- Notiunea de sezina si efectele ei

- Mostenitorii sezinari

Notiunea de sezina si efectele ei

Sezina sau posesiunea de drept a mostenirii este un beneficiu conferit de legiuitor unor categorii de mostenitori legali ai defunctului, de a exercita actiunile care sanctioneaza drepturile aflate in patrimoniul succesoral fara a avea nevoie de verificarea si atestarea notariala sau judecatoreasca a titlului de mostenitor ¹ .

Sezina inseamna posesiunea de drept a mostenirii (art. 653 C. civ.). Ea nu se confunda insa cu posesiunea ceruta de lege pentru a putea uzucapa (art. 1846 C. civ.). Aceasta din urma implica doua elemente indispensabile: corpus (stapanirea de fapt a bunului) si animus sibi habendi (intentia de a stapani bunul pentru sine) care nu este nevoie sa fie prezente in cazul sezinei. Exercitiul actiunilor care privesc bunurile succesorale se poate realiza fara nici unul din aceste elemente, iar sezinarul poate actiona si in numele mostenirii nu numai in numele sau de mostenitor ² . Mostenitorul sezinar are de drept posesiunea mostenirii chiar daca in fapt nu are stapanirea bunurilor succesorale, acestea fiind posedate de o alta persoana care nu este mostenitor sezinar sau poate sa nu fie nici macar mostenitor ³ .

Sezina nu este acelasi lucru nici cu transmisiunea drepturilor succesorale, care se realizeaza odata cu deschiderea mostenirii indiferent daca mostenitorii sunt sau nu sezinari. In aceasta ordine de idei, s-a precizat ⁴ ca posedarea bunurilor succesorale, chiar inainte de trimiterea in posesie, de catre un mostenitor nesezinar este legitima. In practica judiciara s-a decis chiar ca mostenitorul nesezinar care stapaneste in fapt bunurile succesorale se va putea apara prin actiunea posesorie (art. 674 C. proc. civ.) impotriva celui sezinar, care prevalandu-se de sezina, ii tulbura posesia ⁵ . Tot astfel mostenitorul sezinar nu va putea reclama, in temeiul sezinei, posesia bunurilor succesorale stapanite in fapt de ceilalti coindivizari ⁶ .

Cat priveste efectele sezinei, precizam ca posesia de drept a mostenirii confera mostenitorului sezinar urmatoarele drepturi:

- mostenitorul sezinar are dreptul sa stapaneasca si sa administreze bunurile succesorale, fara nici o alta formalitate, adica obtinerea certificatului de mostenitor eliberat in cadrul procedurii notariale sau a hotararii judecatoresti in cazul procedurii contencioase.

Daca exista mai multi mostenitori sezinari, fiecare poate exercita posesiunea de drept a mostenirii, sezina avand, in acest sens, un caracter indivizibil ⁷ . Mostenitorii sezinari pot percepe fructele naturale si civile la care au dreptul de la data deschiderii succesiunii, pe cand mostenitorii nesezinari numai de la data trimiterii in posesie.

- mostenitorul sezinar poate exercita toate drepturile si actiunile de natura patrimoniala dobandite prin mostenire ca: actiunea in revendicare, actiunea posesorie, chiar daca nu exercita in fapt posesiunea imobilului ⁸ , actiunea pentru plata pretului lucrului vandut de catre defunct, actiunea pentru plata chiriei, actiunea in despagubiri ca urmare unui delict impotriva defunctului etc. ⁹ El poate fi si urmarit de catre creditorii succesiunii fara sa fie nevoie de atestarea prealabila a calitatii de mostenitor. In aceasta privinta s-a sustinut o prima opinie in doctrina in sensul ca pentru datoriile succesiunii, creditorii ar putea actiona numai impotriva mostenitorilor sezinari, iar impotriva celor nesezinari numai dupa trimiterea lor in posesie. Intr-o a doua opinie, pe care o impartasim si noi, s-a precizat insa judicios ca plata datoriilor succesorale nu este o consecinta a sezinei ci a transmisiunii pasivului succesoral, care se divide de drept, asa cum am aratat mai sus, intre comostenitori, odata cu deschiderea succesiunii proportional cu partea lor ereditara. ¹¹ S-a precizat ¹² ca sezina nu inlatura diviziunea de drept a pasivului succesoral, ea, se poate spune, ca are caracter divizibil, fiecare mostenitor sezinar poate actiona si poate fi actionat numai pentru partea care ii revine din creanta sau din datorie.

Referat: Contractul de mandat - notiuni generale. Conditii de valabilitate ale mandatului1 Referat: Contract de Colaborare

Mostenitorii sezinari

Potrivit art. 653 alin. (1) C. civ., sunt mostenitori sezinari numai descendentii si ascendentii defunctului, adica numai rudele in linie dreapta, indiferent daca rudenia este de sange sau civila. Nu are importanta nici gradul de rudenie si nici clasa de mostenitori din care fac parte si nici faptul ca sunt mostenitori rezervatari sau nu. Ascendentii ordinari, care sunt bunicii si strabunicii defunctului, sunt mostenitori sezinari desi fac parte din clasa a III-a de mostenitori, dar nu sunt rezervatari, pe cand fratii si surorile defunctului si descendentii lor, nu sunt mostenitori sezinari, desi fac parte din clasa a II-a de mostenitori. Apoi sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar si vine la mostenire in concurs cu toate clasele de mostenitori, dar nu este mostenitor sezinar.

Desigur calitatea de sezinar deriva din aceea de mostenitor cu vocatie concreta la acea mostenire. Cine este inlaturat de la mostenire de alti mostenitori dintr-o clasa mai apropiata sau din cadrul aceleasi clase, dar mai apropiat in grad de rudenie, nu poate fi mostenitor sezinar. Sezina, se poate spune ca are, in acest sens, un caracter individual, adica nu apartine colectiv tuturor ascendentilor si descendentilor defunctului. Are si un caracter succesiv, in sensul ca daca un mostenitor, din rudele in linie dreapta ale defunctului, renunta la mostenire sau este nedemn, calitatea de mostenitor sezinar va reveni mostenitorului subsecvent.

Daca un mostenitor este rezervatar, dar a fost exheredat de catre defunct, el isi pastreaza calitatea de mostenitor sezinar, caci rezerva i se cuvine oricum.

Enumerarea facuta de legiuitor prin art. 653 C. civ. este limitativa si are, de asemenea, un caracter imperativ. Testatorul nu poate, prin manifestarea sa de vointa, sa inlature de la sezina pe unii mostenitori sau sa confere sezina altora, impotriva determinarilor facute de lege si nici nu poate modifica efectele pe care legea le confera sezinei. Testatorul poate totusi conferi sezina temporara executorului testamentar asupra bunurilor mobile din mostenire, potrivit art. 911 C. civ., iar in cazul mostenitorilor nerezervatari, exheredandu-i, in mod indirect le inlatura si calitatea de mostenitori sezinari. Este cazul, de pilda, al ascendentilor ordinari, care nu au calitatea de mostenitori rezervatari, dar, cum am aratat, sunt mostenitori sezinari.

Cu tot caracterul imperativ al regulilor ce privesc sezina, se admite ca mostenitorii sezinari pot renunta la beneficiul ei, fara a renunta la mostenire.

Sectiunea a II-a

Dobandirea posesiunii mostenirii de catre mostenitorii legali nesezinari

Asa cum rezulta din prevederile art. 652 alin. (2) C. civ., sunt mostenitori legali nesezinari, rudele colaterale ale defunctului, adica colateralii privilegiati, colateralii ordinari, sotul supravietuitor si statul, iar acestia pot intra in posesiunea succesiunii numai "cu permisiunea justitiei". In prezent trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari se realizeaza de catre notarii publici, potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 36/1995, care mai este numita si procedura gratioasa sau necontencioasa, prin eliberarea certificatului de mostenitor sau de vacanta succesorala. Aceasta procedura se poate realiza numai cand intre comostenitori nu exista neintelegeri, iar atunci cand acestia isi contesta drepturile, trimiterea in posesie o realizeaza instanta de judecata. ¹ In cazul in care anterior, notarul public competent a fost sesizat in vederea eliberarii certificatului de mostenitor, iar neintelegerile dintre parti s-au ivit in fata sa, el va suspenda procedura succesorala notariala si va indruma partile sa se adreseze instantei de judecata. Apoi va elibera certificatul de mostenitor pe baza hotararii judecatoresti, ramasa definitiva si irevocabila (art. 68, art. 78 si art. 83 din Legea nr. 36/1995).

Evident, cu prilejul acestor proceduri se verifica vocatia succesorala concreta a celor care pretind a fi mostenitori ai defunctului si intinderea drepturilor lor succesorale.

In vederea dovedirii calitatii de mostenitor pot cere eliberarea certificatului de mostenitor si mostenitorii sezinari. Dar, s-a precizat in practica judiciara, procedura succesorala notariala nu este obligatorie intrucat trimiterea in posesie a mostenitorilor nesezinari poate fi ceruta direct instantei de judecata. ² Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari se realizeaza prin procedurile precizate mai sus chiar si in ipoteza in care exista un singur mostenitor.

Prin trimiterea in posesie se realizeaza efectele pe care le produce sezina in cazul mostenitorilor legali sezinari, efectele ei producandu-se retroactiv pana la data deschiderii succesiunii. Pana la trimiterea in posesie, mostenitorii legali nesezinari nu pot exercita actiunile cu caracter patrimonial ale defunctului si nu pot fi nici urmariti in calitate de mostenitori, precum nu pot nici administra bunurile succesorale. In schimb, dobandirea drepturilor care opereaza ope legis nu este conditionata de trimiterea in posesiunea mostenirii, nici chiar in cazul succesiunii testamentare. S-a precizat astfel ca mostenitorii nesezinari pot instraina bunurile din succesiune intrucat exercita un drept propriu si de asemenea pot cere notarului public luarea masurilor de conservare a patrimoniului succesoral ³ si pot exercita actiunea in petitie de ereditate. Aceasta din urma actiune poate fi exercitata intrucat ea apartine mostenitorilor si nu defunctului, iar pe de alta parte, scopul ei este tocmai acela de a i se recunoaste reclamantului calitatea de mostenitor ⁴ .

Intrucat trimiterea in posesie are efecte retroactive, de la data deschiderii succesiunii, mostenitorii legali insezinati astfel, au dreptul sa culeaga fructele naturale si civile de la aceasta data.