Introducere

1. Actualitatea temei

Integrate in continutul complex al activitatii corporale, jocurile de miscare, stafetele si parcursurile aplicative sunt considerate de specialisti drept mijloace cu importante valente formativ - educative.

Functiile lor pot fi identificate in cele de integrare sociala, proprie fenomenului educational. Sportivul cunoaste si isi insuseste calitatea motrica, dirijandu-si in mod constient miscarile corpului, se pregateste pentru munca si viata, dobandind capacitatea motrica si dezvoltandu-si calitatile motrice.

In acest proces, sportivul este activ: observa, gandeste, reactualizeaza, cauta si gaseste solutii care asigura succesul . Perfectionarea capacitatii motrice si dezvoltarea fizica armonioase sunt corelate cu influentarea dezvoltarii personalitatii.

Prof. Dr. Ghe. Carstea defineste capacitatea motrica ca fiind " un potential uman dinamic ( progresiv sau regresiv ) dat de unitatea dialectica dintre calitatile si deprinderile sau priceperile motrice".

Calitatile motrice de baza (viteza, indemanarea, rezistenta si forta), deprinderile si priceperile motrice de baza si utilitor - aplicative se constituie in capacitatea motrica generala. Calitatile motrice specifice, deprinderile si priceperile motrice specifice alaturi de capacitatea motrica generala formeaza capacitatea motrica specifica unor sporturi.

Prin introducerea jocurilor de miscare, a stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de antrenament s-a urmarit inlaturarea monotoniei, folosirea timpului intr-un mod cat mai placut, dorinta de a trezi in randul elevilor gustul pentru intrecere, pentru competitie, necesitatea de a avea un organism sanatos si armonios dezvoltat, de a se intrece pe sine si pe ceilalti si nu in ultimul rand otingerea obiectivelor lectiei de antrenament.

Este cunoscut si verificat faptul ca la aceasta varsta (8-12 ani) jocul reprezinta pentru copii ceea ce inseamna munca pentru adulti, si anume un lucru serios si care trebuie dus la bun sfarsit. Lucrarea se inscrie pe o linie moderna dar asta nu inseamna ca este prima de acest gen. Exista o serie de specialisti care au studiat fenomenul si asta ma indeamna sa aduc ceva nou si sa ma inscriu pe drumul ce duce catre realizarea unui material simplu, usor de inteles si de aplicat si cu o importanta valoarea teoretico-practica.

Jocurile de miscare nu ar trebui sa lipseasca din cadrul nici unui antrenament de minibaschet. Ele sunt mijloace prin care antrenorul poate atrage definitiv copiii pentru practicarea acestui sport si totodata constituie instrumente usor de aplicat si cu mare eficienta in procesul de instruire a tinerelor baschetbaliste.

Sunt sigur ca acesta tema nu va ramane fara ecou in randul specialistilor in domeniu si sper ca lucrarea de fata sa prezinte un interes sporit si sa ii determine pe cei care o studiaza sa aplice si sa construiasca programe asemanatoare pentru instruirea copiilor in minibaschet.

2. Motivul alegerii temei

Lucrarea de fata se vrea a fi un indemn adresat celor care lucreaza cu copiii pentru folosirea jocurilor de miscare in cadrul pregatirii fizice si specifice jocului de minibaschet si nu numai.

Acest lucru m-a determinat sa studiez, sa cercetez si sa experimentez modul si ponderea cu care contribuie jocurile de miscare la dezvoltarea capacitatii motrice a tinerelor baschetbaliste.

In concluzie lucrarea se vrea a fi o poarta de acces care sa faciliteze crearea unor relatii strans legate intre antrenori si copii si totodata un mijloc care sa usureze si sa eficientizeze procesul de initiere specific in minibaschet.

3. Scopul si sarcinile cercetarii

Lucrarea de fata evidentiaza importanta utilizarii jocurilor de miscare in vederea dezvoltarii capacitatii motrice specifice jocului de minibaschet.

Este cunoscut faptul ca majoritatea antrenamentelor sunt construite din sisteme de mijloace de actionare care uneori datorita complexitatii sarcinii pe care o au de indeplinit sunt pe alocuri greoaie si nestimulative.

Acest lucru nu trebuie sa se intample in antrenamentele cu copiii, pentru ca riscul de a ii indeparta de acest sport creste in mod semnificativ. Subliniem faptul ca multe din mijloacele de actionare utilizate pentru dezvoltarea calitatilor motrice specifice jocului de minibaschet pot fi inlocuite cu succes de jocurile de miscare.

Antrenamentul sportiv este structurat pe mai multe parti in functie de complexitatea sportului pe care il deserveste. In minibaschet antrenamentul este impartit astfel: pregatirea fizica, pregatirea tehnica, pregatirea tactica, pregatirea psihologica si pregatirea teoretica.

Pregatirea fizica constituie piatra de temelie pentru formarea viitorului baschetbalist. Aceasta pregatire nu este una usoara, dar modul cum se desfasoara poate atenua dificultatea ei.

Jocurile de miscare reprezinta mijlocul eficient si calea de compromis pentru a usura pregatirea fizica si pentru a o face chiar placuta. In pregatirea tehnico-tactica structurile si sistemele de actionare clasice sunt indispensabile pentru invatarea corecta a procedeelor tehnice si a actiunilor tactice. Insa in consolidarea / perfectionarea acestora jocurile de miscare sunt foarte utile prin crearea unor situatii mereu noi in continua schimbare.

Asadar, sarcinile lucrarii ar fi urmatoarele :

Construirea unui program de pregatire pentru minibaschet, in care jocurile de miscare au o pondere semnificativa;

Stabilirea strategiei de cercetare;

Stabilirea metodelor de cercetare;

Prelucrarea si interpretarea datelor experimentului;

Formularea de concluzii si propuneri.

4. Importanta teoretica

In aceasta lucrare ies in evidenta notiunile legate de calitatile motrice: viteza si indemanare si de cele legate de jocurile de miscare.

Capacitatea motrica reprezinta un complex de manifestari preponderent motrice (priceperi si deprinderi) conditionat de nivelul de dezvoltare al calitatilor motrice, de indicii morfo-functionali, de procesele psihice (cognitive, afective, motivationale), de procesele biochimice si metabolice, toate insumate, corelate si reciproc conditionate avand ca rezultat efectuarea eficienta a actelor si actiunilor motrice solicitate de conditiile specifice in care se practica activitatea motrica.

Jocul de miscare este un exponent al jocurilor didactice aplicate in domeniul educatei fizice si sportului. El are o structura preponderent motrica, care desfasurata sub forma de intrecere, provoaca buna dispozitie tuturor participantilor ce se angreneaza cu toata plenitudinea fortelor pentru obtinerea succesului. Se desfasoara intotdeauna dupa reguli bine precizate, individual sau pe echipe, pe spatii limitate, cu sau fara obiecte de joc, constituind principalul mijloc de activizare a participantilor pentru indeplinirea unor obiective instructionale cu caracter motric.

Aceste notiuni se determina reciproc si intelegerea corecta a rolurilor pe care acestea le au in formarea personalitatii jucatorilor, conduce la obtinerea de efecte pozitive si durabile in cadrul procesului de initiere in minibaschet.

5. Importanta practica

Continutul lucrarii cuprinde jocuri de miscare structurate pentru educarea /dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a celor specifice jocului de minibaschet, in special viteza si indemanare.

In acelasi timp lucrarea prezinta un model de instruire bazat in cea mai mare parte pe folosirea jocurilor de miscare.

Totodata aceasta cuprinde documente de planificare (macrociclu, mezociclu, microciclu) care vin sa intareasca cele ce vor fi afirmate pe parcursul lucrarii. Nu lipsesc nici chestionarele adresate antrenorilor si copiilor care reflecta, parerea acestora despre folosirea jocurilor de miscare in cadrul procesului instructiv - educativ.

6. Ipoteza cercetarii

In elaborarea lucrarii s-a pornit de la premisa ca utilizand in mod rational si constient jocurile de miscare in cadrul procesului de initiere in minibaschet se vor obtine rezultate semnificative cu privire la dezvoltarea capacitatii motrice a tinerelor baschetbaliste, in special a vitezei si indemanarii, calitati ce se educa la aceasta varsta.

Capitolul 1

FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII

1.1. Jocul de miscare - mijloc principal al procesului instructiv-educativ la varsta scolara (8-12 ani)

Pentru a contribui cat mai eficient la realizarea obiectivelor la varsta scolara, jocurile de miscare pot fi organizate si desfasurate in forme foarte variate. Folosirea lor in lectie este utila , insa numai atunci cand contin actiuni care conduc nemijlocit la realizarea anumitor obiective instructiv - educative , la perfectionarea capacitatii motrice a sportivilor.

Jocul de miscare sportiva reprezinta o varianta a activitatii ludice in care rolul miscarilor este foarte important.

Prezentam in continuare particularitatile specifice jocurilor de miscare :

Jocurile de miscare au un caracter complex ce permite perfectionarea simultana a capacitatilor motrice.

Jocurile de miscare favorizeaza dezvoltarea simultana a deprinderilor motrice de baza sau specifice a calitatilor motrice, precum si a insusirilor si deprinderilor moral -volitive.

In cadrul lor se formeaza si se consolideaza deprinderile motrice utilitare si de baza, fiind favorizate, in acelasi timp si dezvoltarea unor calitati motrice ca: viteza in multiplele sale forme de manifestare, rezistenta, forta si indemanarea, concomitent cu perfectionarea simtului echilibrului si a activitatii senzorio - motrice. Priceperile si deprinderile motrice se perfectioneaza in timpul jocului ca urmare a legaturilor noi si complexe care se stabilesc intre ele si datorita relatiilor de conditionare ce pot favoriza transferul pozitiv intre cunostinte, priceperi, deprinderi si calitati motrice.

Jocului ii este specifica activitatea in colectiv, ce presupune valoare, cooperare cu partenerii de joc, armonizarea intereselor, a motivelor, a actiunilior si eforturilor personale cu cele ale colectivului, incadrarea in colectiv, asumarea unor responsabilitati, etc.

In joc apar relatii de grup, coeziunea, unitatea in actiune si efortul conjugat al tuturor componentilor echipei conditioneaza reusita.

Jocurile de miscare permit manifestarea initiativei si independentei in actiune. Aceasta este posibila numai in cazul in care sportivii stapanesc un bagaj larg de deprinderi, au calitati motrice dezvoltate corespunzator si au fost instruiti sa actioneze in limitele unor reguli precise. Pentru ca participantii sunt obligati sa aplice ceea ce cunosc in situatii mereu noi ei reactioneaza rapid si gasesc solutii potrivite. Se dezvolta astfel gandirea, creativitatea, initiativa, capacitatea de anticipare si decizie .

Jocurile au ca element caracteristic de desfasurare: intrecerea, competitivitatea care necesita un bagaj de deprinderi si calitati motrice temeinic consolidate. Intrecerea sporeste interesul elevilor pentru activitate, le mobilizeaza fortele si ii stimuleaza.

Jocurile nu permit o dozare precisa a efortului si nici o reglementare stricta a exercitiilor tehnice. Participarea elevilor este inegala datorita nivelului diferit de pregatire si datorita insusirilor temperamentale.

In cadrul activitatii instructiv-educative , jocurile de miscare au urmatoare le sarcini :

-dezvoltarea fizica generala si intarirea sanatatii;

-perfectionarea capacitatii motrice (dezvoltarea deprinderilor si calitatilor motrice);

-formarea unor cunostinte utile , prin largirea sferei reprezentarilor despre lume;

-formarea unor cunostinte despre tehnica si tactica specifica anumitor ramuri de sport;

-dezvoltarea spiritului de prietenie si a calitatilor moral - volitive,

Jocul de miscare este un exponent al jocurilor didactice aplicate in domeniul EFS. El are o structura preponderent motrica ce desfasurata sub forma de intrecere provoaca buna dispozitie tuturor participantilor care se angajeaza cu toata plenitudinea fortelor pentru obtinerea succesului. Se desfasoara intotdeauna dupa reguli bine precizate, individual sau pe echipe, pe spatii limitate, cu sau fara obiect, constituind principalul mijloc de activizare a participantilor pentru indeplinirea unor obiective instructionale cu caracter motric.

Continutul jocurilor de miscare:

In structura lor, jocurile de miscare au incluse deprinderi motrice de baza si utilitar-aplicative (alergare, saritura, aruncare-prindere, escaladare, catarare, transport de greutati) calitati motrice de baza dar si deprinderi specifice unor ramuri si probe sportive.

Aceste deprinderi si calitati motrice sunt sau nu combinate intre ele si aplicate in conditii de joc mereu schimbatoare. Situatiile variate permit dezvoltarea creativitatii si initiativei elevilor, pentru ca au nevoie de un ritm sporit de aplicare, iar fazele se succed cu repeziciune, solicitand o analiza mintala rapida, duc in acelasi timp la educarea calitatilor gandirii, a simtului de orientare in spatiu, dar si mobilizarea in cel mai scurt timp a resurselor fizice. Integrate in continutul activitatilor corporale, jocurile de miscare sunt considerate instrumente cu o pondere deosebita in vederea rezolvarii obiectivelor urmarite de idealul educational.

Formele jocurilor de miscare:

Cele mai multe jocuri de miscare se manifesta pe baza de intrecere. Modalitatile de organizare a colectivului de participanti in activitatile de joc dau formele posibile de exprimare a continutului specific. Ele se pot materializa fie prin participarea intregului colectiv la jocul propriu-zis, fie impartiti pe echipe, grupe sau individual.

Ele pot finaliza intrecerea cu executie unica a actiunii si desemnarea invingatorului /obtinerea unui anumit numar de puncte sau sub forma de stafeta simpla - daca in continutul ei intra o singura deprindere sau calitate motrica, stafeta complexa - cand e alcatuita dintr-o succesiune de deprinderi in calitati motrice. O alta forma de aplicare a continutului activitatii sub forma de intrecere se poate obtine utilizand traseele aplicative sau parcursurile de obstacole.

Traseele aplicative contribuie prin varietatea si accesibilitatea lor la dezvoltarea motricitatii complexe. Sunt atractive prin ineditul lor, dar si prin starea de emulatie care o dezvolta: sunt facil de alcatuit si cuprind in structura lor acte si actiuni motrice cunoscute, care se consolideaza si se perfectioneaza.

Gradul de complexitate al continuturilor lor (sarcinilor motrice - miscari naturale sau construite) duc la clasificarea traseelor aplicative in:

trasee cu dificultate mica;

trasee cu dificultate medie;

trasee cu dificultate mare.

Se pot organiza si desfasura eficient sub forma de stafeta simpla (cu o singura deprindere sau calitate motrica sau combinata) care se desfasoara pe anumite distante.

Stafetele cu obstacole ocupa un loc important in cadrul rezolvarii obiectivelor de instruire. Ele contribuie la educarea indemanarii, fortei, rezistentei, stimuland elevii si creand un climat emotional favorabil. Continuturile acestor stafete sunt constituite din deprinderi motrice de baza si utilitar aplicative. Pentru oboseala se pot folosi diverse obiecte (banca, lada, capra, salteaua, barna, barele, paralelele, franghia sau parteneri de intrecere). Timpul de lucru trebuie utilizat in mod rational, prin alegerea unor mijloace adecvate, solicitarea fizica marindu-se treptat.

Toate formele de joc cu intrecerea individuala sau intre echipe, presupun desfasurarea lor pe baza unor reguli bine precizate si respectate de catre jucatori, iar in alcatuirea lor vor trebui sa se respecte urmatoarele

Cerinte de ordin metodic:

sa sa se alterneze elementele dinamice cu cele de echilibru si de orientare in spatiu;

sa se urmareasca trecerile de la pozitie inalta la pozitie joasa;

sa solicite schimbari rapide de directie;

sa se sporeasca gradul de dificultate prin marirea ritmului de executie, a numarului de obstacole sau prin introducerea unor structuri motrice cu un grad mai ridicat de complexitate.

stabilirea continutului lor trebuie sa concorde cu varsta subiectilor, sexul participantilor, cu nivelul lor de intelegere si capacitatile de aplicare;

numarul de repetari e determinat de gradul de pregatire fizica si psiho-motrica a subiectilor, dar si de obiectivele de instruire care se urmaresc.

Pentru ca obiectivele urmarite prin aplicarea stafetelor si traseelor aplicative sa poata fi rezolvate, trebuie sa se respecte urmatoarele

Reguli de desfasurare:

stabilirea formatiilor de lucru cele mai eficiente;

prezentarea continutului traseului si a modului de executie;

stabilirea traseului si a liniei de start-sosire;

marcarea traseului cu obstacole si a punctului de atingere;

stabilirea numarului de repetari /a timpului de lucru;

regulile de desfasurare;

recompense si sanctiuni;

aprecieri si evidentieri.

Intre continutul, forma, subiectul, scopul si regula jocului exista o stransa interdependenta. Astfel, continutul jocului de miscare determina forma de organizare. El este reprezentat de toate actiunile pe care jucatorul trebuie sa le faca pentru realizarea subiectului. Organizarea actiunilor pe care sportivii trebuie sa le aplice sunt de asa maniera incat sa permita o larga initiativa in alegerea mijloacelor optime pentru rezolvarea scopului propus. Forma e la randul ei determinata de subiectul jocului, de regula si continutul motric specific fiecarui joc in parte. Scopul, continutul, regula, subiectul si forma alcatuiesc o varietate a jocului. Scopul, sarcinile si obiectivele pe care le propune jocul, sunt legate de natura actiunilor pe care trebuie sa le indeplineasca participantii la intrecere.

Datorita formei, continutului si efectelor pe care le are asupra organismului individului, jocul de miscare este un foarte bun mijloc de educatie. El se aplica variat la diferite varste prin sarcinile urmarite: continutul, modul de organizare, numarul de reguli, numarul de repetari.

Caracteristici generale ale jocurilor de miscare

implica confruntarea fortelor in conditii de rivalitate, reglementate de reguli cu scopul obtinerii unei performante cat mai bune sau pentru victorie;

presupun stabilirea unui grad emotional si fiziologic deosebit;

necesita stabilirea invingatorilor si invinsilor, precum si acordarea de stimulente, promovare, retrogradare, eliminare;

necesita convergenta in actiune a modului de abordare a luptei pentru victorie si a procedurilor de apreciere a rezultatelor obtinute;

oferirea unor posibilitati limitate de dozare precisa a efortului (reglarea efortului se face prin timp de joc, limite, spatiu de joc sau a obiectelor).

1.2. Cerinte metodico - pedagogice care conditioneaza eficienta jocurilor de miscare

Continutul jocului trebuie sa corespunda particularitatilor somato-functionale si psihice ale elevilor. Interesul elevilor scade daca jocul este prea complicat sau dificil ca structura sau efort. Regulile jocului trebuie sa fie intelese si retinute de elevi, elementele care-l compun sa fie cunoscute, durata efortului si solicitarea organismului corespunzatoare varstei si nivelului de pregatire ;

Prin continutul jocului trebuie sa fie realizate obiectivele de instruire prevezute de profesor in lectia de antrenament respectiva (dezvoltarea capacitatii motrice) ;

Este necesar ca la alegerea jocului sa se aiba in vedere conditiile materiale si climatice in care se desfasoara activitatea ;

Paralel cu reducerea regulilor jocului trebuie sa se urmereasca rolul de stimulator in realizarea obiectivelor propuse;

Este necesar ca echipele sa fie de valoare apropiata si egale ca numar ;

Fortele trebuie astfel distribuite in joc, incat fiecare jucator sa fie ocupat si sa se poata manifesta in mod activ ;

Este necesar ca jocul sa fie explicat si demonstrat cu claritate si precizie, integral si pe etape, daca este chiar cazul "incetinit " ;

In desfasurarea jocului se impune atentie la dozarea efortului, aprecierea si dirijarea comportarii elevilor, stabilirea rezultatului, prevenirea accidentelor ;

Jocul trebuie sa se incheie prin miscari de liniste a organismului, urmate de comunicarea si explicarea rezultatelor ;

Respecarea stricta a regulilor.

1.3. Functiile si valentele educative ale jocurilor de miscare

Jocurile de miscare pot indeplini diverse functii in procesul pedagogic; acestea sunt :

functia educativa , igienica si recreativa;

functia de perfectionare a capacitatii motrice si de dezvoltare fizica armonioasa ;

functia de dezvoltare a personalitatii sportivilor;

functia cognitiva - de cunoastere a realitatii efective;

functia economica - de pregatire pentru munca ;

functia axiologica - de formare a atitudinii fata de sine, fata de ceilalti.

Jocul formeaza deprinderi organizatorice si dezvolta capacitatea de autoorganizare, sportivii asumandu-si sarcini si obligatii de care raspund in fata echipei.

Jocul de miscare formeaza virtuti morale, ii invata pe sportivi sa suporte cu demnitate infrangerea si in acelasi timp sa pretuiasca victoria. Astfel ei devin mai hotarati, mai curajosi, mai perseverenti. Existenta regulilor in joc ii face sa se disciplineze prin respectarea regulilor.

Jocul are mare valoare in sfera motivationala, ceea ce permite trecerea de la motivele sub forma dorintelor la cele sub forma intentiilor generalizate, situate la hotarul constientizarii.

In joc apar forme de socializare, deoarece fiecare elev participa la activitatea celorlalti.

Totodata ofera prilejul de afirmare si exersare a particularitatilor de personalitete, pe care le si dezvolta.

Jocul ii ofera posibilitatea elevului de a se autoconduce.

Dozarea si gradarea efortului in jocurile de miscare

Poate fi realizata prin :

marirea sau micsorarea suprafetei terenului de joc, in functie de numarul participantilor, de varsta si sexul acestora ;

marirea duratei jocului;

accelerarea ritmului de joc;

marirea numarului de repetari;

marirea numarului de obstacole sau a sarcinilor de indeplinit pe parcursul jocului ;

smplificarea sau complicarea regulilor de joc;

marirea numarului de repetari;

Situatiile de joc au caracter dinamic, conferit de desfasurarea sa in etape. In fiecare etapa actioneaza un anumit jucator, desemnat prin regulile jocului.

Din punct de vedere al determinarii modului optim de actiune al fiecarui jucator, am putea considera ca nici caracterul dinamic, nici ansamblul de reguli si particularitati ale jocului nu sunt esentiale. Esentiala este problema actiunii globale a fiecarui jucator. Aceasta consta in alegerea in fiecare din momentele precizate prin regulile jocului a unei decizii dintr-o multime de alternative, in functie de gradul de informatie al jucatorului si de ansamblul actiunilor precedente ale tuturor jucatorilor, cunoscute de el. Jucatorul elaboreaza o strategie reprezentata prin planul de actiune, care precizeaza ce decizie trebuie aleasa in situatia concreta de joc.

Deciziile sunt adoptate in situatii de competitie (care inglobeaza atat elemente de conflict, cat si de cooperare) adica si situatiile in care actioneaza mai multi factori rationali, care aleg independent deciziile, urmarind un anumit scop, dar depind unul de altul prin rezultate, acestea fiind conditionate de ansamblul tuturor deciziilor.

Initial jocurile au fost apreciate exclusiv din punct de vedere simplist al maximizarii unui castig. Ulterior conceptul de joc a fost extins, admitandu-se ca prin rezultatul unui joc sa nu se mai inteleaga neaparat un castig, ci o multime diversa de evenimente, pentru care fiecare jucator manifesta preferinte, actionand in vederea atingerii unui scop, in conditii de competitie.

Jocul desemneaza o activitate fizica sau mintala, spontana si urmarita prin ea insasi, fara utilitate imediata, generatoare de distractie, de placere si de reconfortare. El depaseste limitele unei activitati pur biologice sau fizice esenta sa fiind intelectuala.

Jocul este descarcarea energiei de prisos, destindere dupa incordare, pregatire pentru cerintele vietii ,compensare pentru ceea ce nu s-a realizat.

Este o actiune sau o activitate efectuata de buna voie unor anumite limite stabilite, de spatiu si timp si dupa reguli acceptate de bunavoie, dar absolut obligatorii, avand scopul in sine insasi si fiind insotita de un sentiment de incordare si de bucurie si de idea ca este altfel decat viata obisnuita.

Ca forma de activitate, jocul are o structura si o functie sociala. El infrumuseteaza si completeaza viata fiind indispensabil atat individului ca functie biologica, cat si societatii datorita valorii sale ca mijloc de exprimare, ca functie culturala.

Jocul se desfasoare inauntrul unor limite de timp si de spatiu. El incepe si la un moment dat se incheie. De limitarea lui temporala se leaga si calitatea de a se fixa imediat ca forma de cultura. Ramanand in memorie ca o creatie spirituala, este transmis si poate fi repetat oricand. Repetabilitatea constituie una dintre insusirile esentiale ale jocului.

Limitarea jocului in spatiu este mai izbitoare decat acea temporala. In spatiul de joc domneste o ordine proprie. Orice abatere de la reguli ii denatureaza caracterul si ii suprima valoarea. Factorul estetic este poate, identic cu silinta de a crea o forma ordonata proprie jocului sub toate aspectele lui. Efectele frumusetii sunt exprimate prin incordare, echilibru, oscilatie, alternanta, contrast, variatie, legare si detasare, rezolvare. Ritmul si armonia captiveaza, farmeca.

Incordarea, care ii confera jocului un continut etic, creste in importanta pe masura ce jocul are mai mult sau mai putin caracter de intrecere. Prin incordare se pune la incercare forta jucatorului: forta lui fizica si psihica, perseverenta, dibacia, curajul, rabdarea. In ciuda dorintei sale de a castiga, jucatorul trebuie sa se mentina in limitele prescrise de joc.

Ordinea si incordarea, calitati specifice jocului, conduc la regulile acestuia care sunt obligatorii si incontestabile.

Jucatorul care se razvrateste impotriva regulilor sau li se sustrage, strica jocul. De atitudinea fata de joc se leaga in modul cel mai strans, notiunea de "faur": trebuie sa joci cinstit. A strica jocul este cu totul altceva decat a juca necinstit.

Din punct de vedere al formei, jocul este o actiune libera care nu se leaga de un interes material direct si nu urmareste nici un folos. Nevoia de joc nu devine stringenta decat in masura in care e generata de placerea de a juca.

Ca activitate complexa, care angajeaza resursele cognitive si afective ale copilului, jocul devine terenul pe care se pot exercita cele mai importante influente informative. Prin joc, copilul se apropie mai facil de intelegerea lumii, imbogatindu-si gama de atitudini si de simtaminte fata de ea.

"In joc se reflecta lumea si viata, in joc se pun bazele personalitatii si caracterului copilului. Jocul e calea copiilor catre cunoasterea lumii in care traiesc si pe care sunt chemati sa o transforme." (M.Gorki). El reflecta activitate senzoriala, intelectuala, afectiva, dezvolta atentie, spiritul de observatie, imaginatia, gandirea, exprimarea verbala.

In joc, copilul urmeaza un model uman: selecteaza, reproduce, creeaza, oglindind preocuparile societarii in care traieste.

Specificul activitatii de joc la copii se poate raporta la nivelul dezvoltarii functiilor psihice si la etapele evolutiei vietii sociale. Caracteristicile jocului sunt supuse influentelor nemijlocite ale modului de viata sociala.

Jocul imita si reproduce, la scara restransa, specificul reactiilor dintre oameni si al activitatii desfasurate de acestia si, totodata, stimuleaza creativitatea participantilor.

1.4. Specificitatea jocurilor de miscare la varsta 8 - 12 ani

Intrarea in scoala constituie o etapa noua in formarea personalitatii copilului, care se soldeaza cu modificari profunde in regimul sau de viata si in relatiile cu cei din jur.

La 7-8 ani, copilul este absorbit de problemele adaptarii la viata sociala, proces relativ dificil.

Dupa aceasta varsta se manifesta treptat o mai mare detasare psihologica, adaptarea scolara depasind faza tensionala.

Disputele acerbe din timpul jocului devin adevarate lectii pentru insusirea drepturilor si indatoririlor in conditiile foarte diferite ale aplicarii regulilor, conditii in care se constientizeaza aspectele obligativitatii, consolidarii spiritului de echipa, suportarea esecului, precizarea caracteristicilor echitatii, cinstei, etc.

Competitia colectiva incepe sa devina deosebit de activa si se evidentiaza in jocurile de echipa (sportiva) si in diferite alte jocuri cu reguli, in care copiii se grupeaza in mod spontan in acelasi fel.

Tot acum, adaptarea trece printr-o faza de echilibru si acomodare cu conditiile de activitate scolara.

Copiii organizeaza jocuri prelungite cu subiect, in aer liber pe terenurile din apropierea casei sau a scolii.

Dupa 9 ani, copiii de sex diferit incep sa se separe in mod spontan, in jocuri.

Personalitatea copilului castiga mult in aceasta perioada, mai ales pe masura dezvoltarii unor interese, aptitudini, particularitati caracteristice, care sub influenta procesului de invatamant, se largesc si se diversifica considerabil.

Desi jocul nu mai constituie activitate fundamentala, interesul pentru el ramane foarte puternic. Invatatura schimba insa atitudinea copilului fata de joc, in sensul aprecierii acestuia la alte valori si al adaptarii unor componente mai variate si mai complexe in activitatea. Sub forma de joc se desfasoara chiar unele activitati scolare, care capata astfel un caracter mai atractiv si mai placut.

Sociabilitatea scolarului se imbogateste cu noi caracteristici in dimensiuni, care se fac simtite nu numai in procesul de invatare, ci si in joc, in intreaga sa activitate.

O caracteristica pregnanta este o mare atentie acordata jocului cu reguli in colectiv.

In jocul cu reguli, copiii adopta strategii actionale, care favorizeaza cresterea spiritului competitiv, antrenarea si cooperarea partenerilor in vederea reusitei.

Superioritatea jocului cu reguli consta tocmai in faptul ca acestea sunt explicite. In jocul cu subiect si rol, regula e implicita, iar situatia de joc imaginara (A.N.Leontiev). In jocurile cu reguli, partenerii trebuie sa le inteleaga bine, sa le constientizeze si sa le respecte cu strictete.

Jocurile cu reguli se practica in grupuri mici, urmarindu-se de cele mai multe ori, realizarea unei performante. Vizand performanta, fiecare jucator cauta sa-si puna in valoare posibilitatile de care dispune. Partenerii sunt exigenti fata de comportarea corecta, eliminandu-I pe cei care nu respecta regula jocului. Uneori apare protestul in grup si jocul se destrama. De aceea, antrenorul trebuie sa fie mereu preocupat de incurajarea cinstei, sinceritatii, onestitatii, a spiritului de echipa si de cooperare.

In jocurile cu reguli - desfasurate in echipe la care predomina spiritul competitiv, pe baza de intrecere - pot fi incluse si precise.

In astfel de situatii, de regula, se foloseste mingea, antrenadu-se toti copiii in miscare. Deoarece aceste jocuri pretind voiciune si agilitate, sunt preferate mai ales de baieti, fetele fiind atrase mai ales, de activitatile mai lente.

Rolul antrenorului se rezuma la orientarea si conducerea jocului, ca si la sprijinul acordat copiilor pentru a-si clarifica scopul si rolul umanitar. Copiii ii iubesc si ii stimeaza pe antrenorii care participa la organizarea si chiar la desfasurarea jocurilor.

In jurul varstei de 10-12 ani predomina conduita infantila, caracterizata prin nevoia de miscare, care e satisfacuta foarte bine in activitatea ludica.

Adaptat mai bine la modul social, preadolescentul isi largeste caracterul cu cei din jur si capata mai multa independenta in gandire.

In planul dezvoltarii biologice, se constata accentuarea diferentelor dintre fete si baieti.

Stabilizarea relativa a trasaturilor de personalitate presupune armonizarea intereselor, formarea aspiratiilor si idealurilor sub influenta muncii educative, care se face simtita in modul de a gandi si de a actiona al preadolescentului. De asemenea, se constata o sensibilizare in directia dezvoltarii vointei. Preadolescentul isi exerseaza vointa printr-o mai mare perseverenta in diverse activitati fizice sau intelectuale.

Spiritul de responsabilitate confera o nota aparte relatiilor interpersonale. Cresc sociabilitatea si atractia pentru viata de colectiv, fondata pe aspiratia spre independenta si pe constiinta de sine.

Modificarile profunde care au loc la nivelul personalitatii imprima jocului si distractiei caracteristici specifice.

Jocul preadolescentului este dominat de prieteniile legate cu colegii si de afectivitatea pe care o investeste in orice activitate.

Jocurile de performanta implica o competitie in care se realizeaza cooperarea, valorificarea posibilitatilor nemaifiind urmarita in mod individual, ci in grupuri, desi se mentin si jocurile in care se realizeaza performanta individuala (sotron, leapsa, sarirea corzii, etc.)

Tipurile de joc preferate, in functie de sex, determina o accentuare a separarii grupurilor de joaca. Fetele prefera jocurile cu coarda sau cu mingea, iar baietii opteaza pentru jocurile de forta care le solicita agilitatea si dinamismul.

De regula, fetele sunt mai organizate si realizeaza o mai buna cooperare decat baietii. Jocurile lor sunt mai linistite, cu un tonus mai scazut, ceea ce creata impresia ca n-ar mai fi necesar un conducator. Disciplina instituita nu anuleaza insa antrenarea si participarea activa la joc.

Datorita dezvoltarii capacitatilor intelectuale si fizice are loc o diversificare a performantelor pentru joc in care domina notele de originalitate (caracterul competitional al jocului dezvolta spiritul de autoperfectionare si stimuleaza sociabilitatea).

Preadolescentul manifesta tendinta de integrare in colectivitati echilibrate ca varsta si ca posibilitati de finalizare a etapelor jocului. In alegerea partenerilor de joaca predomina calitatile de buni jucatori, cele de simpatie avand un caracter secundar. Aceasta dovedeste un spirit de organizare dezvoltat, care se grefeaza pe capacitatea preadolescentului de a emite judecati de valoare asupra partenerilor de joc.

Dupa terminarea jocului au loc adevarate dezbateri asupra modului de desfasurare al jocului si contributiei participantilor la realizarea acestuia. Sunt analizate capacitatile si aptitudinile fiecarui jucator si se fac aprecieri pe marginea unor trasaturi de personalitate si a participarii afective. Fata de cei care nu respecta regulile jocului sau nu participa pe masura posibilitatilor la buna lui desfasurare si finalizare trebuie adoptata o atitudine transparenta.

Rolul educativ al jocurilor de miscare

Jocul este apreciat ca o importanta metoda de invatamant. Ca forma de activitate, el ofera satisfactie elevilor, ii antreneaza la o participare constienta si determina in acelasi timp, o manifestare plenara a personalitatii lor.

Jocul are menirea de a-I constientiza pe participanti de faptul ca se afla intr-o situatie de invatare, in care primeaza aspectul cognitiv si ca, prin urmare, activitatea trebuie sa se desfasoare cu toata seriozitatea. Altfel e prejudiciata indeplinirea sarcinilor de invatare prestabilite.

Jocul poate indeplini diverse functii in procesul pedagogic: mijloc si metoda eficienta de instruire si educare, procedeu sau forma de organizare a activitatii.

Functiile jocului de miscare sunt destinatii ale activitatii in cauza, care au un caracter constant si, in acelasi timp, raspund unor nevoi reale ale dezvoltarii si vietii omului.

Caracteristicile acestor activitati sunt functiile de perfectionare ale capacitatilor motrice si de dezvoltare fizica armonioasa. Privite sub alte aspecte, ele mai pot fi aplicative, compensatoare, stimulatoare.

Functiile educativa, igienica, recreativa sunt asociate, ele realizandu-se prin practicarea jocurilor de miscare, dar prin alte activitati corporale si sociale.

Jocurile de miscare reprezinta actiuni educative polivalente, de influenta a dezvoltarii personalitatii omului in integralitatea sa.

Rezolvarea actiunilor, intens corelata cu sansele de izbanda ce alterneaza de la o echipa la alta, inscrierea unui punct sau incrancenarea de forte din finalul unei stafete disputate intre participantii vremelnic constituiti in adversari si coechipieri, depasesc cu mult semnificatia unei dispute bazate numai pe fortele fizice. Ele apropie participantii de atributele eroismului, ale frumusetii daruirii de sine, ale riscului rational, elemente incontestabile ale dramatismului sportiv, ca fapt de influenta activa asupra educarii frumosului etic.

Toate aceste functii raspund unor nevoi reale ale dezvoltarii si perfectionarii omului ca membru al societarii.

Analiza esentei si continutului jocurilor de miscare pune in evidenta rolul lor important in formarea si dezvoltarea personalitatii umane, in actiunea educativa de integrare sociala, prin intermediul celorlalte functii si anume: forta cognitiva - de cunoastere a realitatii obiective; economica - de pregatire pentru munca si axiologica - de formare a atitudinii fata de sine, fata de ceilalti.

Iata de ce, departe de a considera jocul o simpla distractie, atragem atentia asupra efectelor lui educative si ii identificam functiile cu acelea ale fenomenului educational, jocul putand fi considerat metoda, mijloc sau procedeu educativ, forma de organizare a activitatii. Jocul imbina placutul cu utilul si faciliteaza actiunea de formare a personalitatii umane datorita caracterului sau atractiv. Aceasta particularitate ii confera un plus de valoare in importantul act de observare al miscarilor, de intelegere a mecanismelor si de aplicare a lor in conditii mereu schimbatoare. Punandu-i pe copii in situatia de a rezolva, independent si in grup, situatii diferite, jocul ii activeaza. Satisfactia e generata de continutul activitatii, care nu trebuie sa ie o simpla reproducere, ci o prelucrare creatoare a fondului insusit.

Participand constient la joc, copilul compara ceea ce stie cu ceea ce se cere si se straduieste sa ajunga la model, in conformitate cu cerintele de executie si regulile, uneori elaborand singur reguli si modalitati de rezolvare a sarcinilor.

Jocurile de miscare mijlocesc cunoasterea realitatii motrice. Elevul observa aceasta realitate, ia cunostinta de ea, face efort sa inteleaga, reproduce logic, reactualizeaza creator. Se dezvolta astfel spiritul de observatie, capacitatea de intelegere, initiativa si creativitatea. In jocul de miscare sunt implicate toate procesele psihice cognitive: senzatia, perceptia, reprezentarea, gandirea, memoria, imaginatia.

Insusirea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor, ca si formarea si perfectionarea unor calitati motrice, finalitati principale ale jocului, se realizeaza prin multiple repetari in conditii similare sau diferite, ceea ce necesita dinamizarea intelectului. In joc, copilul isi insuseste acte motrice si totodata, invata cum sa invete; odata cu cunostintele, priceperile si deprinderile motrice, el adopta si un stil de munca, o tehnica de invatare, care presupune organizarea activitatii, succesiunea logica a etapelor. Se dezvolta astfel creativitatea, elevul fiind solicitat sa caute si sa gaseasca solutia cea mai potrivita, modalitatea care asigura succesul. Strategia jocului e, in esenta, o strategie euristica.

Jocurile de miscare ii pregatesc pe copii pentru munca, formand si dezvoltand priceperi, deprinderi si calitati motrice necesare in acest proces. Sunt asigurate dezvoltarea fizica si capacitatea de efort, precizia si rapiditatea in reactie si executie, spontaneitatea.

In cadrul jocului, intre participanti se stabilesc raporturi de colaborare, cooperare, ajutor reciproc, care reflecta specificul relatiilor de munca din societatea noastra.

Jocul formeaza deprinderi organizatorice si dezvolta capacitatea de autoorganizare, copiii asumandu-si sarcini si obligatii de care raspund in fata colectivului. Prin intermediul acestei activitati copiii se deprind sa lupte cu forte unite pentru victorie, sprijinindu-si colegii la nevoie, actionand in spiritul echitatii. Totodata, ei invata sa ia atitudine in cazurile de lezare a demnitatii umane, fata de minciuna si necinste, impotriva acelora care-si iubesc mai mult propria persoana si nu-I pretuiesc indeajuns pe ceilalti. Prin independenta relativa pe care o confera copiilor, jocul le insufla curaj si incredere in fortele proprii. Copilul nu trebuie sa se limiteze la ce i se cere si e dator sa formuleze el insusi cerinte, manifestandu-si existenta fata de sine si de cei din jur. Spiritul de echipa impune subordonarea intereselor personale celor colective, coordonarea actiunilor individuale cu cele colective.

Jocul de miscare trezeste virtutile morale ii invata pe copii sa suporte cu demnitate infrangerea si, in acelasi timp, sa pretuiasca victoria fara ingamfare. Astfel ei devin mai hotarati si mai curiosi, mai perseverenti. Existenta regulilor in joc ii determina sa se disciplineze, sa stabileasca acea legatura obligatorie intre morala si logica.

Necesitatea de a respecta regula pentru preintampinarea pedepsei apare si mai pregnant in cadrul jocurilor cu impartire pe echipe: copilul trebuie sa fie constient de faptul ca la orice greseala a sa, orice abatere de la regula jocului atrage dupa sine pedepsirea intregii echipe. Doar regula e cea care-I permite copilului, inca nesigur de posibilitatile sale, sa-si asigure un autocontrol mai mult sau mai putin sever.

In joc, copilul se afirma, dar, in acelasi timp se supune regulilor. A-ti dirija conduita inseamna a o ordona, deci a fi stapan pe ea.

Prin respectarea regulii se manifesta vointa si autonomia copilului. De multe ori, el e nevoit sa-si schimbe punctul de vedere actionand in colaborare cu ceilalti. Jocul ridica in calea participantilor obstacole ce trebuie depasite printr-un efort de vointa, stapanire si mobilizare.

Regula raspunde nevoii de ordine, exprimata prin ritmicitatea actiunilor si prin repetare.

Jocul il invata pe copil semnificatia unei sarcini. Prin intermediul acesteia, el se obisnuieste sa-si concentreze atentia, sa-si reprime instabilitatea naturala, sa faca un efort.

In situatia in care e intrecut de altii, elevul nu trebuie sa ramana marcat de complexe de inferioritate.

Sub aspectul atitudinii si conditiei, jocul reprezinta o adevarata scoala, o invitatie la actiune trecuta prin prisma ratiunii. Desi ingradita de reguli, manifestarea participantilor e libera sa, mai bine spus, liber consimtita.

Reactiile in diferite situatii, fata de parteneri, coechipieri sau adversari, fata de cerinte si rezultate, ne ofera indicatii pretioase cu privire la trasaturile caracteriale.

Germenii atitudinii corecte fata de munca se grefeaza pe un suport afectiv: placerea, bucuria participarii la joc, raspunderea pentru actiunile proprii si colective, dorinta de a executa corect sarcina trasata, mandria pentru rezultatele obtinute.

De indeplinirea prompta si corecta a sarcinilor organizatorice depinde buna desfasurare a jocului.

Stimularea interesului pentru activitatile respective se realizeaza prin cresterea treptata a dificultatilor legate de executarea sarcinilor. Depasirea acestora presupune dezvoltarea la un nivel corespunzator a trasaturilor caracteriale, in special devotamentul, onestitatea, fermitatea, initiativa, combativitatea, stapanirea de sine, curajul, hotararea, perseverenta.

Educatia nu se rezuma numai la formarea emotiilor si convingerilor, ci presupune cultivarea deprinderilor si obisnuintelor morale, a trairilor morale, a mobilurilor pentru fapte morale, fapta constituind criteriul principal in aprecierea morala a omului.

O valoare de cea mai mare importanta o are jocul in sfera motivational - dinamica.

In joc se produce trecerea de la motivele sub forma dorintelor nemijlocite preconstiente, de nuanta afectiva, la acelea sub forma intentiilor generalizate, situate la hotarul constientizarii.

In joc copilul isi controleaza manifestarile, adoptand un comportament voluntar caracterizat prin prezenta controlului realizarii modelului propus.

Eticul se coreleaza cu esteticul, caci jocul ii sensibilizeaza pe copii, le formeaza gustul pentru frumos, capacitatea de a observa si intelege frumusetea actelor motrice, de a reflecta in propria executie corectitudinea, si coordonarea, gratia si eleganta, supletea. Putem remarca atat frumusetea actiunilor intreprinse cat si comportarea frumoasa, morala, concretizata in cinste si sinceritate, in daruire si entuziasm.

Actiunile specifice jocului trebuie privite ca mijloace ale unei actiuni educative generale prin care se urmareste formarea unei personalitati multilateral dezvoltate, apta sa se integreze eficient in viata sociala. Finalitatea suprema spre care se tinde in joc este realizarea educatiei prin miscare.

Comportarea in joc se concentreaza indeosebi in jurul normelor ce privesc raporturile interpersonale.

Prin intermediul acestei activitati, copilul trece in universul evoluat al formelor superioare de activitate umana, in lumea regulilor ce dirijeaza interrelatiile umane. Se poate afirma ca jocul este o scoala a moralei in actiune.

Privit prin prisma functiei de integrare sociala, jocul apare ca un prim factor de socializare. Faptul ca toti participantii lupta pentru victoria echipei din care fac parte, duce la unire, contribuie la educarea responsabilitatii pentru executia proprie, dar si pentru cea a colegilor.

Valoarea deosebita pe care o prezinta jocul pentru procesul de integrare motiveaza asimilarea lui ca mijloc al educatiei fizice si totodata, subordonarea lui actiunii dirijate in vederea unei socializari optime.

In majoritatea cazurilor, copiii practica jocurile de miscare in grupuri, interactioneaza ca fiinte sociale, sunt constienti, capata un anumit statut, joaca un anumit rol.

Putem afirma ca in joc apar formele elementare de socializare deoarece fiecare participa la activitatea celorlalti. In masura in care grupul constituit in vederea jocului satisface cerintele acestuia, asistam la integrare.

Regulile si scopurile urmarite in activitatea respectiva il deprind pe copil sa se incadreze in grupurile sociale in care va interactiona.

Jocul reprezinta cea mai simpla organizare sociala in care este cuprins un colectiv ai carui membri isi propun un scop comun si au aceleasi interese, au un conducator, se supun de bunavoie unor reguli si lupta pentru realizarea scopului, subordonand interesele proprii celor colective.

Aceasta activitate permite insusirea unor norme si reguli de conduita sociala.

Jocul creeaza conditii care permit dezvaluirea unor autentice aptitudini de organizator si, totodata favorizeaza dezvoltarea autocontrolului, a perseverentei si fermitatii, copiii obisnuindu-se astfel sa conduca si sa fie condusi.

Privite din punct de vedere al copiilor, jocurile de miscare capata o importanta deosebita pentru ca le ofera posibilitati largi de manifestare a initiativei, de efectuarea unor anumite acte motrice, potrivit dorintelor si particularitatilor individuale. Aprecierea de care se bucura jocurile de miscare in randul copiilor se datoreaza faptului ca fiecare contine elemente de intrecere, deosebit de stimulative. Miscarea si placerea satisfac nevoile vitale ale copiilor si favorizeaza dezvoltarea lor fizica si psihica.

Nicaieri a in jocuri elevii nu gasesc teren mai potrivit pentru a-si descoperi si pune in valoare calitatile fizice si psihice pe care trebuie sa le rezolve singur sau in colaborare cu coechipierii sai, ceea ce favorizeaza formarea sau consolidarea unor insusiri cum sunt: curajul, hotararea, combativitatea, increderea in sine si in colegii de echipa, disciplina, supunerea consimtita la regulile jocului, corectitudinea, spontaneitatea, insusiri atat de necesare mai tarziu, in viata.

Prin desfasurarea efortului in comun se ofera cel mai bun prilej pentru dezvoltarea spiritului de a actiona in comun, de a renunta la interesele egoiste in favoarea celor colective.

Paralel cu descoperirea unor lucruri noi, jocul favorizeaza aplicarea cunostintelor insusite anterior.

Activitatea ludica constituie un indicator pentru diagnosticarea capacitatilor psihice si a trasaturilor de personalitate, un indiciu al dezvoltarii proceselor de cunoastere, al aptitudinilor, voitei si afectivitatii.

Totodata ofera prilejul de afirmare si exersare al particularitatilor de personalitate, pe care si le si dezvolta.

In joc sunt solicitate si dezvoltate creativitatea, mobilitatea, flexibilitatea, capacitatea de aplicare in practica a cunostintelor insusite. Intrecerea si competitia amplifica incordarea psihica, capacitatea de concentrare a atentei.

Eforturile de vointa si de gandire trebuie sa se armonizeze cu cele ale partenerilor. In jocurile pe echipe nu sunt suficiente numai actiunile inteligente individuale, ci se impune o stransa colaborare.

In cadrul acestei activitati, participantii indeplinesc sarcini si depun un anumit efort pentru finalizarea actiunii, respecta conditiile de joc. Atitudinea fata de regulile jocului o reflecta pe cea fata de regulile de convietuire sociala, fata de oameni.

Studiind reactiile participantilor putem aprecia dezvoltarea lor fizica si psihica, caracteristicile psihologice, trasaturile de personalitate.

Trebuie sa aducem in prim plan si procesul autoeducatiei si valoarea lui de necontestat, contributia jocului de miscare la dezvoltarea capacitatii de participare constienta a individului la propria sa formare. Acest proces se bazeaza pe capacitatea de analiza si apreciere, de raportare a activitatii si conduitei proprii la scopuri si cerinte, precum si la conduita si activitatea celorlalti, ceea ce presupune constientizarea individului de valoarea si lipsurile proprii. Jocul ii ofera copilului posibilitatea de a se autoconduce, punandu-l in situatia de a alege singur si de a se decide singur.

1.5. Capacitatea motrica

Capacitatea motrica este un complex de manifestari preponderent motrice (priceperi si deprinderi) conditionat de nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice, de indicii morfo-functionali, de procesele psihice (cognitive, afective, motivationale), de procesele biochimice si metabolice, toate insumate, corelate si reciproc conditionate avand ca rezultat efectuarea eficienta a actelor si actiunilor solicitate de conditiile specifice in care se practica activitatea motrica.

Capacitatea motrica este formata din :

deprinderi si priceperi motrice de baza

deprinderi si priceperi motrice utilitar aplicative

calitati motrice de baza si combinate

deprinderi si priceperi motrice specifice ramurilor /probelor sportive

a)Deprinderile motrice

Deprinderile motrice sunt componente ale capacitatii motrice ce constau in acte si actiuni motrice ajunse prin exersare la un grad inalt de stabilitate, precizie si eficienta.

Ele sunt rezultatul invatarii motrice sistematice si continue si au la baza formarea legaturilor temporale la nivelul scoartei cerebrale.

Clasificare :

deprinderi motrice de baza

deprinderi motrice utilitar-aplicative

deprinderi motrice specifice ramurilor /probelor sportive

Caracteristicile deprinderilor motrice:

reprezinta componente ale conduitei voluntare a omului

odata consolidate, acestea se executa cu indici ridicati de stabilitate, precizie, cursivitate, rapiditate, ceea ce asigura un consum redus de energie

concomitent cu perfectionarea deprinderilor motrice are loc o scadere a ponderii atentiei in indeplinirea actiunilor motrice respective; aceasta caracteristica este consecinta automatizarii unor parti componente ale deprinderilor, sau in unele cazuri a deprinderilor in intregime ;in aceasta faza de perfectionare atentia nu mai este concentrata asupra detaliilor de executie, ci se indreapta asupra rezolvarii actiunilor continuu schimbatore determinate de coechipieri, adversari sau de ambianta de concurs ;automatizarea miscarilor largeste posibilitatea aplicarii actiunilor motrice insusite si contribuie la cresterea eficientei lor; dirijarea automatizata a miscarilor nu inseamna ca acestea nu au un caracter constient ;eliberandu-se insa de controlul executarii fiecarei miscari din cadrul unei actiuni motrice complexe, constiinta indeplineste doar un rol de declansare, control si reglare motrica ;deci controlul asupra deprinderilor motrice ramane in permanenta fiind suficient sa apara mici abateri de la logica inlantuirii miscarilor pentru ca imediat constiinta sa intervina si sa se armonizeze din nou cu intreaga actiune.

in faza superioara a formarii deprinderilor motrice, pe baza interactiunii analizatorilor, a functiei de analiza si sinteza a cortexului se dezvolta unele senzatii complexe specifice diferitelor ramuri /probe sportive, in activitatea sportiva acestea fiind denumite simturi

deprinderile motrice nu sunt aptitudini motrice generale, ci modalitati de comportament motric invatat- sunt rezultatul calitativ al invatarii motrice

se perfectioneaza treptat si neuniform - in stadiul de invatare transformarile sunt multiple, iar in cel de perfectionare mult mai reduse

sunt ireversibile - miscarile componente se inlantuiescintr-un singur sens ;schimbarea unor secvente de miscare din cadrul deprinderii determina formarea unei deprinderi noi

ca aspect exterior poarta amprenta particularitatilor individuale, fiind determinate de insusirile si aptitudinile subiectilor care executa miscarea.

calitatea de executie se « altereaza » daca nu sunt repetate in timp mai indelungat

deprinderea motrica formata nu dispare niciodata total si ca atare poate fi readusa in timp scurt la parametrii initiali de executie

b)Priceperile motrice

Priceperile motrice sunt componente ale capacitatii motrice ce se definesc prin capacitatea omului de a utiliza rational posibilitatile sale motrice.

Clasificare :

priceperi motrice elementare-modalitati de actiune in care se organizeaza un raspuns motric pe baza cunostintelor si unor capacitati motrice in conditiile initiale ale invatarii motrice

priceperile motrice complexe - capacitatea individului de a-si valorifica eficient bagajul de cunostinte si deprinderi in vederea realizarii unei sarcini motrice inedite si care reclama de regula un raspuns concretizat printr-un comportament motric complex

Caracteristicile priceperilor motrice:

sunt componente neautomatizate ale activitatii motrice voluntare

sunt dependente de experienta motrica anterioara a individului

exprima maiestria practica a individului in situatii variabile

se consolideaza prim metode active de instruire, in special prin problematizare- au o mare valoare formativa

se bazeaza si influenteaza procesele cognitive (memorie, imaginatie, creativitate)

nivelul de manifestare al priceperilor este conditionat si de plasticitatea scoartei cerebrale

c) calitatile motrice

Calitatile motrice sunt componente ale capacitatii motrice si reprezinta insusiri ale organismului uman mostenite genetic cu anumiti indici si care se pot educa /dezvolta in ortogeneza prin practica vietii cotidiene sau mai ales prin procese speciale instructiv-educative

Clasificare

calitati motrice de baza - viteza, indemanare, rezistenta, forta, suplete;

calitati motrice specifice - rezultate din combinarea calitatilor motrice de baza in functie de caracteristicile activitatilor motrice.

Caracteristici

calitatile motrice sunt prezente in diferite ponderi in efectuarea oricarui act de miscare al omului;

nici o calitate motrica nu se poate manifesta in mod izolat ("pur");

in timpul efectuarii actelor /actiunilor motrice sunt prezente in acelasi timp, forme de manifestare ale tuturor calitatilor motrice, fiecare dintre acestea participand intr-o anumita proportie la realizarea miscarilor;

nivelul indicilor de viteza, rezistenta, forta, suplete nu conditioneaza numai efectuarea deprinderilor si priceperilor motrice ci si valorificarea maxima a acestora.

Bazele teoretice si metodice ale dezvoltarii vitezei

Viteza reprezinta capacitatea omului de a efectua miscarile intr-un timp cat mai scurt. Viteza este calitatea motrica care depinde de foarte multi factori, fiind, din acest punct de vedere, calitetea ceea mai complexa. Depinde in primul rand de activitatea corespunzatoare a scoartei cerebrale, respectiv de calitatea procedeelor nervoase fundamentale. Dintre factorii planului psihic al calitatii motrice viteza mentionam capacitatea de mobilizare psihica, in general, si capacitatea de concentrare a atentiei in special.

Viteza miscarilor este conditionata si de celelalte calitati motrice ca forta musculara si rezistenta neuromusculara.

Un alt factor care conditioneaza viteza miscarilor este tehnica actului motric. Nici o miscare nu se poate executa rapid, chiar daca sunt indeplinite majoritatea conditiilor, fara stapanire temeinica a tehnicii miscarii respective.

Viteza miscarilor se manifesta sub urmatoarele forme:

de reactie

de executie

de repetitie

de accelerare

de deplasare

Metoda pentru dezvoltarea diferitelor forme de manifestare ale vitezei este metoda repetarii. Astfel se vor repeta exercitii specifice, identice sau foarte apropiate ca structura, de activitatea motrica in care vrem sa dezvoltam viteza miscarilor.

Viteza are o mare importanta in jocul de baschet, deoarece ea include mai mult decat alergarea in linie dreapta. Abilitatea de a te misca rapid si eficient, dintr-o directie in alta sau alergand cu spatele este importanta, in timp ce viteza de alergare este decisiva in jocul de tranzitie, trecand de la ofensiva la defensiva si de la defensiva la ofensiva.

Bazele teoretice si metodice ale dezvoltarii indemanarii

Indemanarea reprezinta o forma de exprimare a capacitatii de performanta prin invatarea rapida a miscarilornoi si adaptarea rapida la situatii variate, conform specificului fiecarei ramuri de sport. Factorii care conditioneaza indemanarea sunt de natura biologica, motrica si psihica.

Exprimarea indemanarii este conditionata de procesele de maturizare, in special a sistemului nervos si de numarul de deprinderi motrice pe care le stapaneste subiectul. Are un caracter foarte specific fiecarui individ. Ca si viteza indemanarea este o calitate motrica al carei nivel este in mare masura determinat genetic.

Metodica dezvoltarii indemanarii urmareste urmatoarele procedee in obtinerea maestriei sale:

folosirea unor pozitii de plecare neobisnuite pentru efectuarea exercitiilor

efectuarea exercitiilor cu segmentul neandemanatic

schimbarea tempoului si a sistemului de executie

limitarea spatiului in care se efectueaza exercitiul

efectuarea procedeelor tehnice si a structurilor cu mai multe mingi, in relatii de adversitate

1.6. Particularitatile morfologice ale perioadei antepubertare

La nivelul organelor si aparatelor se remarca urmatoarele:

creierul are o greutate aproape egala cu a adultului insa din punct de vedere functional dezvoltarea nu este completa; se constata o mai buna functionare a primului sistem de semnalizare, aria motrica corticala se apropie de maturitate, activitatea nervoasa superioara se perfectioneaza in sensul ca spre sfarsitul acestei perioada, se dezvolta capacitatea de inhibitie corticala fara insa a echilibra excitatia.

Ca o particularitate metodica a acestei etape e de mentionat faptul ca in procesul de instruire sportiva timpurie, pe langa cu pondere mare a demonstratiei, se poate introduce si explicatia clara si concisa.

Analizatorul kinestezic se perfectioneaza, miscarile devin mai precise, coordonarea mai buna: contractiile inutile, neeconomice se exclud treptat. Timpul si spatiul sunt bine apreciate.

aparatul locomotor, mai precis oasele sunt mai dure prin consolidarea sistemelor functionale lamelare, ceea ce determina o crestere usoara a rezistentei acestora la solicitarile de tractiune, presiune si rasucire.

musculatura ajunge sa reprezinte 21,7% din greutatea corpului concomitent creste si tonusul muscular,ceea ce determina o imbunatatire a staticii. Din cauza masei musculare slab dezvoltate, vitezele de reactie si de repetitie sunt mai bune, insa forta este inca redusa.

sistemul cardio-vascular se prezinta cu un cord care reactioneaza puternic, dar neeconomic la efort: mecanismele de reglare sunt inca slabe, insa mai adecvate la solicitarile usoare.

aparatul respirator prezinta un torace asemanator cu al adultului ca forma, dar nu si ca dimensiuni, el ramanand in urma dezvoltarii membrelor: indicele de armonie (Erissman) ajunge la 11 ani 0; plamanii sunt asemanatori ca structura cu ai adultului, dar volumul este inca mic - datorita acestui fapt capacitatea de effort creste, dar nu indeajuns.

Nu exista substratul morfofunctional pentru sustinerea unor eforturi mari si indelungate. Diferentele pe sexe sunt inca mici si nesemnificative in ceea ce priveste efortul fizic.

Indicatii metodice

asigurarea echilibrului corpului in repaus, dar mai ales in timpul efortului intampina inca unele dificultati;

preocuparile trebuie sa fie indreptate spre insusirea unei motricitati corecte, spre formarea unei tinute frumoase, insusirea unui ritm corespunzator al miscarilor, acordand o atentie mai mare dezvoltarii musculaturii exterioare a spatelui si gatului, precum si a altor grupe musculare exterioare, urmarind prin aceasta stabilirea unui echilibru functional intre marile grupe musculare antagoniste.

rezistenta copilului la efort static e mica la aceasta varsta, in schimb activitatea

dinamica bazata pe contractii si relaxari succesive este mai putin obositoare; efortul dinamic este favorizat si de gradul crescut de excitabilitate corticala, ceea ce asigura conditii bune de activitate si pentru circulatie si pentru respiratie;

alti indici functionali cum sunt: rezistenta la hipoxie, stabilirea electrogenezei

corticale, indici respiratori si cei metabolici necesita un timp indelungat de revenire la normal; de aceea se recomanda ca efortul depus de copii la aceasta varsta (8-12 ani) sa fie bazat pe effort dinamic de scurta durata si cu pauze de refacere relativ lungi;

regimul de viata echilibrat prin alternare judicioasa a efortului fizic cu cel intelectual

si cu odihna, alimentatia rationala bogata in proteine si vitamine (A,D2,compleB) asociate cu miscarea in aer liber, contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor si la intarirea rezistentei organismului.

1.7. Particularitati psihice ale perioadei antepubertare

Gandirea in progres evident, reclama in orice act de invatare si intelegere sprijinirea pe intuitie: atentia este instabila, posibilitatile de concentrare sunt restranse, vointa slab dezvoltata.

Spiritul de imitatie este puternic: emotiile au un caracter solid, copilul este usor impresionabil, cu dispozitii labile ce alterneaza rapid de la voiosie la apatie care se exteriorizeaza cu usurinta in conduita lui. Alaturi de activitatea scolara, jocul una dintre cele mai importante activitati; sunt preferate jocurile dinamice, desi, datorita insuficientei dezvoltarii, a inhibitiei conditionate, copilul nu respecta cu strictete regulile.

Conduita e caracterizata prin voiciune, printr-o tendinta irezistibila spre miscare; copilul este gata oricand sa se joace, se ataseaza cu usurinta de adult si se straduieste sa execute cat mai corect si fara obiectii sarcinile; simte nevoia sa fie apreciat si laudat.

Recomandari psiho-pedagogice

Desi activitatea motrica e inepuizabila, copilul fiind capabil sa se joace timp indelungat fara sa se odihneasca, e necesar ca eforturile lui sa fie dozate.

Suprasolicitarea in activitatile fizice, care reclama o atentie concentrata si o capacitate de reactie mai indelungata, determina aparitia unei stari de plictiseala, tendinta de abandonare a activitatilor pe moment, insotite de manifestari de indisciplina.

Pentru unele exercitii este necesara o pregatire prealabila a copilului, intrucat in anumite situatii (fete) apare sentimentul de teama, de neincredere in fortele proprii si in ultima instanta chiar de repulsie fata de exercitiile respective. Aceasta nu inseamna ca in aceasta perioada exercitiile trebuie sa fie usoare dar nici sa nu depaseasca posibilitatile.

De cele mai multe ori cand copiii sunt pusi in situatia sa depuna eforturi mari pentru trecerea unor dificultati, dupa reusita au o satisfactie mai mare pentru succesul obtinut, constituind un veritabil stimulent pentru activitatea urmatoare.

1.8. Caracterizarea continutului jocului de minibaschet si influenta practicarii lui asupra organismului

Baschetul, joc sportiv de echipa reprezinta o ramura importanta a activitatii sportive, cu o valoare educativa deosebita. El cumuleaza pe de o parte efectele pozitive ca sport si exercitiu fizic, iar pe de alta parte efectele educative ale jocului.

Astfel se explica motivatia eficientei minibaschetului - ca o forma de practicare a jocului de baschet incepand de la 8 ani - cu contributie insemnata in dezvoltarea armonioasa a copiilor, in dezvoltarea calitatilor motrice, a priceperilor si deprinderilor si in educarea pozitiva a trasaturilor de caracter.

Jocul de baschet solicita si dezvoltarea in egala masura intregul complex de calitati motrice prin bogatul sau continut motric si varietatea de miscari pe care le solicita.

Indemanarea, coordonarea si supletea manifestate prin miscari de mare finete, sunt reflectate prin conducerea mingii in conditii diverse de echilibru, cu maxim de viteza.

Viteza este prezenta sub toate formele sale de manifestare (de reactie, de executie, de deplasare).

Forta se manifesta sub forma detentei la sariturile la panou, in precizia si adresa paselor si a aruncarilor la cos.

Rezistenta, cu caracter general si specific este manifestata in regimul celorlalte calitati motrice.

Minibaschetul contribuie la dezvoltarea armonioasa a corpului, la formarea unei tinute corecte - datorita faptului ca miscarile ce se executa in timpul jocului, cu si fara minge, sunt variate si complexe, solicitand participarea alternativa sau simultana, simetrica sau asimetrica a tuturor segmentelor corpului, in care calitatile motrice se manifesta una in regimul celeilalte.

Acest joc solicita si dezvoltarea in acelasi timp, la un nivel superior marile functiuni ale organismului, cum sunt : circulatia, respiratia, termoreglarea, metabolismul s.a.

Nu poate fi neglijata nici influenta deosebita pe care o are asupra dezvoltarii calitatilor psihice. Puterea de munca, vointa canalizate spre obtinerea victoriei, hotararea, darzenia si perseverenta sunt calitati psihice care se educa prin practicarea organizata a jocului si sunt influentate in mod evident. Aceasta influenta este subordonata spiritului colectiv de echipa, dragostei fata de coechipieri si echipa, fata de scoala sau culorile clubului din care face parte jucatorul. Dezvolta spiritul de colaborare si intrajutorare reciproca, contribuind la integrarea sociala a copilului. De asemenea, spiritul de organizare si disciplina constienta sunt educate prin insasi respectarea regulilor de joc, a arbitrajului, a incadrarii in echipa.

Practicarea organizata a minibaschetului contribuie la educarea gandirii active, creatoare. De exemplu, activitatea din joc ii obisnuieste pe copii sa analizeze situatiile, sa le compare si sa traga concluzii cu maxima rapiditate. Toate aceste procese de gandire coreleaza situatiile analizate si in final conduc la dezvoltarea atentiei distributive si a capacitatii de anticipare a actiunilor care se petrec in conditii afective crescute.

Obiective de instruire specifice minibaschetului

1.     asigurarea dezvoltarii fizice multilaterale si a capacitatii motrice generale;

2.     dezvoltarea calitatilor motrice, indeosebi viteza si indemanarea;

3.     initierea si invatarea structurilor de procedee tehnice fundamentale, legarea procedeelor tehnice invatate si aplicarea lor in actiuni tactice fundamentale in conditiile practicarii jocului bilateral;

4.     cunoasterea principalelor reguli de joc: pasi, dublu dribling, 3 sec, angajare 1 la 1, greseala personala, repunerea mingii din lateral si de la linia de fund;

5.     Formarea deprinderilor de igiena individuala si colectiva si de calire a organismului.

Modelul de joc

jocul se orienteaza spre realizarea contraatacului din orice situatie, de intrare in posesia mingii, pasand coechipierului cel mai bine demarcat, sau dribland pe centru in cea mai mare viteza;

in atacul rapid si organizat, finalizarea se realizeaza prin depasire si patrundere, ca actiuni prioritare sau prin combinatii de "da si du-te";

in atacul organizat se folosesc diferite variante de atac ale apararii om la om:

atacul cu 1 jucator pivot; cu 2 jucatori pivoti

in aparare se foloseste permanent apararea om la om agresiva pe tot terenul si pe jumatate de teren:

marcajul agresiv si la interceptie;

urmarirea la panou.

Componenta echipei

Componenta echipei se stabileste in urma efectuarii selectiei. Echipa trebuie sa fie alcatuita din 12 copii. Valorile orientative ale staturii acestora, in centimetri, pe posturi sunt:

10-12 ani - fete

Obiectivele pregatirii pe componentele antrenamentului

a). Pregatirea fizica - urmareste dezvoltarea multilaterala a calitatilor motrice: exercitiile motrice vor fi simple si usoare, evitandu-se supunerea organismului copiilor la solicitari intense. Este recomandat sa se utilizeze jocurile, in special cele sub forma de intrecere si

dezvoltarea fizica

intarirea musculaturii intregului corp, actionand analitic asupra centurii scapulo-humerale, centurii abdominale, membre superioare si inferioare

dezvoltarea capacitatii respiratorii

cresterea fortei statice de mentinere a coloanei vertebrale prin tonifierea musculaturii;

dezvoltarea calitatilor motrice

dezvoltarea vitezei cu accent pe viteza de reactie si repetitie in executia procedeelor tehnice si actiunilor tactice individuale, urmarind mentinerea ritmului sustinut in cadrul jocului;

dezvoltarea indemanarii in efectuarea structurilor tehnice si actiunilor tactice individuale de atac si aparare;

intarirea fortei intregii musculaturi;

marirea capacitatii de adaptare la eforturi de rezistenta.

b). Pregatirea tehnica - urmareste initierea copiilor in procesele de baza; elementele de baza vor fi executate in regim de viteza si durata, in conditii analoage jocului, pentru a preintampina starea de dezinteres si plictiseala din partea copiilor; se va insista asupra formarii unor deprinderi corecte, stiut fiind ca, pentru corectarea deprinderilor gresite, e necesar un timp indelungat; insusirea corecta a tehnicii va permite mai tarziu copiilor perfectionarea ei si rezolvarea creatoare a situatiilor noi create de joc, odata cu sentimentul de satisfactie datorat colaborarii cu coechipierii si faptului ca este util in joc

invatarea procedeelor tehnice fundamentale

prinderea, tinerea si pasarea mingii cu o mana si cu doua maini de pe loc si din deplasare;

oprirea, pivotarea, fenta;

driblingul cu ambele maini, in viteza, cu variatii de tempo, cu schimbari de directie, cu trecerea mingii prin fata, pe la spate cu pirueta;

schimbarea de directie si sariturile;

deplasarea cu pasi adaugati, inainte, inapoi si lateral;

alergare laterala stanga-dreapta;

jocul de picioare si lucrul de picioare

aruncarea la cos de pe loc cu o mana din fata si de deasupra capului;

aruncarea la cos din dribling, din alergare, din saritura.

c).Pregatirea tactica - constituie la aceasta varsta o simpla formalizare a copiilor cu notiunile si cerintele jocului colectiv. Este de urmarit educarea copiilor de a nu se aduna toti in zona in care se gaseste mingea, ci sa-si pastreze zonele pe teren. Copiii vor fi obisnuiti sa se orienteze rapid in functie de pozitia mingii in teren si de jucatorul in posesia caruia sa afla; copiii trebuie convinsi ca actiunile personale intr-un numar foarte mare, driblingurile inutile si aruncarile la cos in momente contraindicate, constituie aspecte daunatoare atat echipei cat si lor, pentru mentinerea locului in echipa.

invatarea actiunilor tactice individuale si colective in atac si aparare

demarajul;

patrunderea,

depasirea;

marcajul normal si agresiv;

contraatacul cu dribling pe centru;

atacul cu un jucator pivot/cu 2 jucatori pivoti;

apararea om la om si agresiva pe tot terenul si pe jumatate de teren.

Document online: Organisme si alimente modificate genetic Document online: Remediu cu ardei iuti contra durerilor sciatice

d). Pregatirea teoretica se realizeaza prin discutii atragatoare si instructive despre scopul si sarcinile jocului de baschet; profesorul ofera explicatii, comentand unele faze de joc, explicand procedeele tehnice si atitudinile unor sportivi consacrati. Ideala ar fi participarea intregii echipe la vizionarea unor meciuri din esaloanele superioare si explicarea-comentarea concomitenta si dupa incheierea partidelor, a situatiilor din teren.

e).Pregatirea psihologica urmareste educarea jucatorilor in spiritul unei conceptii sanatoase si a unei atitudini corecte fata de echipa; se urmareste crearea starii de "dorinta de victorie", motivand atat cat e posibil copiii; calitatea de invingator trebuie asociata daruirii in joc, darzeniei, curajului, mobilizarii si gandirii creatoare.

CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA CERCETARII

2.1.        Data, locul si subiectii cercetarii

Cercetarea s-a desfasurat in perioada 15.09.06 - 31.05.07 la Clubul de Baschet "Galactica"din Brasov.

Subiectii cercetarii sunt fete din grupa de minibaschet ('95-'96) condusa de d-na profesor Magda Jerebie.

Cercetarea s-a realizat pe un numar de 12 fete repartizate pe o singura grupa. La inceputul cercetarii (15.09.06) au fost parcurse testele initiale care au reflectat stadiul capacitatii motrice ale fetitelor.

Cecetarea s-a incheiat cu testarea finala care a scos in evidenta un progres fata de testarea initiala (31.05.07).

In cercetare nu am urmarit sa compar rezultatle obtinute prin diferite metode de instruire, lucrul pe care l-am vizat a fost sa scot in evidenta plusul pe care il aduc jocurile de miscare in dezvoltarea capacitatii motrice a jucatoarelor de minibaschet.

2.2.        Aparate, instalatii si materiale.

In cercetare am folosit urmatoarele materiale:

mingi de baschet

mingi medicinale

jaloane

saltele

banci de gimnastica

scaune

cronometru

2.3.        Planul cercetarii

Planul cercetarii a fost realizat prin studierea si analizarea unui singur grup de subiecti.

Experimentul

Metoda experimentala reprezinta un sistem complex de cunoastere a realitatii care verifica o relatie presupusa (data de ipoteza) dintre doua fenomene, prin provocarea si controlul acestora de catre experimentator.

Experimentul este alcatuit pe baza variabilelor experimentale.

a)       Variabila independenta

Factorul manipulat de catre experimentator se numeste variabila independenta.

In cadrul acestui experiment, variabila independenta e construita dintr-un program de exercitii si jocuri de miscare, structurat astfel:

jocuri pentru calitati motrice de baza - viteza, indemanare, rezistenta, forta

jocuri pentru calitati motrice specifice - detenta (viteza in regim de forta)

jocuri pentru procedee tehnice fara minge

jocuri pentru procedee tehnice cu minge

jocuri pentru actiuni tactice individuale/colective in atac

jocuri pentru actiuni tactice individuale/colective in aparare

Programul de jocuri este prezent in anexa lucrarii.

b)       Variabila dependenta

Factorul modificat de catre variabila independenta se numeste variabila dependenta.

Variabila dependenta in cadrul cercetarii de fata o constituie imbunatatirea adusa dezvoltarii vitezei si indemanarii, specifice jucatoarelor de minibaschet.

Variabila dependenta a fost determinata prin intermediul urmatoarelor teste/probe de control:

Descrierea probelor de control

1.    

Micul maraton - alergare in viteza maxima pe distanta de 98 m cu start din picioare. Desfasurare probei: startul se ia de la linia de fund a terenului de baschet. La semnal incepe alergarea intre liniile transversale ale terenului, conform desenului de mai jos. Cronometrul porneste in momentul in care piciorul din spate se ridica si se opreste in momentul in care pieptul executantului trece peste linia de sosire. Timpul se inregistreaza in secunde si zecimi de secunde.

2.     Proba de dribling - se parcurge traseul din diagrama de mai jos dus-intors, realizandu-se 32 schimbari de directie, folosind obligatoriu mana dreapta si stanga.

3.     Proba de aruncare la cos - se executa 10 aruncari libere la cos, de pe loc de la distanta de 4 m fata de panou.

4.     Proba de aparare - se parcurge traseul din diagrama cu plecarea jucatoarei de la punctul 1 catre 2 cu piciorul drept inainte, din 2 la 3 cu pasi adaugati, din 3 la 4 cu piciorul stang inainte, cu pasi adaugati din 4 la 1. Intregul traseu se repeta de 3 ori, realizandu-se in fond 4 trasee complete.

4

3

5.     Naveta - se transporta 4 cuburi dintr-un cerc cu F 50 cm in altul aflat la 10 m distanta intre ele. Se pleaca din cercul gol.

2.4.        Metode si tehnici de cercetare

Inainte de a incepe cerecetarea propriu-zisa am recurs la urmatoarele metode de cercetare:

metoda observatiei

metoda bibliografica

ancheta sub forma de chestionar

testarea

metoda statistico-matematica

Metoda observatiei

Observatia ca proces psihic de cunoastere activa, intentionata, planificata, sistematica are la baza un sistem de referinte, idei, ipoteze, postulate furnizate de experienta si stiinta.

Observatia este considerata de Paul Fraisse primul moment al cercetarii experimentale. Este contemplarea intentionata a unui obiect, documet, fenomen, proces.

Scopul observatiei este culegerea de date concrete a caror analiza stiintifica sa permita generalizare. In observarea stiintifica participa atat procesele senzoriale cat si procese logice , intelectuale .

Observatia stiintifica este caracterizata de :

caracterul fundamental teoretic si metodologic ;

scopuri precis formulate ;

sarcini precis delimitate ;

inregistrarea sistematica a datelor ;

publicarea si interpretarea datelor ;

o buna pregatire a celui ce face observatia .

In aceasta lucrare observatia s-a facut astfel:

Preliminar observand :

- componenta echipei;

- omogenitatea echipei;

- nivelul de dezvoltare fizica;

- nivelul capacitatii motrice;

- nivelul calitatilor motrice;

- frecventa participarii individuale;

- interesul de participare la lectie;

- calitatea lectiei de antrenament.

In timpul cercetarii :

- modul de executie al comenzilor;

receptivitatea elevilor;

- influenta efortului specific asupra subiectilor;

- evolutia grupei experiment ;

Metoda bibliografica

Aceasta metoda de cercetare presupune o informare temeinica si permanenta asupra "productiei" stiintifice a domeniului care urmeaza a fi cercetat, din care poate sa reiasa si tendinta evolutiei ulterioare a cercetariii. Presupune o analiza critica a literaturii stiintifice, expunerea ideilor mai importante si a surselor de provenienta.

Analiza si generalizarea materialelor documentare reprezinta prima etapa a lucrului asupra unui anumit domeniu care urmeaza sa fie cercetat constituind o metoda valoroasa de cercetare stiintifica.

La conceperea lucrarii am studiat carti despre:

jocuri de miscare

capacitatea motrica

minibaschet

particularitatile antrenamentului la aceasta varsta

metodologia de cercetare

prelucrarea statistica a datelor

Materialul studiat mi-a oferit importante puncte de reper in alcatuirea lucrarii, cum ar fi:

cunostinte despre capacitatea motrica

caracteristici ale jocurilor de miscare

aspecte ale rolului educativ al jocurilor de miscare

caracteristici ale jocului de minibaschet

influentele practicarii jocului de minibaschet asupra organismului

particularitati morfo-fiziologice ale perioadei ante-pubertare

particularitati psihice ale perioadei ante-pubertare

obiective urmarite in cadrul instruirii

informatii cu privire la modelul de joc si la componenta echipei

obiective ale pregatirii pe componente

Ancheta sub forma de chestionar

Chestionarul reprezinta un mod de realizare a anchetei.

Ancheta urmareste studiul opiniilor, motivelor, aptitudinilor, obiceiurilor, manierelor de a lua decizii si de a se comporta a indivizilor sau a grupurilor specifice.

Drept urmare chestionarul se aplica indivizilor sau grupurilor de indivizi, completaea datelor realizandu-se direct de catre subiecti sau in prezenta si dupa relatarile acestora de catre un operator care are posibilitatea de a face si observatii asupra raspunsurilor date de subiecti. Pentru aplicarea chestionarelor e nevoie de un operator care are rolul de a controla modul de intocmire a acestora.

Pentru usurarea muncii e indicata folosirea formularelor tiparite.

Chestionarele m-au ajutat sa observ daca tema cercetarii are cautare in randul specialistilor si in randul copiilor. Asadar am intocmit chestionare atat pentru antrenori, cat si pentru copii. Pe baza raspunsurilor primite am luat decizia de a incepe lucrarea cu ideea de a atinge punctele cele mai des subliniate in rezolvarea chestionarelor.

Modelele chestionarelor se gasesc in anexa lucrarii.

Dupa ce am observat domeniul pe care urma sa il cercetez si dupa ce am studiat literatura de specialitate si am analizat chestionarele, am trecut la conceperea lucrarii folosind cu precadere testarea si aplicarea programului incheind cu metoda statistica.

Testarea

Testarea e o proba standardizata in ceea ce priveste administrarea, interpretarea si cotarea ei si care furnizeaza date asupra anumitor caracteristici psihofiziologice sau psihice ale anumitor sarcini.

Testele reprezinta instrumente de lucru standarduizate cu valoare de model elaborate pe cale experimentala in scopul evaluarii capacitatilor fizice ale subiectilor aflati in aceeasi situatie.

Testele m-au ajutat sa evaluez munca depusa si s-o eficientizez cautand mijloacele optime pentru desfasurarea procesului de instruire.

Am realizat o testare initiala si o testare finala care a indicat progresul si imbunatatirea dezvoltarii capacitatii motrice a fetelor.

Metoda statistica

Pentru depasirea fazelor descriptive pline de termeni de comparatie subiectivi , in activitatea sportiva s-au itrodus calculele matematice .

Aceasta metoda confera o descriere mai precisa a fenomenelor, permite extragerea unor cocluzii generale in functie de anumite reguli bine conturate precum si insumarea rezultatelor cerceterii intr-o forma semnificativa .

Datele statistice permit cercetatorului sa determine gradului de omogenitate al fenomenului sau populatiilor cercetate , tendinta centrala si deviatiile de la aceasta, gradul de corelatie, gradul de corelatie dintre fenomene, ca si gradul de incredere, semnificatie pe care-l reprezinta rezultatele cercetarii.

In urma experimentului si a datelor inregistrate am calculat urmatorii indici statistici, considerati ca fiind reprezentativi pentru scopul cerceterii:

Media aritmetica

S-a calculat cu scopul de a servi ca indicator comparativ si cu scopul de a fi introdusa in formula de calcul a semnificatiei dintre medii .

S-a calculat dupa formula :

Σ - suma

X - valorile individuale obtinute

n = numarul de cazuri

Abaterea standard

S-a calculat cu scopul studierii omogenitatii grupurilor si in cazul calcularii coeficientului de variabilitate , folosindu-se urmatoarea forma :

S=±                            d²

n-1

S = suma;

d = diferenta dintre media aritmetica si fiecare valoare individuala;

n = numarul de cazuri.

Cu cat abaterea standard este mai mare, cu atat media caracterizeaza mai inexact selectivitatea aleasa.

Coeficientul de variabilitate

Reprezinta raportul dintre abaterea tip si media aritmetica . S-a calculat dupa formula :

M - media aritmetica

S - abaterea standard

Coeficientul de variabilitate poate sa ne dea indicatii asupra gradului de imprastiere in doua cazuri :

atunci cand vrem sa apreciem gradul de omogenitate al observatiei prin colectivul cercetat ;

cand vrem sa comparam valoarea a doua abateri tip, a doua siruri de observatie, ale caror elemente au valori diferite sau insusiri diferite.

In primul caz , cand ne intereseaza gradul de omogenitate al observatiei se considera valoarea coeficientului de variabilitate cuprinsa intre:

0,1 - 10 % indica o dispersie mica, deci omogenitate mare;

10,1- 20% indica o dispersie medie, deci colectivitatea este mai putin omogena.

peste 20 % indica lipsa de omogenitate, datorita unei dispersii foarte mari a colectivului sau a unui mic numar de cazuri observate.

Procentul de progres individual:

Formula de calcul pentru procent a fost:

P = (100-(TF*100/TI))/100

P = procent

TF = Timp Testare initiala

TI = Timp Testare finala

Metoda reprezentarii grafice

Vizualizarea datelor prin folosirea metodei grafice permite o intelegere mai usoara a dinamicii fenomenelor urmarite precum si raportului dintre ele .

Toate aceste metode au avut scopul de a usura, eficientiza si sistematiza munca depusa conferind lucrarii un numar sporit de informatii si un mod facil de intelegere.

2.5.        Procedura de desfasurare a cercetarii

I.              In prima parte (15.09.06 - 19.12.06) am urmarit sa dezvolt calitatile motrice de baza si sa le initiez pe fete in procedeele specifice jocului cu si fara minge. Am pus accent in mare parte pe dezvoltarea vitezei si indemanarii, dar nu am neglijat insa forta, rezistenta si detenta, calitati care au avut o pondere mai mica in cadrul antrenamentelor.

Jocul bilateral nu a lipsit din cadrul niciunui antrenament. Am incercat prin aceasta sa le deschid fetelor apetitul pentru joc si sa le dau posibilitatea sa-si manifeste si compare calitatile si priceperile/deprinderile motrice dobandite.

In aceasta parte a procesului de instruire jocurile de miscare au ponderea cea mai mare. Aici am incercat sa le familiarizez cu regulile jocului de minibaschet (si a jocurilor de miscare) si cu respectarea acestora.

II.         In a doua parte (05.01.07 - 02.04.07) m-am axat pe continuarea dezvoltarii calitatilor motrice de baza si pe consolidarea procedeelor tehnice cu mingea. Isi fac aparitia in cadrul procesului de instruire si actiunile tactice individuale/colective de atac/aparare. Acestea au fost exersate cu precadere in cadrul jocurilor bilaterale, jocuri care nu au lipsit de la nici un antrenament.

Tot in aceasta parte isi fac aparitia si jocurile de verificare sustinuta in compania echipelor reprezentative a unor scoli si licee din Brasov (6 jocuri).

III.           In ultima parte a cercetarii (19.04.07 - 31.05.07) prioritare in procesul de instruire au fost actiunile tactice individuale/colective de atac si aparare. Concomitent cu acestea, dintre calitatile motrice am pus accent doar pe dezvoltarea indemanarii.

Din punct de vedere tehnic m-am ocupat de consolidarea procedeelor specifice jocului cu mingea.

Jocul bilateral contribuie la punerea in aplicare a celor invatate, nelipsind de la nici un antrenament.

Ritmul jocurilor de verificare este acelasi cu cel din partea a doua.

Cercetarea se incheie cu o testare finala care confirma indeplinirea cu succes a ipotezei lucrarii.

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA, PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

3.1. Prezentarea datelor obtinute la testarile initiala si finala

Rezultate testare initiala (tabel 1)

Rezultate testare finala (tabel 2)

Prezentarea datelor la cele 5 probe impreuna cu calculele statistice (tabel 3)

Prezentarea procentului individual de imbunatatire pentru fiecare din cele 5 probe de control (tabel 4)

3.2. Interpretarea rezultatelor si reprezentarea grafica

Grafic 1

Proba1 - Micul maraton

Analizand rezultatele obtinute la aceasta proba (tabelele 3 si 4, graficul 1), constatam ca la testarea initiala s-a inregistrat o medie de 46,2 secunde, cu o abatere standard de 1,0 iar la testarea finala media a fost de 43,8 sec. cu o abatere standard de 0,84, ceea ce ne demonstreaza ca dispersia a fost mica in jurul valorii centrale, deci media caracterizeaza destul de exact selectivitatea aleasa.

Coeficientul de variabilitate este insa destul de mare, ceea ce denota o omogenitate slaba la aceasta proba.

Dupa cum se observa in graficul 2, procentul individual de imbunatatire este cuprins intre 1,2 si 6,9%, o crestere destul de mica dar explicabila deoarece aceasta proba presupune dezvoltarea vitezei in regim de rezistenta, calitate motrica putin imbunatatibila la aceasta varsta.

Grafic 2

Proba2 - Dribling cu schimbari de directie

Analizand rezultatele obtinute la aceasta proba (tabelele 3 si 4, graficul 1), constatam ca la testarea initiala s-a inregistrat o medie de 46,26 secunde, cu o abatere standard de 3,07 iar la testarea finala media a fost de 43,8 sec. cu o abatere standard de 2,66. Cresterea intre cele doua testari a fost de 2,46 sec., o crestere semnificativa pentru o proba de viteza in regim de indemanare.

Coeficientul de variabilitate scade fata de prima proba, fiind intre 15 si 16%, aceasta ducand la o omogenitate medie la aceasta proba.

Dupa cum se observa in graficul 3, procentul individual de imbunatatire este cuprins intre 1,4 si 9,2%, cu diferente de evolutie destul de mari intre fetitele testate.

Grafic 3

Proba3 - Proba de aparare

Analizand rezultatele obtinute la aceasta proba (tabelele 3 si 4, graficul 1), constatam ca la testarea initiala s-a inregistrat o medie de 22,83 secunde, cu o abatere standard de 1,8 iar la testarea finala media a fost de 21,68 sec. cu o abatere standard de 1,5. Cresterea intre cele doua testari a fost de 1,15 sec., o crestere semnificativa pentru o proba de viteza in regim de indemanare (orientare spatio-temporala).

Coeficientul de variabilitate scade fata de prima si a doua proba, fiind intre 12 si 14%, aceasta ducand la o omogenitate medie spre buna la aceasta proba.

Dupa cum se observa in graficul 4, procentul individual de imbunatatire este cuprins intre 0,9 si 8%, diferentele individuale de evolutie caracterizand complexitatea probei.

Grafic 4

Proba 4 - Aruncari libere (4 m.)

Analizand rezultatele obtinute la aceasta proba (tabelele 3 si 4, graficul 1), constatam ca la testarea initiala s-a inregistrat o medie de 3,91 cosuri marcate, cu o abatere standard de 1,8 iar la testarea finala media a fost de 4,16 cosuri reusite. cu o abatere standard de 1,4. Cresterea intre cele doua testari a fost de 0,25 aruncari reusite, o crestere semnificativa pentru o proba de indemanare (precizie si concentrare).

Coeficientul de variabilitate scade fata de prima si a doua proba, fiind intre 2% la testarea initiala si 2,8% la testarea finala, aceasta ducand la o omogenitate foarte mare la aceasta proba.

Dupa cum se observa in graficul 5, procentul individual de imbunatatire pleaca de la o valoare negativa -50% si ajunge la o valoare maxima de 83%, procente ce demonstreaza cresterea semificativa a indemanarii si preciziei pe perioada experimentului, acesta proba caracterizand de fapt chintesenta jocului de baschet - marcarea punctelor.

Grafic 5

Proba5 - "Naveta"

Analizand rezultatele obtinute la aceasta proba (tabelele 3 si 4, graficul 1), constatam ca la testarea initiala s-a inregistrat o medie de 25.05 secunde, cu o abatere standard de 0,8 iar la testarea finala media a fost de 24.07 sec. cu o abatere standard de 0.8. Cresterea intre cele doua testari a fost de aproape 1 sec., o crestere semnificativa pentru o proba de viteza in regim de indemanare (orientare spatio-temporala).

Coeficientul de variabilitate are valorile cele mai mari, fiind de aproximativ 28% pentru ambele testari, aceasta ducand la o omogenitate slaba la aceasta proba.

Dupa cum se observa in graficul 6, procentul individual de imbunatatire este cuprins intre 0 si 9,6%, diferentele individuale de evolutie caracterizand complexitatea probei.

Grafic 6

3.3. Interpretarea chestionarelor - pentru antrenori

Analizand chestionarele adresate antrenorilor am observat urmatoarele:

majoritatea antrenorilor (44%) folosesc jocurile de miscare pentru dezvoltarea calitatilor motrice de baza si specifice, iar restul, pentru incalzirea generala a organismului (28%) si pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si acelor specifice (28%)

majoritatea antrenorilor (57%) introduc jocurile de miscare in antrenamentele de consolidare/perfectionare, unii (28%) in orice tip de antrenament, iar altii (15%) doar in antrenamentele de invatare

majoritatea antrenorilor (72%) acorda 10-15 min pentru jocuri de miscare in cadrul unui antrenament, iar restul (28%) acorda 20-25 min pentru acestea.

majoritatea antrenorilor (57%) se confrunta cu dezordinea in cadrul aplicarii jocurilor de miscare, unii (28%) cu nerespectarea intocmai a regulilor, iar altii (15%) se confrunta cu dozarea necorespunzatoare a jocurilor de miscare

majoritatea antrenorilor (57%) subliniaza faptul ca jocurile de miscare dezvolta spirit de colaboare si intrajutorare, unii (28%) remarca faptul ca jocurile de miscare dezvolta interesul pentru miscare, iar altii (15%) observa faptul ca jocurile sunt o modalitate facila de rezolvare a sarcinilor antrenamentelor

majoritatea antrenorilor (57%) remarca participarea activa a copiilor la jocurile de miscare, unii (28%) subliniaza faptul ca ei se bucura si sunt foarte impresionati de acestea, iar altii (15%) remarca faptul ca jocurile sunt asteptate cu nerabdare de catre copii.

3.4. Interpretarea chestionarelor - pentru copii

Analizand chestionarele adresate copiilor am observat urmatoarele:

majoritatea copiilor (62%) au spus ca jocurile de miscare sunt distractive, unii (23%) au spus ca ele dezvolta spiritul de colaborare, iar altii (15%) ca te fac mai puternic

majoritatea copiilor (54%) respecta regulile si sunt corecti cand se joaca, unii (31%) incearca sa nu se certe si sa nu se supere, iar altii (15%) sunt calmi si cuviinciosi

majoritatea copiilor (69%) ii identifica drept conducatori pe aceia dintre ei care stiu sa conduca si sa organizeze grupul, unii (23%) pe cei care sunt bine pregatiti si mai puternici, iar altii (8%) pe aceia care cunosc si respecta regulile jocului

majoritatea copiilor (62%) cred ca jocurile de miscare au reguli pentru a evita certurile si discutiile, unii (30%) afirma ca regulile asigura o buna desfasurare a activitatii, iar altii (8%) cred ca fara ele nu se poate desfasura jocul

majoritatea copiilor (54%) cred ca in jocurile de miscare ies invingatori cei care isi doresc mai mult victoria si sunt uniti, unii (38%) cred ca invingatori sunt cei care stiu sa se joace si care sunt corecti si buni, iar altii (8%) ii vad invingatori pe cei mai bine pregatiti si care cunosc si respecta regulile

majoritatea copiilor (46%) se gandesc in timpul jocurilor de miscare cum sa castige cinstit, unii (31%) se gandesc cum sa colaboreze cu colegii pentru a castiga, iar altii (23%) cum sa faca sa castige

CONCLUZII SI PROPUNERI

Concluzii

1.     Dezvoltarea motricitatii este conditionata de factori interni (necunoscuti in caracterele ereditare si in activitatea marilor functiuni ale organismului) si factori externi (conditiile de viata, de educatie, de mediu, de solicitarile organismului si diversele sale activitati).

2.     Calitatile motrice care conditioneaza bunele rezultate in baschet sunt dominate de indemanare in toate compartimentele sale: coordonare neuromotrie; orientarea corpului si a segmentelor in spatiu; simtul echilibrului. Aceasta indemanare trebuie completata de o buna viteza de executie si de deplasare, mobilitate articulara, detenta, rezistenta.

3.     Indicatorii calitatilor motrice, cat si cei ai deprinderilor si priceperilor motrice, au inregistrat un real progres, fundamentat pe baza rezultatelor obtinute la probele de control finale, fapt evidentiat in capitolul precedent.

Propuneri

Pentru reusita in selectie trebuie sa avem in vedere ca anumite calitati sunt perfectibile mai putin.

usurarea si in acelasi timp eficientizarea muncii depuse de antrenor in procesul de instruire la minibaschet;

atragerea atentiei asupra efectelor pozitive si asupra starilor motivationale pe care le induc copiilor jocurile de miscare;

introducerea situatiilor imprevizibile in cadrul antrenamentului prin intermediul jocurilor de miscare;

cresterea activitatii si a motivatiei in randul sportivelor care vin la antrenamente;

formarea unei personalitati puternice in randul fetelor care iau parte la procesul de instruire specific jocului de minibaschet

BIBLIOGRAFIE:

1. Alexe N. ,,Studii privind pregatirea copiiilor si juniorilor'', Edit. Stadion, Bucuresti 1970;
2. ANASTASIADIS, Mihailidis - Antrenamentul in baschet, Atena 1989
3. ANASTASIADIS, Mihailidis - Baschet. Teorie si practica, Atena 1995
4. BOSC, Gerard; GROSGEORGE, Bernard - Guide practique du basket-ball, Vigot Edition, Pris 1982
5. BOTA, Cornelia - Fiziologia educatiei fizice si sportului, ANEFS,Bucuresti 1993.
6. BOTA, Cornelia; PRODESCU Bogdana - Fiziologia educatiei fizice si sportului. Erofiziologie, Edit. Antim Ivireanu, 1997.
7. CARSTEA, Gheorghe - Educatie fizica. Teoria si bazele metodicii, ANEFS, Bucuresti 1997.
8. CARSTEA, Gheorghe - Teoria si metodica educatiei fizice si sportului. Edit. Universul, Bucuresti 1993
9. COLIBABA - EVULET, Dumitru - Contributii la optimizarea conceptuala si practica cu metodologia de proiectare a procesului instructiv - educativ in baschet, Teza de doctorat, ANEFS, Bucuresti 1995.
10. COUSY, Bob; POWER G, Frank Jr. - Basketball. Concepts and Techniques, Allyn and Bacon Inc., Boston 1970.
11. DRAGNEA, Adrian - Antrenament sportiv. Teorie si metodologie, Vol. I si II, ANEFS, Bucuresti 1993.
12. DRAGNEA, Adrian - Antrenamentul sportiv, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1996.
13. ENOIU, Roxana - Baschetul in scoala, edit univ Tansilvania, Brasov 2003
14. ENOIU, Roxana - Manual de predare a baschetului in scoala, edit univ Tansilvania, Brasov 2003
15. EPURAN, Mihai - Psihologia sportului de performanta. Curs pentru 'Studii aprofundate', MI/ANEFS, Bucuresti 1996.
16. Faur E. 'A invata sa fii' Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1974;
17. Golu P., Mitrofan N. 'Gandirea fizica si posisibilitatile formarii ei in procesul invatarii' Analele Univ. Bucuresti, 197o ;
18. HRISCA, Aristeia; NEGULESCU, Corneliu - Baschet. Tehnica si tactica individuala. Metodica invatarii, Edit. Sport - Turism, Bucuresti 1981.
19. KIOMORZDOGLU, Eftimios - Atacul echipei si bazele antrenarii ei, Salonic 1995.
20. Kulcsar T. 'Factorii psihologici ai reusitei scolare' Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978
21. Liiceanu A. 'Imaginea de sine si structurarea sistemului motivational la elevi',Materiale Colocviul National de Psihologie, 1979
22. MATEEV, L.P.; NOVICOV, A.D. - Teoria si metodica educatiei fizice, Edit. Stadion, Bucuresti 1980.
23. MOLDOVAN, Elena - Baschet, edit univ. Transilvania, Brasov 2004
24. NEGULESCU, Corneliu - Baschet. Curs pentru 'Studii aprofundate', ANEFS, Bucuresti 1998.
25. NEGULESCU, Corneliu - Caracteristici actuale ale modelului de joc in baschet, Referat stiintific, Universitatea de Vest, Timisoara 1994.
26. NICU, Alexe - Antrenamentul sportiv modern, Edit. Editis, Bucuresti 1993.
27. Pamfil E., Ogodescu D. 'Persoana in devenire' Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1976
28. PREDESCU , Teodora - Baschet. Curs de baza, Bucuresti 1999.
29. PREDESCU , Teodora;NEGULESCU Corneliu-Curs de baschet, specializare IV, ANEFS, Bucuresti 1998.
30. PREDESCU , Teodora - Cateva aspecte privind orientarea jocului in baschetul de mare performanta, in: 'Rev. EFS' nr.1, Bucuresti 1977.
31. PREDESCU , Teodora - Despre asa-zisa tacticizare a jocului de bashet, in: 'Rev. EFS' nr.8, Bucuresti 1994.
32. PREDESCU , Teodora; NEGULESCU Corneliu - Curs de baschet, specializare III, ANEFS, Bucuresti 1994.
33. PREDESCU, Aurel; PREDESCU, Teodora; HRISCA, Aristeia - Contributii la stabilirea modelului de joc international cu implicatii asupra directiilor de actiune in forme de pregatire la baschet, in: 'Rev. EFS' nr.10, Bucuresti 1982
34. PREDESCU, Teodora; NEGULESCU Corneliu - Elaborarea modelului prospectiv de joc in baza evaluarii parametrilor fundamentali manifestati in jocurile sustinute de echipele participante la turneul de baschet masculin din cadrul Jocurilor Olimpice - Atlantice, SUA 1996, Comunicare stiintifica, 'Zilele Academice Timisene-ed. a-V-a', Timisoara 1997.
35. Serban M. 'Aprecierea calitatii in sport' Editura Sport Turism, Bucuresti 1987
36. TEODORESCU, Leon - Probleme de teorie si metodica in jocurile sportive, Edit. Sport - Turism, Bucuresti 1975.
37. TEODORESCU, Leon; PREDESCU, Teodora; VASILESCU, Lucian - Baschet. Teorie. Tactica. Probleme de metodica, Edit. Sport -Turism, Bucuresti 1079.
38. VASILESCU, Lucian - Baschet. Bazele tacticii, Edit. Sport - Turism, Bucuresti 1983.

ANEXE

ANEXA 1 - Chestionar pentru copii

Data si locul

Subiect

Echipa

1. Iti plac jocurile de miscare ? De ce ?

a.Da , pentru ca sunt distractive

b.Da , pentru ca te fac mai puternic

c. Da , pentru ca dezvolta spiritul de colaborare

2. Cum te comporti in joc ?

a) respect regulile , sunt corect

b) sunt calm si cuviincios

c) nu ma cert si nu ma supar

3. Care parteneri sunt de preferat ca responsabili in jocul de miscare ?

a) cei care cunosc si respecta regulile

b) cei care stiu sa conduca si sa organizeze

c) cei mai bine pregatiti si mai puternici

4. De ce crezi ca au reguli jocurile ?

a) pentru ca fara ele nu se poate desfasura jocul

b) pentru a evita certurile si discutiile

c) pentru a se asigura o buna organizare a activitatii

5. Cine invinge atunci cand jocurile au caracter de intrecere ?

a) cei mai bine pregatiti care cunosc si respecta regulile

b) cei care stiu sa se joace , care sunt corecti si buni

c) cei care-si doresc mai mult victoria si sunt mai uniti

6. La ce te gandesti cand participi la un joc de miscare ?

a) cum sa fac sa castig

b) cum sa castig cinstit

c) cum sa colaborez cu colegii pentru a castiga

ANEXA 2 - Chestionar pentru antrenori

Data si locul

Subiect

Echipa

1. Cu ce scop folositi in antrenament jocurile de miscare ?

a) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si a celor specifice

b) pentru dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a celor specifice

c) pentru incalzirea generala a organismului

2. In ce tipuri de antrenamente introduceti jocul de miscare ?

a) in antrenamentele de invatare

b) in antrenamentele de consolidare / perfectionare

c) in orice tip de antrenament

3. Ce pondere si ce durata acordati jocurilor de miscare in cadrul antrenamentelor ?

a) 10-15 minute 11-16 %

b) 20-25 minute 20-28 %

c) 30-35 minute 33-39 %

4. Ce dificultati apar prin folosirea jocurilor de miscare in cadrul antrenamentului ?

a) dezordinea produsa de dorinta de victorie

b) nerespectarea intocmmai a regulilor

c) dozarea necorespunzatoare a efortului

5. Ce efecte pozitive se obtin prin utilizarea jocurilor de miscare in antrenament ?

a) rezolvarea facila a sarcinilor antrenamentului

b) dezvoltarea colaborarii si intarajutorarii

c) dezvoltarea interesului pentru miscare si buna dispozitie

6. Cum reactioneaza elevii la jocurile de miscare ?

a) asteapta jocurile cu nerabdare

b) participa cu toata fiinta la desfasurarea lor

c) se bucura si sunt foarte impresionati

ANEXA 3 - SISTEMUL DE JOCURI FOLOSIT IN EXPERIMENT

Jocuri pentru :

1. Calitatea motrica

- viteza

- Al treilea fuge          -

Perechi de doi asezati in cerc , unul in spatele celuilalt , iar alti doi in afara cercului in care trebuie sa se prinda . Acestia doi pot alerga in afara cercului sau pot trece si prin interiorul acestuia . Cel care trebuie prins , pentru a scapa de prinzator si a se salva , trebuie sa se aseze in fata unei perechi , urmand sa se alerge dupa al treilea din formatie.

