Forma de structura a statului

Forma de structura a statului

Desemneaza organizarea de ansamblu a puterii in raport cu teri-toriul, criteriu in functie de care statele se clasifica in state unitare (simple) si state compuse (federale).

a) Statul unitar sau simplu se caracterizeaza prin existenta unei formatiuni statale unice si a unui singur rand de organe centrale de stat (un singur legiuitor, un singur guvern, un singur organ judeca-toresc suprem). Organele administratiei publice locale se subordoneaza organelor de stat centrale. Sunt state unitare: Romania, Bulgaria, Italia, Suedia, Ungaria, Franta.

b) Statul federativ, compus sau unional este format din doua sau mai multe state membre, din unirea carora se creeaza un stat nou, FEDERATIA - ca subiect unitar de drept. In aceste state exista doua randuri de organe de stat centrale: organele federatiei (Parlament, Guvern. organ suprem de justitie) si organele statelor membre, in sensul ca fiecare stat are un Parlament, un Guvern si un organ de justitie suprem propriu.

Parlamentul Federal este, de regula, bicameral. Raporturile dintre statele membre ale federatiei sunt raporturi de drept intern, reglemen-tate prin Constitutia federatiei. Sunt state federative: Statele Unite ale Americii, Mexicul, Canada, Argentina, Brazilia, India, Germania, Australia, Elvetia, Iugoslavia.

c) Obiectul material

Desi valoarea sociala pe care o denumim "autoritatea statului" nu este susceptibila de concretizare, doctrina considera totusi ca infractiunile contra autoritatii pot avea si un obiect material, constand, dupa caz, in insemnele care reflecta autoritatea (stema, embleme, uniforme, sigilii etc), in documentele care apartin autoritatilor publice sau, in cazul infractiunilor complexe, chiar in corpul persoanelor care exercita autoritatea.

B. Subiectii

a) Subiectul activ

Infractiunile contra autoritatii nu cuprind, de regula, cerinte speciale cu privire la subiectul activ nemijlocit (autorul) infractiunii, ceea ce inseamna ca aceste infractiuni pot fi comise de orice per­soana care indeplineste conditiile de varsta, responsabilitate si libertate; cu alte cuvinte, in aceste infractiuni, subiectul activ este, de regula, necircumstantiat.

Participatia penala este posibila, in principiu, sub toate formele, cu exceptia anumitor infractiuni la care coautoratul nu este posibil, fiind vorba de infractiuni cu autor unic (de exemplu, in cazul portului nelegal de decoratii sau semne distinctive - art.241 C. pen).

b) Subiectul pasiv

Infractiunile contra autoritatii au intotdeauna ca subiect pasiv statul.

Cand infractiunea savarsita este o infractiune complexa, statul devine subiect pasiv principal, alaturi de care va aparea si un subiect pasiv secundar (adiacent), reprezentat de persoana fizica sau juridica vata­mata prin infractiune.

2.2. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva.

a) Elementul material

Precizare: sub aspectul structurii de stat Romania, este un stat unitar. In art. 1 din Constitutie se consacra caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman.