tinem seama de faptul ca aceste din urma infractiuni asigura protectie libertatii persoanei, sub diversele sale aspecte, inclusiv sub aspectul libertatii sexuale. B. Subiectii a)Subiect activ poate fi, de regula, orice persoana care indeplineste conditiile generale necesare pentru a raspunde penal (varsta, libertate de vointa si actiune, responsabilitate). Exista insa si infractiuni contra persoanei in care subiectul activ este calificat. Astfel, la infractiunea de pruncucidere (art. 177), subiect activ poate fi numai mama copilului; la divulgarea secretului profesional, subiect activ poate fi numai persoana care cunoaste date sau informatii cu caracter personal (secrete personale), datorita atributiunilor de serviciu etc. In unele infractiuni, calitatea faptuitorului poate atrage una din formele agravate - de exemplu, infractiunea de ucidere culpa se incadreaza in una dintre formele agravate (art. 178 alin. 2-4), daca in momentul savarsirii faptei, autorul se afla in exercitarea unei profesii, meserii ori in indeplinirea unei activitati ;tot astfel, violul (art. 197) ori actul sexual cu un minor (art. 198) se incadreaza in formele agravate daca, in raport cu victima infractiunii, faptuitorul are calitatea de tutore, curator, supraveghetor, ingrijitor, medic curant etc. Participatia penala b) Subiect pasiv poate fi numai o persoana fizica. In unele cazuri, subiectul pasiv trebuie sa aiba o anumita calitate de exemplu, in cazul omorului deosebit de grav (art. 176 lit. f C.pen.), este necesara calitatea de magistrat, politist, jandarm ori militar; sau, in cazul vatamarii corporale (art. 181 alin. 11 C.pen.), este necesara calitatea de membru al familiei. Alteori , anumite circumstante speciale relative la victima infractiunii determina incadrarea faptei intr-o forma agravata -de exemplu, la actul sexual cu un minor (art. 198 C.pen.), victima infractiunii trebuie sa fie o persoana minora care nu a implinit varsta de 15 ani, pentru fapta din alin. 1; sau care are varsta cuprinsa intre 15-18 ani, pentru fapta din alin. 2. 2.2. Continutul constitutiv A Latura obiectiva. a) Elementul obiectiv poate fi realizat prin actiuni - cum ar fi, de exemplu, lovirea sau alte violente (art. 180 C.pen.), violarea secretului corespondentei (art. 195 C.pen) sau prin inactiuni. Inactiunea apare, in cazul unora dintre infractiunile contra persoanei, ca modalitate alternativa - de exemplu, infractiunea de ucidere din culpa (art. 178) se poate retine in cazul in care medicului din serviciul de garda care nu acorda pacientului primul ajutor, daca acesta moare, iar expertiza ex post stabileste ca victima putea fi salvata, printr-o interventie medicala prompta. b)Urmarea imediata. Din punctul de vedere al urmarii imediate, infractiunile cuprinse in acest titlu se prezinta, destul de adesea, ca infractiuni de rezultat - ceea ce inseamna ca trebuie sa se dovedeasca, distinct de actiune, aparitia unui anume rezultat, cerut pentru existenta infractiunii in forma sa consumata. c)Raportul de cauzalitate trebuie stabilit numai in cazul infractiunilor de rezultat; din contra, in cazul infractiunilor formale (de simpla atitudine) existenta raportului de cauzalitate se prezuma (rezulta ex re). B. Latura subiectiva a)Elementul subiectiv Infractiunile contra persoanei pot fi savarsite cu intentie (omorul), cu praeterintentie ( vatamarea corporala, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte) sau din culpa (uciderea din culpa , vatamarea corporala din culpa b) Scopul si mobilul nu sunt elemente constitutive ale acestor infractiuni; ele sunt cerute, uneori, pentru existenta unei variante agravate. 2.3. Forme Infractiunile contra persoanei sunt susceptibile, de regula, de o desfasurare in timp, iar, ca urmare, pot avea forme imperfecte, adica pot sa imbrace forma actelor de pregatire sau a tentativei. Actele de pregatire, desi posibile la majoritatea infractiunilor contra persoanei, nu sunt incriminate, potrivit regulii generale. Prin exceptie, aceste acte sunt incriminate in cazul lipsirii de libertate in mod ilegal - potrivit art. 189 alin.8 C.pen., constituie tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri in vederea comiterii faptei in forma agravata din alin. 4. Tentativa este pedepsita in cazul infractiunilor de omor (art. 174), omor calificat (art. 175), omor deosebit de grav (art. 176), vatamare corporala grava (art. 182 alin. 4 , provocarea ilegala a avortului (art. 185 alin. 5 , lipsire de libertate in mod ilegal (art. 189 alin. 7), sclavie (art. 190), viol (art. 197), act sexual cu un minor (art. 198), perversiune sexuala (art. 201), coruptie sexuala (art. 202) si incest (art. 203 C.pen.). In cazul infractiunilor savarsite cu praeterintentie sau din culpa, tentativa nu este posibila. 2.4. Continutul agravat Unele dintre infractiunile cuprinse in acest titlu au, pe langa forma simpla, si una sau mai multe forme agravate - de exemplu, uciderea din culpa (art. 178 alin. 2-5 C.pen.), determinarea sau inlesnirea sinuciderii (art. 179 alin. 2 C.pen.), lovirea sau alte violente (art. 180 alin. 11-21 C.pen.), provocarea ilegala a avortului (art. 185 alin. 2-3 C.pen.), lipsirea de libertate in mod ilegal (art. 189 alin. 2-6 C.pen.), santajul (art. 194 alin. 2 C.pen.), coruptia sexuala (art. 202 alin. 2-3 C.pen.) etc. 2.5. Aspecte procesuale Actiunea penala se pune in miscare din oficiu, pentru majoritatea infractiunilor contra persoanei. In cazul unora din infractiunile contra persoanei, actiunea penala poate fi pusa in miscare numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate -de exemplu, lovirea sau alte violente (art. 180 C.pen.) , vatamarea corporala (art. 181 C.pen.) etc. In aceste cazuri de regula, impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Intrebari: Cand se poate retine coautorat la infractiunea de omor? Exista coautorat la infractiunea de omor: a. daca inculpatii au lovit victima concomitent; b. daca un inculpat a lovit victima, iar celalalt a imobilizat-o; c. daca inculpatul l-a indemnat pe ucigas sa savarseasca fapta; d. daca inculpatul a asistat la uciderea victimei; e. daca actele indeplinite de mai multi inculpati au fost, toate, indispensabile producerii rezultatului. Raspuns corect: a, b, e. Cand se poate retine infractiunea de pruncucidere? Infractiunea de pruncucidere se poate retine: a. cand omorul s-a comis de mama asupra copilului sau nou-nascut; b. cand mama a actionat spontan, din cauza unei tulburari pricinuite de nastere; c. cand mama a actionat pe baza unei hotarari luate anticipat; d. cand mama si-a ascuns sarcina; e. cand mama a ucis copilul din culpa. Raspuns corect: a, b.
|