Acest joc se poate juca si in formatie de doi , stand unul langa altul in sezand cu picioarele intinse ; cel care trebuie prins , pentru a se salva , se aseaza in dreapta sau stanga unei perechi de doi , urmand sa se ridice si sa alerge dupa al treilea din formatie .

- Alearga mingea -

Colectivul raspandit pe ½ de teren ; unul dintre subiecti , desemnat de profesor , trebuie sa fie prins de catre mingea de baschet care va fi plasata din mana in mana (fara a se alerga cu ea in mana , deci fara a comite ''pasi" ), pana cand subiectul este atins cu mingea . Mingea nu se va arunca in cel ce trebuie prins , ci se va atinge subiectul cu ea .

- Tremuriciul -

In pozitie fundamentala joasa , bratele orientate lateral pentru aparare , alergare pe loc pe varfurile picioarelor cu miscarea bratelor sus-jos .

-alergare laterala , 2 x 20 m ;

-alergare cu spatele , 2 x 20 m ;

-start din picioare in tempo ¾ , 2 x 20 m (2 x 30 m) ;

-start din picioare in tempo 4/4 , 2 x20 m (2 x 30 m , 4 x 30 m) ;

-start din picioare la comanda (cate 2 - 4 elevi in serie sub forma de concurs )2 - 4 x 20 m ;

-start din picioare la semnal sonor prin eleminare (primii doi castigatori din fiecare grupa stau pe margine ) ;

-alergare de viteza contra cronometru pe distanta de 30 - 50 - 60 m ;

-alergare pe 15 - 20 - 30 m cu plecare din diferite pozitii (stand cu spatele spre directia de deplasare , stand sezand , stand sezand cu spatele spre directia de deplasare , stand sezand turceste , culcat facial cu bratele pe langa corp , culcat dorsal cu bratele pe langa corp ) ;

-alergare pe 15 - 20 - 30 m cu plecare precedata de executie a unui numar de sarituri cu genunchii sus ;

-alergare pe 15 - 20 - 30 m cu plecare la semnal sonor precedata de executia ''Tremuriciului" ;

-deplasari laterale cu pasi adaugati 30 m dreapta , 30 m stanga ;

- Mingea salvatoare -

Colectivul raspandit pe tot terenul ; unul dintre subiecti desemnat de professor , va trebui sa prinda , el alergand dupa oricare dintre subiectii raspanditi in sala .

Salvarea celui dupa care se alearga este mingea de baschet care trebuie sa-I fie pasata de catre ceilalti subiecti (bineinteles fara a se alerga cu ea in mana , deci fara a comite ''pasi" ) .Odata ce acesta are mingea , prinzatorul va trebui sa alerge dupa alt subiect .Se poate introduce si a doua minge in joc.

- Cine tine mingea mai mult -

Pe jumatate de teren , doua echipe echilibrate ca numar vor fi in relatie atacant- aparator .Echipa care va executa cel mai mare numar de pase fara a fi interceptata mingea de catre aparatori va castiga jocul .Jocul se face in interval de timp stabilit de catre profesor . In acest joc se vor folosi pivotarile , pasele speciale si , totodata , marcajul si demarcajul , cat si combinatia tactica de ''Da si du-te '' .

- indemanare

- Carambol -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , A si B , asezate in linie , fata in fata , la 5 m distanta intre ele , despartite de linia de mijloc a terenului .Fiecare jucator are o minge . Cei din echipa A arunca mingile cu bolta inalta spre mijlocul distantei dintre ei , iar cel din echipa B arunca mingile ca sa le loveasca .Dupa fiecare aruncare se tine evidenta mingilor lovite . Echipele schimba alternativ modul de aruncare .

Aruncarea mingii in cercuri -

Jocul se desfasoara tot intre doua echipe , A si B , asezate pe siruri de-a lungul

salii , la 4 m distanta de o stacheta ridicata la 2 m . De partea cealalta a stachetei , inaintea fiecarui sir se deseneaza cu creta 3 cercuri cu diametrul de 1 m , la distanta de 1 m intre ele , primul fiind la 2 metri de stacheta .Jucatorii arunca pe rind mingea in fiecare cerc. Pentru mingile cazute in cercuri se acorda urmatorul punctaj : in primul cerc 1 punct , in cercul al doilea 2 puncte , iar in al treilea 3 puncte . Echipa care totalizeaza mai multe puncte este declarata castigatoare .

-Aruncarea mingii in 2 cercuri -

Efectivul grupei este asezat pe un sir , in dreptul unei stachete fixate la 2 m distanta , cu inaltimea de 1,80 m . Un cerc se plaseaza la 2 m in stanga stachetei , al doilea la 3 m in dreapta stachetei , iar un capac de lada la 5 m de linia de mijloc a terenului . Pe rand jucatorii arunca mingea peste stacheta in fiecare cerc si pe lada . Punctajul care se acorda este urmatorul : in primul cerc 1 punct , in cercul al doilea 2 puncte , pe capacul de lada 3 puncte .

- Lovirea mingii care se rostogoleste -

Colectivul este dispus pe un sir , iar la 5 m in fata se plaseaza transversal o lada de gimnastica , pa capacul careia se va rostogoli o minge medicinala de la un capat la altul. Pe rind jucatorii vor arunca cu o minge de baschet in mingea medicinala rostogolita de catre 2 jucatori .

-Aruncarea mingii de baschet in cerc

Colectivul este impartit in grupe de cite 4 , iar componentii stau in formatie de careu , la 5 m distanta unul de celalalt . A arunca un cerc de gimnastica spre B , iar C cauta sa arunce mingea prin cerc lui D . Cind B retrimite cercul rosu spre A , D arunca mingea prin cerc lui C . Dupa citeva executii jucatorii schimba obiectele intre ei .

-rezistenta

- Alergare du-te vino pe echipe -

Din intregul efectiv al clasei se formeaza 2 echipe asezate 2 cite 2 in fata la distante de 150 m . La semnal pornesc in alergare , ajung sa-si schimbe locurile si se intorc . Se alearga de mai multe ori la intesitate maxima cu pauza pasiva de 50 secunde .

-Ogarul si iepurele -

Dintre jucatori se alege un prinzator - ogarul - si un urmaritor - iepurele - , ceilalti jucatori imprastiati pe teren . Ogarul urmareste iepurele care numai la semnal se poate aseza ghemuit in fata unui jucator , astfel scapand ogarul urmarind noul iepure .

Trenuletul -

Micul maraton -

Marele maraton -

- forta -

- Nu lasa mingea sa cada ! -

Colectivul este impartit in doua echipe , A si B , asezate pe siruri , fiecare pe cite o jumatate de teren . Inaintea fiecarei echipe se plaseaza cite 2 stilpi pentru sarituri , la distanta de 4 m intre ei si la 5m de la linia de plecare , cu stachetele ridicate la 1,80 m , si 4 mingi medicinale , 2 asezate in punctele 1 si 2 , la 5 m de ultima stacheta si cite o minge la primii jucatori .La semnalul de incepere acestia alearga cu mingea medicinala si in dreptul stachetei o arunca peste , trec pe dedesubt , o prind , alearga , o arunca peste a doua stacheta , trec pe sub ea , prind mingea , alearga pina la linia de fund , ocolesc mingea medicinala , se intorc in alergare , inmaneaza mingea jucatorului urmator si trec la coada sirului de unde au plecat . Se poate desfasura si sub forma de intrecere .

Pasarea mingii medicinale in zig-zag -

Colectivul este asezat pe doua linii , A , B, C , D si a , b , c , d , fata in fata , la 2 m distanta intre ele . Se executa pase in zig-zag cu mingea medicinala , de la un jucator la altul , cu mana stanga si dreapta de deasupra capului .

Stafeta ''urias-pitic '' cu mingea medicinala

Efectivul grupei este asezat pe un sir , in stind departat , la 2 m distanta intre ei . Primul jucator are mingea si o paseaza urmatorului cu mainele intinse sus-inapoi , acesta o ia si o transmite mai departe printre picioare inapoi s.a.m.d .

-Pasa in cercuri cu mingea medicinala

Colectivul este impartit in grupe de cite 3-4 jucatori , asezati in cerc foarte apropiati si executa pase voleibolate cu brateele intinse deasupra capului .

- Joc cu cu mingea medicinala

Colectivul grupei este impartit in echipe a cite 5 jucatori si se organizeaza joc intre doua echipe pe tot terenul . Se considera punct atunci cind mingea a fost asezata in semicercul de la spatiul de 3 secunde al echipei adverse . Jocul incepe de la centru cu pasarea mingii de catre profesor jucatorului care se demarca mai repede .

-detenta -

- Sotronul in 7 -

Colectivul este asezat pe un sir , in dreptul patratului nr.7 . Pe sol se deseneaza cu creta in forma de stea cu 6 colturi , 6 patrate la distanta de 2 m intre ele si in centru al 7-lea patrat . Pe rind jucatorii executa sarituri pe un picior , din patrat in patrat , in ordine numerica .

Sotronul in 9 -

Efectivul grupei este asezat pe un sir in dreptul patratului nr.1 . Pe sol se deseneaza cu creta 9 patrate , cu latura de 1 m . Pe rind , jucatorii trebuie sa sara din patrat in patrat , in ordinea numerica , cu aterizare pe ambele picioare .

Atinge mingea ! -

Jucatorii sunt asezati in formatie de cerc , la 1 m distanta intre ei , iar in mijlocul careului se afla profesorul , la distanta de 3 m de jucatori . Profesorul are o minge usoara introdusa intr-o plasa , iar capatul acesteia este legat de un bat si o invirteste deasupra capetelor jucatorilor la 40 cm . Jucatorii trebuie sa atinga mingea cu mainile .

Cercul zburator -

Din aceeasi formatie , insa profesorul are un saculet cu nisip , legat la capatul unei sfori lunga de 3 m . Acesta invirteste saculetul pe sub picioarele jucatorilor , obligandu-I sa se desprinda de pe sol , astfel incit sa nu fie atinsi de saculet, Jucatorul care a fost lovit este eliminat din joc .

Stafeta combinata

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , A si B , asezate pe siruri , fiecare pe linia de fund a terenului , in coltul din dreapta . Pe traseu se afla 4 banci de gimnastica asezate transversal , in punctele 1-3 , 2 mingi medicinale in punctele 2 si 2 mingi de baschet in punctele 4 . Parcursul se desfasoara pe trasee separate , pe cite o jumatate de teren - sau sala - .

Jucatorii alearga , sar peste banci si aterizeaza pe ambele picioare , sar peste mingea medicinala cu genunchii la piept , executa sarituri pe piciorul drept pana la linia de centru , apoi pe piciorul stang pana la banci , sar peste ele , ridica mingile de baschet , dribleaza spre cos , arunca , recupereaza , pun mingile de unde le-au luat si se deplaseaza la coada sirurilor opuse .

2. Tinerea mingii

- manevrarea mingii in diferite directii -

Jucatorii sunt raspinditi pe tot terenul si executa invirtirea mingii pe palme prin rasuciri in toate directiile : lateral , inainte-inapoi ; pase din spate peste cap si din fata inapoi ; alunecarea mingii pe un brat ridicat oblic-inainte si prinderea ei la spate ; pasarea mingii dintr-o mana in cealalta din diferite pozitii ale bratelor : sus , inainte , lateral , un brat inainte , celalalt la spate , pe sub genunchi cu un picior ridicat inainte , printre picioare . Acest joc urmareste asigurarea pozitiei cit mai bune a mingii .

- rostogolirea mingii in careu -

Jucatorii A,B,C,D sunt asezati in careu si au o minge pe care o rostogolesc pe jos de la unul la celalalt . In momentul in care mingea ajunge in dreptul unui jucator acesta indoaie genunchii , opreste mingea cu priza corecta si o rostogoleste mai departe .

- rostogolirea mingii prin tunel -

Colectivul este asezat in formatie pe un sir , de-a lungul salii , la distanta de 3 m unul de celalalt , stind departat , formind un tunel . Primul jucator rostogoleste mingea inapoi , al doilea o opreste cu priza corecta si o rostogoleste mai departe s.a.m.d.

- ricosarea mingii cu oprire -

Jucatorii sunt dispusi cite 2 , fata-n fata , la distanta de 5 m unul de celalalt . Unul arunca mingea spre celalalt in asa fel , incit aceasta sa sara de 2-3 ori . La ultima desprindere a mingii de sol , jucatorul spre care se indreapta mingea iese in intimpinare , acopera traiectoria mingii cu palmele indreptate in jos si o opreste pe sol , o ridica cu pozitia corecta a mainilor si o paseaza jucatorului din fata s.a.m.d.

- nu pierde mingea ! -

Colectivul este impartit in grupe de cite 5 jucatori , asezati pe doua siruri , fata-n fata . Pentru doua siruri se repartizeaza o minge . Primii jucatori tin mainile pe minge , iar coechipierii se prind unul pe celalalt bine de mijloc . La fluierul profesorului jucatorii trag inapoi , cautind sa smulga mingea din mana adversarului . Cel care a pierdut paraseste jocul si respectiv echipa . Dupa fiecare minge cistigata , echipa care are jucatori eliminati are voie sa introduca un jucator in echipa . Jocul se termina cind o echipa este eliminate complet .

3. Prinderea si pasarea mingii

hai sa ne-mpacam ! -

Jucatorii sunt asezati in perechi . Unul simuleaza ca-I suparat si-I intoarce mereu spatele celuilalt care cauta sa-I apara in fata si sa dea mana cu el , solicitind impacarea .

atentie la adversar ! -

Colectivul este organizat ca la jocul anterior , fata in fata , la distanta de 3 m , cu o minge la fiecare pereche. Cel care are mingea o paseaza , apoi se deplaseaza spre jucatorul cu mingea si urmareste sa intre in posesia ei . Jucatorul care are mingea o protejeaza prin fente si pivotari in toate directiile . Dupa un minut se schimba rolurile .

unde-i mingea ? -

Colectivul este organizat pe perechi , fata in fata , raspanditi pe tot terenul , cu o minge la fiecare pereche . Cel cu mingea executa diferite miscari : cu doua maini deasupra capului , cu o mana lateral , plimba mingea pe la spate , o roteste in toate sensurile , iar jucatorul celalalt incearca sa-l deposedeze de minge .

pasa de pe loc in cerc -

Jucatorii stau in formatie de cerc , iar profesorul la centru . Acesta paseaza mingea prin surprindere jucatorilor de pe cerc , care trebuie sa urmareasca foarte atenti miscarile de brate ale profesorului .

pasa de pe loc in dreptunghi -

Executantii sunt dispusi in formatie de dreptunghi , A , B , C . D, E , F , si executa pase in ordinea alfabetica : A lui B , B lui C s.a.m.d.

pasa de pe loc in ''rozeta" -

Colectivul este asezat in formatie de cerc , cu un jucator in centru care are o minge si executa pase cu cei de pe cerc , de la dreapta spre stanga . Jocul se poate desfasura si sub forma de concurs , intre doua cercuri , cu efective egale . Cistiga echipa care termina mai repede de pasat la o rotatie . Exercitiul se poate ingreuna prin pasarea mingii din ghemuit.

suveica simpla -

Colectivul este dispus pe doua siruri , A si B , asezate fata in fata , la 5 m distanta unul de celalalt , cu o minge . Cel care paseaza trece la coada sirului propriu .

pasa in 8 cu 3 jucatori -

Colectivul este impartit in grupe de cate trei , A ,B , C , si stau in linie la distanta de 5 m intre ei . La comanda profesorului de incepere a jocului paseaza in 8 intre ei . De exemplu A paseaza lui B si trece in locul lui , B paseaza lui C si se deplaseaza in locul lui C , C paseaza lui A (deplasat la B) si trece in locul lui A .

pasa in 8 cu 5 jucatori -

Jucatorii sunt dispusi astfel : A si D stau pe linia de fund in stanga si in dreapta , in afara spatiului de 3 secunde , iar B , C, E pe linia de mijloc , la distanta de 6 m de panou . La indicatia profesorului A paseaza lui B si trece in locul lui B , B paseaza lui C si trece in locul lui C , C paseaza lui D si trece in locul acestuia , D lui E s.a.m.d .

pasa in 2 cu incrucisare -

Colectivul este impartit in doua echipe , A si B , asezate in stanga si in dreapta panoului , cu fata spre cosul opus . Mingea se afla la jucatorul B . La semnalul profesorului de incepere B paseaza lui A care se deplaseaza oblic spre dreapta (cu incrucisare ) , apoi paseaza lui B care incruciseaaza cu A s..a.m.d.Dupa cursa se intorc in alergare si trec la coda sirurilor proprii .

4. Deplasarea in teren , oprirea , pasul adaugat , jocul de brate si picioare

- deplasarea in oglinda -

Jucatorii sunt asezati pe mai multe rinduri , cu fata la profesor . Acesta se deplaseaza in toate directiile ( stanga , dreapta , inainte ,inapoi ) , indicindu-le sensul cu ajutorul bratelor . Jucatorii se deplaseaza cu pasi adaugati in directia indicata de profesor . Acelasi exercitiu se poate executa cu genoflexiuni pentru ingreuiere .

leapsa in ''tromba" -

Jucatorii sunt asezati pe 2 siruri , A si a . La comanda de incepere data de profesor jucatorii A si a alearga pina la punctul B , b , se intorc , apoi alearga pana la D , d , se intorc la sirurile lor , dau leapsa urmatorilor C , c , care parcurg acelasi traseu , dupa care se aseaza la coada sirurilor . Traseul pe care il au de parcurs este marcat cu cate o minge . Se executa sub forma de stafeta .

- stafeta cu alergari combinate -

Colectivul este organizat pe doua siruri , A si B , dispuse de o parte si de cealalta a unui panou . Pe linia de fund opusa se aseaza in dreptul sirurilor cite o minge medicinala . La semnalul de incepere primii din siruri pornesc in alergare cu spatele pana la linia de mijloc , apoi se intorc si alearga cu fata pina in dreptul mingii , o ocolesc , alearga cu spatele pina la centru , se intorc si alearga cu fata pina la locul de plecare , dau leapsa urmatorilor , apoi se aseaza la coada sirului de unde au plecat .

adunarea in cuiburi -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , care se deosebesc intre ele prin culoarea tricourilor sau au aplicate pe maiouri numere cu sot si fara si sunt raspinditi pe tot terenul . La indicatia profesorului jucatorii executa joc de glezne , alergare cu genunchii la piept , sarituri ca mingea . La un fluier profesorul ridica un brat sus , indicind o directie , iar pe celalalt il duce lateral , indicind alta directie (ridicarea bratului stang sus indica ce trebuie sa faca echipa imbracata cu tricouri albe sau aceia cu numere cu sot , bratul lateral indica ce sa faca echipa cealalta) , deplasindu-se in spatiul de 3 secunde . La doua fluiere continua exercitiul .

stafeta in careu -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , asezate pe siruri in coltul drept al unei jumatati de teren . La semnal fiecare echipa se deplaseaza pe cite o jumatate de teren pe traseul dinainte stabilit si executa : A-B - alergare cu fata ; B-C - alergare cu pasi adaugati si miscari de brate spre stanga ; C-D -alergare cu spatele ; D-A - alergare cu pasi adaugati , miscari de brate spre dreapta ; A-E - alergare cu ocolirea unei mingi , dupa care revin la sirurile de unde au plecat , transmit stafeta urmatorilor , apoi trec in coada sirului .

deplasare in 8 -

Jucatorii sunt asezati pe un rind in partea stanga a spatiului de 3 secunde . Jucatorul din punctual A se deplaseaza in alergare oblic spre dreapta , ocoleste cercul din mijlocul terenului spre stanga , apoi cercul din spatiul de 3 secunde spre dreapta , iar la inapoiere ocoleste cercul din mijlocul terenului spre stanga dupa care se deplaseaza in partea dreapta a terenului in punctual B . Cind toti jucatorii au terminat cursa pornesc din nou in alergare in sens invers , din punctual B spre A .

stafeta in plic -

Jucatorii sunt plasati pe linia de fund , in punctele A si a . Jucatorul din punctul A se deplaseaza din coltul stang al terenului spre celelalte puncte astfel : A spre B in alergare cu pasi adaugati spre dreapta ; B spre C in alergare cu pasi adaugati spre stanga ; C spre D in alergare cu pasi adaugati spre dreapta ; D spre E in alergare cu pasi adaugati spre stanga ; E spre F in alergare cu pasi adaugati spre dreapta ; F spre G in alergare cu spatele ; G spre H in alergare cu fata ; H spre A in alergare cu pasi adaugati spre stanga . La intoarcere transmite leapsa jucatorului urmator , apoi trece la coada sirului . Jucatorul din sirul a parcurge acelasi traseu pe jumatatea cealalta a terenului .

deplasarea in "X" -

Colectivul este dispus pe un sir , asezat in punctul A . La semnalul de incepere primul executa pe parcursul traseului urmatoarele : intre punctele A-B -alergare cu pasi adaugati spre dreapta cu miscari laterale de brate ; intre B-C -alergare cu pasi adaugati spre stanga ; intre C-D -alergare cu pasi adaugati spre dreapta ; intre D-E - alergare cu pasi adaugati spre stanga ; intre E-F - alergare cu pasi adaugati spre dreapta ; intre F-A - alergare cu pasi adaugati spre stanga , se indreapta spre jucatorul urmator caruia ii transmite leapsa , apoi trece coada sirului .

deplasare in "M" -

Jucatorii sunt impartiti in doua grupe , asezate pe siruri , A si a , si stau in colturile din stanga ale terenului . Primii din fiecare sir parcurg urmatorul traseu : A spre B in alergare cu fata ; B spre C in alergare cu spatele ; C spre D in alergare cu fata ; D spre E in alergare cu spatele ; E spre A in alergare laterala spre stanga , se indreapta spre urmatorii , le transmit leapsa , apoi trec la coada sirului . Jocul se desfasoara sub forma de intrecere intre echipe .

sarpele -

Jucatorii sunt asezati pe un sir , aliniati dupa profesor . Profesorul alearga schimbind mereu directia in diferite parti ale salii , iar jucatorii sunt obligati sa-l urmeze , deplasindu-se continuu in serpuire .

alergare serpuita -

Colectivul este asezat pe un sir , la distanta de 3 m unul de celalalt . La semnalul de incepere dat de profesor ultimul jucator porneste in alergare serpuita printre jucatorii dinaintea lui , asezindu-se inaintea primului jucator . Urmatorul porneste in cursa imediat dupa ce jucatorul din fata lui a depasit 2 coechipieri .

alergare in doua cercuri cu schimbarea terenului -

Colectivul este impartit in doua grupe , fiecare formind un cerc . La semnalul profesorului de incepere pornesc in alergare pe circumferinta cercului , schimbind din cind in cind sensul la indicatiile profesorului . La fluierul acestuia se schimba terenurile in aceeasi formatie de cerc .

alergarea in cerc "radar" -

Jucatorii sunt asezati intr-un cerc mare , iar in mijlocul formatiei sta profesorul . La indicatia acestuia pornesc in alergare de la dreapta spre stanga . La un fluier jucatorii se intorc cu spatele spre centru si alearga cu spatele , fara sa se incomodeze pina cind profesorul fluiera de doua ori , dupa care continua alergarea obisnuita .

vizuina -

Colectivul este impartit in echipe a cite 5 jucatori , asezati in formatie de semicerc la mijlocul terenului . Jucatorii se tin strins de mana . Inapoia fiecarei echipe , in spatiul de 3 secunde , se afla marcata "vizuina" . La un fluier dat de profesor fiecare echipa (semicerc) urmareste sa traga in "vizuina" sa echipa cealalta .

Daca un jucator rupe legatura , echipa lui este sanctionata . Jocul se reia din locul unde s-a rupt . Echipa care a acumulat 5 sanctiuni este declarata invinsa.  

cursa prin imitatie -

Jucatorii sunt dispusi pe un sir , avindu-l lateral in stanga primului jucator pe profesor . Profesorul se deplaseaza in diferite ritmuri si pozitii : cu fata , cu spatele , cu pasi adaugati , cu fente , cu piruete , cu sarituri , simuleaza aruncarea mingii etc . Jucatorii sunt obligati sa fie foarte atenti si sa-l imite pe profesor .

cursa de urmarire -

Colectivul este impartit in echipe a cite 3 jucatori (1-3-5 si 2-4-6) asezate in colturile terenului de la linia de centru unde se intretaie cu liniile laterale . In cele 4 colturi ale terenului sunt plasate 4 mingi medicinale . La semnalul profesorului pornesc in alergare , de la dreapta spre stanga , pe marginile terenului , cautind fiecare sa dea leapsa jucatorului din fata . Cine-I atins paraseste terenul . La fluierul profesorului se schimba sensul alergarii .

alergare cu oprire . "Evantaiul" -

Colectivul este dispus pe un sir asezat sub panou . La semnalul profesorului pornesc pe rind din punctual A si executa cite 3 opriri intr-un timp , intre punctele A-B , B-C , C-D D-E , E-F , F-G , G-A .

alergare cu oprire dupa saritura -

Jucatorii sunt asezati in formatie de sir , in dreptul panoului . 8 mingi sau alte obiecte sunt asezate pe 2 rinduri , la distanta de 3 m una de cealalta , de-a lungul salii . La semnalul profesorului primii pornesc in alergare si executa sarituri peste mingi , cu oprire intr-un timp dupa fiecare saritura . Cind un jucator depaseste a doua minge , porneste urmatorul , dind cursei un aspect dinamic , cursiv .

5. Pivotarea

- "hai noroc !" -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , asezate pe doua siruri , fata in fata , la 5 m distanta una de cealalta . La comanda primii pornesc in usoara alergare si cind se intilnesc se opresc intr-un timp indepartat , cu piciorul drept inainte , isi intind unul celuilalt mina dreapta spunindu-si "Hai noroc" !. Dupa aceasta executa o pivotare inapoi pe piciorul drept odata cu tractionarea de maini . Acelasi exercitiu se executa si cu pivotarea pe piciorul stang .

"burghiul" -

Jucatorii sunt asezati pe un sir , la 1 m distanta unul de celalalt . Mingea se afla la primul jucator care , la semnalul profesorului de incepere executa o pivotare inainte pe piciorul stang , odata cu pasarea mingii urmatorului . Acesta , dupa primirea mingii , executa o pivotare inapoi pe piciorul stang si transmite mingea celuilalt . Pivotarea se executa alternativ , spre stanga si spre dreapta , iar la reluare schimba sensul pivotarii .

"morisca" -

Din formatie de cerc , A , B , C , D , E , F , la distanta de 3 m intre jucatori executa pase de la unul la altul spre dreapta . Dupa primirea mingii fiecare pivoteaza inapoi pe piciorul drept , iar a doua oara inainte pe piciorul stang .

"ghiventul

Colectivul este dispus pe doua siruri , A si B , fata in fata , pe liniile de fund ale terenului . Jucatorul A porneste in dribling spre mijlocul terenului , paseaza mingea cu bolta lui B care s-a deplasat spre A , opreste intr-un timp , pivoteaza inapoi spre stanga sau dreapta in pozitie joasa pe sub bratele lui A intinse lateral si dribleaza spre sirul A unde paseaza si trece la coada sirului A .

pivotarea in "bucle" -

Jucatorii sunt asezati in formatie de sir , A , B , C , D , E , de-a lungul terenului . Mingea se afla la jucatorul A . La semnalul de incepere acestia paseaza de la unul la celalalt . Dupa primirea mingii jucatorii B si D executa o pivotare inapoi pe piciorul drept , iar C si E o pivotare inapoi pe piciorul stang . La inapoiere mingea se paseaza cu pivotare pe piciorul celalalt .

6.Fente

- atentie la profesor ! -

Jucatorii sunt asezati pe mai multe siruri , cu profesorul in fata . Acesta indica o directie prin ducerea unui brat lateral (sau in alte directii) , iar jucatorii executa o fenta de privire , intorcind capul in sens invers .

atentie la fandari ! -

Colectivul este organizat ca la jocul anterior . Profesorul executa o fandare spre dreapta , simulind cu ambele brate aruncarea mingii cu doua maini spre stanga , iar jucatorii trebuie sa execute miscarea in sens invers .

fenta de pasa cu 3 jucatori si aparator -

Colectivul este impartit in grupe de cite 4 , 3 stau in formatie de triunghi , A , B , C , iar al patru-lea este aparator . Se executa pase cu fente de priviri si simulari de pase fara minge , apoi cu minge . Aparatorul iese la interceptie . Cine greseste pasa face schimb cu aparatorul .

fenta de pasa cu 4 jucatori si aparator -

Jucatorii sunt asezati cite 4 , in formatie de careu , A , B , C , D , cu un aparator la mijloc . Se executa pase in toate directiile , precedate de fente . Aparatorul urmareste mingea si cauta s-o intercepteze . Cel caruia i se intercepteaza pasa schimba locul cu aparatorul .

fenta de aruncare fara panou -

Colectivul este impartit pe perechi , A si B , fata in fata , la 2 m distanta intre ei . A dribleaza in toate directiile pe linga jucatorul B . Dupa o serie de driblinguri A se opreste , executa o fenta de aruncare in fata jucatorului B , iar acesta sare la interceptie . Dupa ce a aterizat , A arunca mingea peste jucatorul B ,il depaseste si continua exercitiul . Dupa 3 fente jucatorii schimba rolurile intre ei .

fenta de aruncare cu urmarire -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , asezate pe siruri ,A si B, pe linia de mijloc a terenului, fiecare cu fata la cite un panou . In partea stanga a primilor jucatori se afla cite un aparator semiactiv . A si B se deplaseaza in dribling spre cosuri , fiind urmariti de catre un aparator . In dreptul spatiului de 3 secunde , atacantii executa oprire intr-un timp , urmata de o fenta de aruncare . Dupa ce aparatorii sar la interceptie si aterizeaza , atacantii arunca la cos , recupereaza si schimba locurile . A trece aparator la B si B la A, jucatorul A trece la coada sirului B , iar cel de la B la coada sirului A .

atentie la semnal ! -

Colectivul este impartit in doua echipe , asezate pe siruri , pe linia de fund a terenului . Primii pornesc in alergare lenta de-a lungul terenului . La un fluier al profesorului se opresc intr-un timp , executa o fenta de depasire spre stanga si continua alergarea . La 2 fluiere executa fenta de depasire spre dreapta , apoi revin la coada sirurilor .

fenta de demarcaj prin surprindere -

Efectivul grupei este asezat pe o linie , pe linia de fund a terenului . La semnal pornesc de-a lungul terenului cu joc de glezne si la 1 fluier trec la alergare scurta de viteza , urmata de o fenta spre stanga . La 2 fluiere continua jocul de glezne . La inapoiere executa la 1 fluier fenta spre dreapta si la 2 fluiere joc de glezne .

7. Dribling

dribling pe loc cu doua mingi -

Executantii sunt raspinditi pe tot terenul , fiecare cu cite doua mingi si executa dribling de pe loc si cu deplasare , cu amindoua mingile deodata . Se poate organiza si intrecere tinind evidenta mingilor pierdute in timp de un minut .

dribling lateral (ambidextrie)

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe A si B ,asezate pe siruri , fata in fata , pe liniile laterale ale terenului , in dreptul cercurilor de la spatiul de 3 secunde de la centru . Primul din sirul A se deplaseaza lateral spre stanga pina la B pe semicerc, driblind cu mana dreapta , apoi din B la A cu acelasi dribling lateral spre dreapta cu mana stanga . Jucatorul B se deplaseaza spre A si inapoi cu acelasi dribling .

fii indeminatic (dribling combinat) -

Colectivul este dispus pe un sir in coltul din stanga al terenului . Fiecare pleaca din punctual A in dribling si parcurge traseul astfel : intre A-B cu dribling inainte , intre B-C cu dribling lateral , intre C-D cu dribling in cerc , pe cercul din centru , intre D-E cu dribling inainte , intre E-F cu dribling lateral stanga , intre F-B in dribling cu spatele , intre B-A cu dribling inainte .

leapsa in perechi cu dribling -

Colectivul este dispus pe perechi , fata in fata , fiecare jucator avind cite o minge . La comanda toti executa dribling , urmarind sa dea leapsa in genunchiul celuilalt .

scoate mingea de la adversar ! -

Colectivul este dispus pe perechi , fata in fata , fiecare jucator avind cite o minge . La semnalul de incepere toti executa dribling cu o mana , iar cu cealalta urmaresc sa scoata mingea de la adversar .

stafeta cu dribling "luneta" -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , A si B , asezate pe siruri in colturile din stanga ale terenului . La semnalul de incepere primii pornesc in dribling spre cercurile spatiilor de 3 secunde , fiecare spre un panou , ocolesc cercurile in dribling si se intorc in viteza , predau mingea din dribling urmatorului si trec la coada sirurilor de unde au plecat . Jocul se desfasoara sub forma de intrecere .

stafeta cu dribling "senila" -

Efectivul grupei este impartit in mai multe echipe , asezate pe siruri . La semnalul de incepere dat de profesor ultimul jucator de la fiecare echipa pleaca in dribling , il ocoleste pe primul , se intoarce la loc si da mingea celui din fata lui , care parcurge acelasi traseu s.a.m.d. Primul jucator cind parcurge traseul il ocoleste numai pe ultimul .

cine executa corect dribling printre picioare ? -

Jucatorii sunt asezati pe doua linii , pe liniile de fund ale terenului . La semnalul profesorului jucatorii executa dribling printre picioare deplasindu-se spre linia de centru . Dupa citeva repetari se poate organiza concurs individual , cu accent pe corectitudine si viteza .

dribleaza , pivoteaza si paseaza ! -

Jucatorii sunt impartiti in patru echipe ,A,B,C,D, asezate pe siruri , oblic , in cele 4 colturi ale terenului . Primul din sirul A porneste in dribling spre cercul din mijlocul terenului , se opreste intr-un timp , pivoteaza si paseaza lui B , dupa care trece la coada sirului B. Jucatorul din sirul B porneste in dribling pe linia de mijloc , paseaza lui D si trece la coada sirului D . D executa dribling spre cercul din centru , se opreste intr-un timp , executa pivot , paseaza lui C si trece la coaada sirului C . C dribleaza spre cercul din mijloc , paseaza lui A si trece la coada sirului A . Exercitiul se poate ingreuna introducind in joc doua mingi , la sirurile A si D .

- cursa pe numere -

Efectivul grupei se imparte in mai multe echipe , a cite 5 jucatori , asezati pe siruri pe linia de fund a terenului . Componentii unei echipe au pe tricouri acelasi numar . Profesorul striga un numar , iar jucatorii cu numerele respective ies din sir prin dreapta , ridica mingea aflata pe linia de centru si pleaca in dribling cu mana dreapta spre linia de fund opusa . Dupa ce executa un dribling dincolo de linia de fund , se intorc in dribling cu mana stanga pina la centru , lasa mingea jos si trec prin dreapta la locurile lor . Cine ajunge mai repede cistiga 1 punct . Echipa care acumuleaza mai multe puncte este declarata cistigatoare .

8. Schimbari de directie

- alergare cu schimbari de directie -

Jucatorii sunt raspinditi pe tot terenul . La semnalul profesorului executa alergare derutanta pe tot traseul , cu opriri , desprinderi , schimbari de directie si piruete . Acest joc solicita o atentie deosebita si privirea periferica pentru evitarea loviturilor intre jucatori .

alergare in zigzag -

Colectivul este impartit in doua grupe , asezate pe siruri . Inaintea lor se plaseaza 9 mingi sau alte obiecte , cite 3 pe 3 siruri , la 6 m distanta una de cealalta .

Cele de pe lateral sunt pe acelasi rind , cele din mijloc pe intervalul dintre ele . La semnalul profesorului pornesc primii in alergare in zigzag spre fiecare minge , se opresc intr-un timp , schiteaza o fenta in directia opusa deplasarii si continua cursa pina la ultima minge , pe care o ocolesc si se intorc in viteza de unde au plecat , prin lateral , fara sa mai execute altceva , apoi trec la coada sirului s.a.m.d.

atentie la minge ! -

Jucatorii sunt raspinditi pe tot terenul , cu fata la profesor . Acesta executa diferite miscari cu mingea , iar jucatorii executa alergari scurte , urmarindu-l pe profesor cu privirea . Cind acesta ridica mingea in sus , jucatorii se opresc . Cind duce mingea in mana dreapta , jucatorii trebuie sa se deplaseze spre stanga , iar cind mingea este in mana dreapta , jucatorii se deplaseaza spre dreapta .

9.Sariturile

- saritura in "ghirlanda" -

Colectivul este asezat pe un sir , inapoia liniei de fund a terenului . Pe jumatatea de teren opusa , de-a lungul salii , se deseneaza cu creta pe sol cercuri cu diametrul de 1 m , la o distanta de 1,50 m intre ele . Intre cercuri se plaseaza cite o minge medicinala . Jucatorii pornesc pe rind in alergare , sar peste minge pe cite un picior , iar in cerc pe ambele picioare , apoi trec in capatul celalalt al formatiei .

sarituri cu intoarceri in cercuri -

Jucatorii sunt asezati pe doua siruri . Inaintea fiecarui sir se plaseaza mai multe cercuri tangente (cercuri de gimnastica) . Traseul consta in executarea sariturilor de pe loc , pe ambele picioare , din cerc in cerc , cu intoarceri de 180 grade spre stanga si spre dreapta .

saritura la panou cu aterizare in cerc -

Colectivul este impartit in mai multe echipe , asezate pe siruri , la distanta de 4-5 m de cos . Sub cos se traseaza cu creta pe sol un cerc cu un diametru de 0,50 m . Jucatorii alearga pe rind , sar la cos , ating fileul si aterizeaza in cerc . Exercitiul poate fi ingreuiat prin executarea unei intoarceri de 180 grade la aterizare .

sarituri combinate (lungime-inaltime) -

Colectivul este impartit in doua echipe , asezate pe siruri inapoia liniei de fund . Inaintea fiecarei echipe se aseaza cite doua-trei banci de gimnastica transversal cu distanta intre ele . La semnal primii pornesc si executa inaintea bancilor saritura in lungime de pe loc , pe ambele picioare , iar peste banci , saritura in inaltime de pe ambele picioare .

saritura cu spatele la panou -

Colectivul este asezat pe un sir , oblic in dreapta panoului . Primul alearga spre panou , bate pe un picior , se inalta , se intoarce cu spatele la panou , recupereaza mingea aruncata in panou de catre profesor , o paseaza acestuia , apoi trece la coada sirului .

10. Aruncarea la cos de pe loc

- atentie la minge !

Efectivul grupei este dispus pe un sir , asezat inapoia liniei de aruncari libere . Profesorul sta sub cos si arunca mingea cu bolta inainte , la stanga sau la dreapta. Pe rind jucatorii se deplaseaza spre locul unde este aruncata mingea , o prind cu o oprire intr-un timp si arunca la cos , dupa care trec la coada sirului . Mingea este recuperata de catre profesor .

arunca la cos si urmareste ! -

Jucatorii sunt impartiti in doua grupe , A si B, asezati pe siruri , oblic spre cos , in stanga si dreapta panoului . Jocul consta in aruncarea la cos de pe loc . Cel care arunca urmareste mingea si o paseaza urmatorului , apoi trece la coada sirului opus.

"cosul de aur" -

Jucatorii trec pe rind prin cele 3 parti ale spatiului de 3 secunde si arunca de cite 10 ori la cos din fiecare punct . Jucatorul care se afla sub cos recupereaza si paseaza mingea , tinind si evidenta cosurilor marcate .

"turul Frantei" -

Colectivul este asezat pe un sir , sub cos . Primul jucator are mingea . Paseste lateral stanga si arunca . Daca marcheaza se deplaseaza lateral stanga la prima linie perpendiculara pe linia spatiului de 3 secunde , arunca si daca marcheaza iar se deplaseaza la a doua linie , arunca si daca marcheaza din nou trece in partea stanga a liniei de aruncari libere de unde arunca la cos . Daca marcheaza trece la mijlocul liniei de aruncari libere , arunca si daca marcheaza trece in semicercul intretaiat de unde arunca cu mana stanga . Daca si de aici marcheaza tot el continua aruncarile pe partea dreapta , pe linia laterala a spatiului de 3 secunde (in cazul in care marcheaza toate cosurile) . Daca nu transforma din punctele specificate , jucatorul nu are voie sa mai continue jocul , decit dupa ce toti ceilalti au terminat aruncarile .

cine arunca si marcheaza mai mult intr-un minut ?-

Efectivul grupei este organizat pe perechi la cite un cos . Un jucator arunca la cos , iar celalalt sta sub cos , recupereaza , paseaza mingea si tine scorul . Fiecare jucator trebuie sa treaca pe rind prin cele 3 pozitii ale spatiului de 3 secunde (lateral si central) de unde arunca la cos timp de un minut . Mingea este recuperata si pasata pe rind de cei 2 . Dupa epuizarea timpului schimba locurile intre ei . Clasamentul se face dupa numarul cosurilor marcate . De exemplu : 40 de aruncari , 40 de puncte ; 10 cosuri marcate , 10 puncte ; total : 50 puncte .

11. Aruncarea la cos din dribling

- nu lasa mingea sa cada ! -

Jucatorii sunt asezati pe doua siruri , A si B , de o parte si de cealalta a cosului , cu fata la panou . Primul din sirul A executa dribling si arunca la cos cu mana dreapta , prinde mingea inainte de a atinge solul , o paseaza urmatorului din sirul A si trece la coada sirului B. Jucatorul B dupa ce executa aceleasi actiuni trece la coada sirului A .

turul panourilor -

Din formatie pe un sir in dreptul unui panou , la citiva metri distanta , fiecare cu cite o minge executa dribling cu aruncare la cos . Daca sunt mai multe panouri distanta dintre ele se parcurge in dribling urmat de aruncare la fiecare cos . La semnalul profesorului se schimba sensul deplasarii .

releul la doua panouri -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , asezate pe siruri , pe linia de centru a terenului , orientati cu fata spre un panou . Primii pornesc in dribling , arunca la cos , recupereaza mingea , o paseaza la sirul opus , apoi trec la coada sirului unde au pasat .

paseaza , dribleaza si arunca la cos ! -

Jocul se desfasoara tot din formatie pe doua siruri , A si B , asezate pe linia de fund , cu fata spre acelasi panou . Primul din sirul A executa 3 driblinguri si paseaza lui B , B executa 3 driblinguri , paseaza lui A si continua astfel pina in apropierea panoului de unde A arunca la cos cu mana dreapta si schimba locul cu B , B recupereaza mingea , paseaza lui A si trece in locul lui A . B continua cursa si arunca la cos cu mana stanga .

cercul rotativ -

Grupa este asezata in formatie de cerc , A, B,C,D,E, in jurul cosului si fiecare jucator are cite o minge . La comanda profesorului executa dribling in cerc in jurul cosului , arunca la cos si recupereaza mingea .

12.Aruncarea la cos din alergare

- "Casanova" -

Colectivul este impartit in 3 echipe , asezate pe siruri , A,B si C , orientate spre cos , A pe centru , B si C lateral . A paseaza lui B , iar B lui C care se deplaseaza spre cos , primeste mingea si arunca . A pleaca spre cos ca aparator semiactiv la jucatorul C , recupereaza mingea , paseaza la B si trece la C , B trece la A si C la B .

"criss-cross" -

Tot din formatie pe 3 siruri , A,B si C, sirul A sta sub cos , B lateral stanga , iar C lateral dreapta . A paseaza lui B , care se deplaseaza spre mijloc si trece prin spatele lui lateral stanga , B paseaza lui C la mijloc si pleaca lateral pe dreapta , C paseaza lui A si trece lateral stanga spre cos , A paseaza lui B si se deplaseaza la dreapta , iar B paseaza lui C care arunca la cos . Jucatorii trec pe rind prin toate pozitiile .

aruncare la cos din alergare cu urmarire -

Jucatorii sunt asezati pe doua siruri , A si B , pe lateral . Primul din sirul A se deplaseaza spre cos , primeste mingea de la B , arunca , recupereaza , paseaza lui B si trece la coada sirului B, iar B trece la coada sirului A .

aruncare la cos din alergare cu incrucisare

Jucatorii sunt aliniati pe doua siruri , A si B , pe linia de fund a terenului , in stanga si dreapta panoului , orientati cu fata spre panoul opus . Jucatorul A paseaza lui B si incruciseaza cu acesta . B paseaza lui A si incruciseaza . Pasele continua pina sub cos , unde jucatorul A arunca la cos , recupereaza si cursa continua spre cosul opus unde arunca la cos B . Jucatorul A trece la B si B la A .

prinde mingea oferita si arunca la cos !

Colectivul se afla in formatie pe un sir , asezat in coltul drept al terenului , cu profesorul in apropierea spatiului de 3 secunde . Primul din sir paseaza profesorului si se deplaseaza spre cosul opus , primeste mingea oferita de profesor , arunca , recupereaaza , pleaca in dribling spre urmatorul din sirul A , paseaza si trece la coada sirului .

13.Aruncarea la cos din saritura

- mingea peste adversar -

Din formatie pe perechi , fata in fata la 1 m distanta , unul din jucatori paseaza mingea cu traiectorie inalta peste colegul din fata , il depaseste , prinde mingea si o paseaza acestuia , care continua exercitiul .

aruncare la cos din saritura , din pasa cu panoul -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , A si B ,asezate pe siruri , in stanga si in dreapta panoului , cu fata spre cos . Primii din siruri arunca mingea in panoul in dreptul lor , o recupereaza si arunca la cos din saritura .

aruncare la cos din saritura cu dribling -

Din aceeasi formatie ca la jocul precedent primii pornesc in dribling spre cos , se opresc intr-un timp , arunca la cos din saritura , recupereaza , apoi trec la coada sirurilor opuse A la B si B la A .

aruncare la cos din saritura de pe lateral -

Tot pe grupe de cite 3 , in formatie de triunghi , plasate inaintea panoului , B paseaza lui A si pleaca pe lateral , primeste mingea de la A, se opreste intr-un timp si arunca la cos din saritura . Acelasi exercitiu se desfasoara si pe partea dreapta de catre jucatorul C . A trece in locul lui B , B la C , C la A .

aruncare la cos din saritura cu 3 jucatori -

Jucatorii sunt impartiti in grupe de cite 3 , A,B,C, asezati in linie , cu fata la panou . A are mingea si paseaza lui B , se deplaseaza spre cos , primeste mingea de la B , se opreste intr-un timp si arunca la cos din saritura , recupereaza mingea si o paseaza lui C . C paseaza lui B , B lui C , care se deplaseaza sub cos , se opreste intr-un timp si arunca din saritura . C trece in locul lui A , A la B , B la C .

14. Patrundere

- patrundere cu pasa oferita -

Jucatorii sunt asezati pe doua siruri A si B , in stanga si dreapta panoului , cu fata spre cos , avind fiecare in fata cite un aparator C si D semiactiv . Profesorul se afla in semicerc . Primul din sirul A paseaza profesorului , executa o fenta spre stanga , patrunde pe partea dreapta , reprimeste mingea oferita de profesor , arunca la cos , recupereaza , paseaza profesorului , dupa care trece in locul lui D , iar D la B . Cind mingea pleaca de la jucatorul B , patrunderea se face pe partea stanga . Jucatorii C si D executa o aparare semiactiva . Dupa aruncare jucatorul B trece in locul lui D si C la A.

patrundere pe lateral cu aparator

Colectivul este impartit in grupe de cite 3 , asezate in triunghi , A,B,C, iar sub cos se afla un jucator D semiactiv . Jucatorul B paseaza lui A , iar A lui C . Dupa pasarea mingii B se demarcheaza printr-o fenta spre stanga si patrunde spre dreapta , primeste mingea de la C , arunca la cos , recupereaza si paseaza urmatorului din sirul B. C trece la A, A la B, B la D si D la C .

patrundere pe lateral cu 3 aparatori -

Jucatorii sunt asezati pe siruri : C in coltul stang al terenului , B in coltul drept , iar A lateral dreapta . Primul din sirul C paseaza lui A, A lui B care face o fenta spre stanga , patrunde pe partea dreapta , primeste mingea de la B , arunca la cos , recupereaza si paseaza urmatorului din sirul C .

patrundere pe centru cu aparator -

Din aceeasi formatie , sirul A pe centru , B lateral stanga si C lateral dreapta . Un jucator D , aparator , se afla in semicercul de 3 secunde . Jucatorul A paseaza lui C ,C lui B , iar B lui A , care dupa ce paseaza lui C face o fenta spre stanga , patrunde pe centru , primeste mingea de la B , arunca la cos , fiind marcat activ de aparatorul D , B urmareste , recupereaza si paseaza urmatorului din sirul C . Jucatorul A trece la B, B la C si C la A. Dupa ce toti jucatorii au aruncat la cos trec pe rind in locul lui D .

patrundere pe centru cu 2 aparatori -

Jucatorii A,B,C,D,E sunt asezati astfel : A pe centru , D si E la capetele liniei de aruncari libere , B si C lateral si 2 aparatori semiactivi F si G . A paseaza lui C si C lui E . A se deplaseaza spre cos , primeste mingea de la E si o paseaza jucatorului A , care dupa ce a pasat lui C executa o fenta spre stanga , porneste spre cos , primeste o pasa de la C , arunca , recupereaza si paseaza lui A . Exercitiul continua si pe partea stanga . Jucatorul A paseaza lui B , B lui D, D lui B care executa o fenta spre dreapta , se deplaseaza spre cos , primeste pasa de la D , paseaza lui B care arunca la cos , recupereaza si paseaza lui A , A trece la C, C la E , E la D , D la B si B la A .

15.Demarcaj- marcaj

- "birlogul" -

Jucatorii sunt asezati pe doua linii , A si B , fata in fata , pe mijloc , de-a lungul terenului . Jucatorii ambelor echipe urmaresc prin diferite eschive si fente sa ajunga la liniile laterale ale terenului . Jocul se desfasoara in doua reprize , a cite 2 min. si se tine evidenta jucatorilor care au ajuns la linia laterala . Fiecare jucator il marcheaza pe cel din fata lui .

cursa pe diagonala -

Jucatorii sunt impartiti in patru echipe , asezate cite 2 , A,D si B,C , in colturile din stanga ale terenului . A porneste in dribling cu mana dreapta spre centrul terenului unde se intilneste cu B care aplica marcaj . A se demarcheaza prin pivotare inapoi pe piciorul stang , porneste oblic spre stanga in dribling cu mana stanga si in apropiere pivoteaza inapoi pe piciorul drept , dribleaza spre cos , arunca , recupereaza , ii paseaza lui B si trece la B , C ii paseaza lui D si trece la D , B trece la A , D trece la C.

16.Depasirea

- depasire in suveica cu aparator -

Din formatie pe doua siruri , A si B , fata in fata , la 5 m distanta , aliniate pe diagonala unei jumatati de teren . A paseaza lui B si dupa ce executa o fenta spre stanga se indreapta spre B , reprimeste mingea de la B , patrunde la cos pe partea dreapta , arunca ,recupereaza , paseaza urmatorului din sirul A si trece la coada sirului B , iar B la A .

- depasire din semicerc -

Din formatie de semicerc , A,,B,C,D,E, inaintea panoului , C paseaza lui E, E lui A, A lui B, B lui D, iar acesta il angajeaza pe C, care , dupa o depasire spre stanga , patrunde pe dreapta si arunca la cos . Rotarea jucatorilor se face astfel : C trece la E, E la D, D la A, A la B, B la C .

- depasire cu pasa din lateral -

Colectivul este impartit in doua echipe , asezate lateral de-a lungul salii , la 5 m distanta intre ele . Primul din sirul A paseaza lui B si se deplaseaza inainte. B depaseste pe stanga , paseaza lui A si pleaca inainte . Exercitiul continua pina la cos, unde A primeste pasa de la B , arunca , recupereaza si paseaza lui B , care continua alergarea spre cosul opus . B depaseste pe dreapta , iar A pe stanga .

- depasire cu 3 jucatori si incrucisare -

Jucatorii A si B sunt plasati la mijlocul terenului , iar C lateral dreapta .C paseaza lui A . Acesta il depaseste pe B , incruciseaza cu C , dribleaza si paseaza lui C , care a trecut pe partea stanga . C paseaza lui A care s-a deplasat spre cos urmarit de B , il depaseste , dribleaza spre cos , arunca , recupereaza mingea , o paseaza la C si trece la C . Jucatorul C trece la B si B la A .

- depasire cu 2 jucatori pe lateral -

Jucatorii A si C sunt plasati la mijlocul terenului , iar B lateral stanga . Jucatorul C paseaza lui A care depaseste pe stanga pe linga B , porneste in dribling lateral spre dreapta pe sub cos si paseaza lui C care s-a deplasat pe mijloc , C se opreste intr-un timp , executa depasire spre stanga , in fata lui B care a trecut aparator , pleaca in dribling spre cos , arunca , recupereaza mingea , paseaza lui C si trece la B , B la A, iar A la C .

17. Da si du-te

- da si du-te pe 2 siruri -

Din formatie pe doua siruri A pe mijloc , B pe coltul din dreapta , A paseaza lui B , se deplaseaza spre cos , primeste mingea de la B arunca si trece la coada sirului B . B urmareste , recupereaza mingea , o paseaza urmatorului din sirul A si trece la coada sirului .

- da si du-te in triunghi -

Din formatie pe trei siruri , A,B,C, A plasat la mijloc , B lateral stanga , iar C lateral dreapta executa urmatoarele : primul din sirul A paseaza lui C si se deplaseaza spre cos , C paseaza lui B , iar B lui A , care patrunde si arunca . Jucatorul C recupereaza , dribleaza pina la B si trece la coada sirului B, B paseaza lui A si trece la A , iar A trece la coada sirului C .

- da si du-te cu circulatie in "8" -

Jucatorii A,B,C sunt asezati pe o linie , cu fata la panou D lateral stanga , iar E lateral dreapta . Cei 3 jucatori paseaza mingea intre ei cu deplasare in "8" . Cind mingea ajunge la jucatorul A , pe centru , acesta paseaza lui D si se deplaseaaza spre cos pe partea stanga . A primeste mingea de la D , arunca , recupereaza , paseaza lui A si trece la coada sirului A . Daca jucatorul A paseaza lui E , exercitiul se desfasoara pe partea dreapta . Dupa 3 patrunderi pe stanga si pe dreapta , A trece in locul lui E , E la C, C la A, A la D, D la B si B la A .

- da si du-te cu 4 jucatori -

Jucatorii sunt asezati pe patru siruri ,A,B,C,si D . A pe linia de mijloc , B si D pe partea stanga , iar C pe partea dreapta . Primul din sirul A paseaza lui B si se deplaseaza spre centru , primeste mingea de la B, o paseaza lui C si continua alergarea spre cos . C paseaza lui D si D lui A , care arunca la cos , se deplaseaza in dribling la C de unde paseaza lui A . A trece in locul lui C , C la D , D la B si B la A .

- da si du-te cu paravan -

Din formatie pe doua siruri , A si B , sirul A pe centru , iar B in coltul din dreapta . Primul din sirul A paseaza lui B si se deplaseaaza spre cos , B paseaza lui A , trece pe partea dreapta , primeste pasa de la A care trece paravan si arunca la cos din saritura . B recupereaza mingea , pleaca in dribling spre A , paseaza urmatorului din sirul A si trece la coada acestuia , jucatorii schimbind astfel locurile .

18.Contraatac

- contraatac cu un singur virf pe centru -

Profesorul are o minge si sta in dreptul cosului , iar jucatorii pe doua siruri , A si B, in stanga si in dreapta panoului . Profesorul arunca mingea in panou , o prinde , apoi o paseaza unuia din jucatori , care a ajuns mai repede la cosul opus , de exemplu jucatorului A . Dupa primirea mingii acesta executa dribling spre cos , arunca , recupereaza , paseaza profesorului si trece la coada sirului B . Jucatorul B executa in acest timp o aparare semiactiva la jucatorul A , dupa care trece la coada sirului A .

- contraatac cu a doua pasa pe centru -

Jucatorii sunt asezati pe doua siruri , A si B , sirul A pe mijloc , iar B lateral dreapta . Primul din sirul A arunca mingea in panou , o recupereaza , paseaza lui B , se deplaseaza spre centru , primeste mingea de la B , porneste in dribling spre cos , arunca mingea , o recupereaza , paseaza lui A si trece la coada sirului B , iar B la A .

- contraatac cu 2 virfuri pe lateral si un intermediar pe centru -

Efectivul grupei este impartit in 3 echipe A,B,C . Echipa A este asezata pe centru , B lateral stanga si C lateral dreapta . Primul din sirul A arunca mingea in panou , recupereaza , paseaza lui B cu care incruciseaza si se deplaseaza spre cos , primeste mingea de la B , iar acesta paseaza lui C care pleaca in plina viteza spre cos , recupereaza mingea , arunca , paseaza urmatorului din sirul A si trece la coada sirului B , B la A si A la C .

- contraatac cu 2 virfuri pe lateral , un intermediar pe centru si un aparator

Tot din formatia pe trei siruri , A,B,C, echipa A este asezata pe centru , B lateral dreapta , iar C lateral stanga . Primul din sirul A arunca mingea in panou , o recupereaza , paseaza lui B care pleaca pe centru , primeste mingea de la B , ii paseaza lui C care se deplaseaza in dribling spre cos si paseaza lui B . Acesta arunca la cos , recupereaza si ii paseaza lui A . A dupa ce a pasat lui C se deplaseaza sub cos ca aparator . A trece la coada sirului C , C la B si B la A .

-contraatac cu 5 jucatori -

Jucatorii stau asezati ca in fig.145 . A pe centru , B si C pe mijloc , iar D si E pe colturi . Jucatorul A arunca mingea in panou , o recupereaza si paseaza lui C . C paseaza lui E care se deplaseaza inainte , paseaza lui B care pleaca spre centru B lui D care se deplaseaza spre cos , primeste mingea de la B si o paseaza lui A , care dribleaza spre cos si arunca . B recupereaza si paseaza la sirul A . Jucatorul A trece in locul lui B, B la C , C la D , D la E si E la A .

19. Atac

- atac cu 3 aparatori -

Jucatorii A,B,C,D,E sunt asezati in semicerc inaintea cosului iar sub cos , se afla 3 aparatori . Jucatorii executa pase , in toate directiile . Dupa o serie de pase arunca la cos . Jucatorii din aparare lupta pentru recuperarea mingii . Aparatorul care intra in posesia mingii schimba locul cu jucatorul care a aruncat la cos .

- atac cu pase diferite -

Jucatorii sunt asezati ca la jocul precedent si executa urmatoarele pase : A paseaza lui B cu o mana de deasupra capului , B lui C pasa cu pamintul , C lui D pasa pe la spate , iar D arunca mingea in panou . E sare sa recupereze , se opreste intr-un timp si arunca la cos din saritura , dupa care trece in locul lui A , A trece la B, B la C , C la D, D la E .

- atac cu incrucisare pe mijloc -

Din aceeasi formatie , B paseaza lui A si schimba locul cu C , A paseaza lui E , E lui D si schimba locul cu D , D paseaza lui A care patrunde pe partea dreapta spre cos , arunca , recupereaza si paseaza lui B . Jucatorul A trece la B . B la D , D la E , E la C si C la A .

- atac cu patrundere pe lateral -

Jucatorii sunt asezati tot in semicerc , D-B-A-C-E . B paseaza lui C , C lui A , A lui D , D lui E care se deplaseaza in dribling spre cos , arunca , recupereaza mingea si o paseaza lui B . Jucatorul D trece in locul lui B , B la A , A la C , C la E si E la D .

-atac cu aruncare la cos cu semnal -

Jucatorii sunt asezati ca la jocul anterior si executa pase de la dreapta la stanga , odata cu schimbarea locurilor . Fiecare se deplaseaza acolo unde a pasat . Profesorul striga un jucator . Acesta arunca la cos , iar ceilalti jucatori sar sa recupereze. Cine prinde mingea se deplaseaza la linia de aruncari libere si executa o aruncare dupa care recupereaza si trece lateral dreapta .

20.Aparare

- fugi dupa adversar ! -

Jucatorii sunt asezati pe perechi , atacant si aparator . Perechile se deplaseaza intr-un spatiu cit mai redus (profesorul stabileste la inceput , dupa culoarea tricourilor , cine este atacant si cine aparator) . De exemplu , la 1 fluier ataca cei in alb , iar la 2 fluiere cei in negru . Aparatorii executa un marcaj activ , iar atacantii cauta sa se demarcheze prin fente , pivotari sau patrunderi .

- cursa cu depasire -

Jucatorii sunt asezati pe doua linii , pe linia de fund a terenului , la distanta de 2 m intre ei . La semnal jucatorii alearga cu joc de glezne spre celalalt capat al terenului . In timpul alergarii jucatorul din spate il depaseste pe cel din fata lui prin dreapta , iar la inapoiere prin stanga .

- alb - negru -

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , care au tricouri de culori diferite , si sunt asezati fata in fata , de-a lungul terenului , pe linia de mijloc . Profesorul striga o culoare . Jucatorii din echipa respectiva alearga spre linia laterala din spate , iar ceilalti cauta sa le dea leapsa , dupa care revin la loc . Se executa 4 curse . In final cistiga echipa care a avut mai putini jucatori atinsi .

- aparare de la om la om cu blocaj -

Jucatorii A,B,C sunt asezati astfel : A in coltul din stanga , B lateral stanga la cosul opus , C pe linia de mijloc . Jucatorii A si B sunt in atac , iar C in aparare . Jucatorul A se deplaseaza in dribling spre cosul opus , iar C iese la aparare . B executa un blocaj la A , oferindu-I astfel posibilitatea sa patrunda spre cos si sa arunce .

B recupereaza mingea , paseaza lui A si trece in locul lui C .A trece la B si C trece la A.

- aparare la jucatorul care dribleaza -

Jucatorii sunt asezati cite 3 pe linia de fund a terenului , avind in fata lor cite un aparator semiactiv . Atacantii dribleaza in toate directiile in fata adversarilor , arunca mingea peste ei , alearga prin dreapta lor , prind mingea , o paseaza aparatorilor , care devin atacanti , iar atacantii devin aparatori .

ANEXA 4 PLAN DE PREGATIRE ANUAL 2006- 2007            C.S."Galactica" -echipa minibaschet

ANEXA 5 - Exemplu de mezociclu

ANEXA 6 - Exemplu de microciclu

CICLU SAPTAMANAL DE ANTRENAMENT SAPTAMANA 15-21 SEPTEMBRIE 2003