Faurirea statului national unitar roman

Faurirea statului national unitar roman

Sfarsitul primului razboi mondial a dus la implinirea nazuintei de veacuri a poporului roman, si anume unitatea politica pe intregul sau spatiu de dezvoltare istorica.

Statul national unitar roman a fost faurit in cadrul unui proces revolutionar, prin lupta eroica a intregii natiuni, din vechea Romanie, din Transilvania si din Banat, din Basarabia si Bucovina.

Adunarile legislative si guvernele provizorii constituite de catre reprezentantii poporului, care au exercitat atributiuni de conducere politico-administrativa in perioada de tranzitie catre formarea unui aparat de stat unic, s-au bucurat de concursul intregii populatii in asigurarea ordinii publice si a bunei desfasurari a vietii social-economice.

Hotararile de unire a celor trei stravechi provincii romanesti au fost promulgate ulterior prin decrete regale:

- la 27 noiembrie pentru Basarabia;

- la 18 decembrie pentru Bucovina;

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

ORGANELE DE CONDUCERE ALE OBSTEI SATESTI SAU TERITORIALE

Obstea era organizata ca o comunitate de munca. Conducerea suprema a acesteia era realizata de Adunarea generala a obstei, care se numea tot obste si la care participau toti membrii majori ai comunitatii, majoratul fiind fixat fie in raport cu varsta, fie in raport cu data casatoriei.

Adunarea generala a obstei avea urmatoarele atributii:

hotara asupra patrimoniului obstei;

hotara asupra organizarii muncii in comun;

hotara asupra relatiilor de familie;

rezolva conflictele sau diferendele dintre membrii obstei,

ratifica transferul de bunuri. precum si diversele conventii incheiate intre membrii obstei;

hotara asupra organizarii Bisericii si a cultului religios.

In cadrul Adunarii generale a obstei se evidentia grupul sau "sfatul oamenilor buni si batrani" care avea atributiuni judiciare.

Alte organe de conducere la nivelul obstei erau alesii obstei, persoane imputernicite cu exercitarea unor atributiuni speciale, dintre care cel mai important era Judele, seful militar al satului, care avea si importante atributiuni judiciare. Aceasta institutie a Judelui era de sorginte romana, denumirea sa venind de la duumviri iuredicundo si quattorvirii iuredicundo, magistratii cu atributiuni judiciare ai coloniilor si municipiilor Daciei romane.

Alesii obstei erau desemnati si revocati din functie de Adunarea generala care le stabilea si atributiile. Intreaga lor activitate se desfasura sub controlul Adunarii generale a obstei, astfel incat ei nu-si puteau permanentiza functia si nici nu puteau sa se plaseze deasupra Adunarii generale.

Obstea sateasca sau teritoriala a reprezentat cea mai simpla forma de organizare sociala a populatiei daco-romane, fara a exclude insa posibilitatea de a se incadra in formatiuni de organizare sociala mai vaste. Este vorba despre uniunile de obsti sau confederatiile de obsti sau obstile de obsti. Acestea grupau mai multe obsti, reunite pe criterii de natura economica sau pe criterii militar-strategice. Unele dintre aceste confederatii sau uniuni de obsti au evoluat, asa cum vom vedea, catre forme de organizare politica, altele s-au mentinut in forma arhaica chiar si dupa intemeierea statelor feudale romane. Uniunile de obsti aveau un organ suprem de conducere, Marele Sfat, cuprinzand reprezentantii obstilor componente.

Marele Sfat avea ca principale atributii:

rezolvarea problemelor patrimoniale comune;

solutionarea litigiilor dintre obstile componente;

organizarea apararii in comun;

stabilirea contributiei fiecarui obsti componente la fondul comun al confederatiei.

Constatatam ca si la nivelul uniunilor de obsti sau confederatiilor de obsti se pastreaza principiile esentiale de organizare sociala ale obstei, in special principiul democratismului. De asemenea constatam ca, in cadrul uniunilor de obsti sau al confederatiilor de obsti, obstile componente au o deplina autonomie in solutionarea problemelor interne si pastreaza intacte organele proprii de conducere.

NORMELE DE CONDUITA ALE OBSTILOR SATESTI SAU TERITORIALE

Normele fundamentale de conduita, care s-a

- la 24 decembrie pentru Transilvania.

Sistemul tratatelor de la Versailles  a consfintit unirea intregii natiuni romane intr-un singur stat unitar si independent, a dat recunoastere internationala operei infaptuite de catre poporul roman.