Atletismul in orandiurea feudala, aparitia atletismului in epoca moderna, atletismul in epoca contemporana

ATLETISMUL IN ORANDIUREA FEUDALA

Intregul Ev Mediu traieste sub dominatia  bisericii. Educatia, in general, inclusiv educatia fizica sunt dependente total de biserica: se interzice practicarea exercitiilor fizice in scoli si se propavaduieste ascetimul.

Exercitiile de atletism isi pierd stralucirea si caracterul sportiv castigate in Grecia Antica. Totusi, din necesitati de vanatoare si razboi, seniorii si cavalerii Evului Mediu, practica unele exercitii fizice in mod organizat.

Alergarile, desi in  conditiile luptei calare si cu armuri grele nu  mai joaca un rol important, se foloseau numai pentru dezvoltarea iutelii generale.

Sariturile, in special, cea in lungime, pentru actiunilke de vanatoare.

Aruncarile, cu pietre, bolovani,lanci grele pentru lupta.

Taranimea iobaga practica sporadica, sub forma de distractiva,intr-un cadru neorganizat (la iarmaroace,serbari etc) unele alergari ,sarituri peste diverse obstacole.Cu timpul,la acestea s -au asociat si targovetea .

APARITIA ATLETISMULUI IN EPOCA MODERNA

Atletismul modern apare si se construieste ca sport in Anglia, pe la mijlocul secolului al IXI lea.

Se apreciaza ca Anglia a mostenit traditia unor exercitii de atletism de la ceilalti care au trait pe teritoriul Irlandei.

Burghezia organizeaza formele de practicare a atletismului,infintand cluburi si asocati sportive(astfel in 1850 la Oxford ia fiinta primul culub atletic) pe langa colegiile si universitati in care studiaza tineretul nobiliar si fii marii burghezii.

Englezii standarlizeaza unele dimensiuni materiale si terenuri , care ramaneau neschimbate pana in zilele noastre ,ca si cum ar vrea sa demonstreze, si prin aceasta paternitate, atletismului modern .

Exemplu : lungimea pragului la saritura in lungime,a opritoarei la aruncarea greutata,latimea culoarului de alergare(1,22m=4 picioare) ;diametru cercurilor de aruncare,greutatea si a ciocanului(2,13m=7 picioare) ;distanta intre garduri(9,14m=10 yarzi) ;greutatea ciocanului si agreutatii(7,257 kg =16livoe).Modelul de organizare si de desfasurare a atletismului competitional,este preluat si se dezvolta in toate tarile capitaliste.

Unele date cronologice referitoare la reanvierea Jocurilor Olimpice

- La 25.XI.1892, in amfitreatrul Sarbonei din Paris ,omul de cultura franceza Pierre de Coubertiu, lanseaza ideea reanvierii vechi concepti a olimpismului grecesc.

-La 23.VI 1894. la paris ,reprezentanta a 49 asociatii de 12 tari au hotarat restabilirea Jocurilor Olimpice .

- Prima editie a Jocurilor Olimpice Moderne  -15.IV.1896 la Atena .

participa 12 tari

- atletismul ocupa in programul Jocuriloe Olimpice un loc central ,cu cele 12 probe rezervate exclusiv barbatilor  100m (12,0) ; 400 (54,2), 800m, inaltimea (1,81m), lungimea(6,35m), prajina(3,30m),tripul salt (13,71m) greutate(11,22m), disc(29,15m).

-La 17.VII.1912, la Stokholm, ia fiinta Federatia Internationala de Atletism Aineator(FIAA)

-In 1913,Congresul FIAA decide ca atletismul sa cuprinda 30 de probe , iar Jocurile Sportive sa fie '' singurele campionate mondiale de atletism ''. Totul cu acest prilej se emite primul regulament tehnic pentru toate concursurile de atletism si se omologheaza recordurile mondiale stabilite pana la aceea data (cel mai vechi era din anul 1870 la cursa de 20 mile mars si apartinea englezului T.Griffith, cu 24 :27'52,0.

Referat: Necesarul de Bioelemente Minerale Proiect: Identificarea peroxidazei

-In 1921 pana in 1931 alergatorul finlandez Paavo Nuomi, sa afirmat ca unul din cei mai straluciti atleti din toate timprile ,castigand 9 medali de aur la Jocurile Olimpice si doborand 20 de recorduri mondiale pe distanta de la 1500m-20000m.

-Tot in 1921 a fost fondata Federatia Sportiva internationala a Fenmeilor (FSIF)

-In 1923 se decide acceptarea atletismului feminine in FIAA

-1928-la Jocurile Olimpice de la Amsterdam participa pentru prima data femeile, la urmatoarele probe:100m (12,2), 4x100m (48,3), inaltime (1,59),disc (39,62m)

-In anul 1934, la Torino se organizeaza prima editie a Cmpionatelor Europene, numai pentru barbati, la urmatoarele probe atletice :100 m (10,6), 200m (21,5), 400m (47,9) ,800m (1 :52) ;1500m (3 :54,6);5000m (14 :36,8) ,10000m (31:02,6) ;110mg (14,8) ;400mg (53,2) ; inaltimea ; lungimea (7,45m) ;prajina (4,00m) ; triplusalt (14,89m) ; greutatea (15,19m) ; disc (50,38m) ; sulita (76,66m) ; ciocan (50,34) ; maraton (2:52 :29,0) ; 50 km mars (4 :52,6) decatlov (6858p) ;4x100m (41,0) ;4x400m(3:41,1)

- Din anul 1938 participa la C.E. si femeile ,la urmatoarele probe :100m (11,9) ; 200m (23,8) ; 80mg (11,6) ; inaltimea (1,64) ; lungimea (5,86m) ; greutate (13,29m) ; disc (44,80m) ;sulita (45,58m) ; 4x100m (46,8)

ATLETISMUL IN EPOCA CONTEMPORANA

Dupa cel de-al doilea razboi mondial ,atletismul cunoaste o dezvolate deosebita ,diversificandu-se aria de participare si odata cu aceasta firesc , teama si metodica invatamantului,a antrenamentului atletismului, de asemenea baza materiala si sistemului de organizare .Se constituie noi ramuri ale atletismului cum sunt :

- atletismul ca componenta de baza a educatiei fizice scolare ,

- atletismul de masa ca mijloc de intretinere si intarire a sanatati ,

- atletismul de performanta ;

- atletismul de inalta performanta

In prezent ,toate sistemele moderne de educatie fizica din lumea cuprinde , pentru multiplele lor functia formativa, o mare parte din exercitale si problele atletismului.

Sistemul competitional si marii atletii

Alergarile executate libere, in tempo moderat, prin parcuri,gradini,pe marginea soselelor , acopera un teren tot mai vast, in randul cetatenilor de toate varstele,

In lume ,la marile hoteluri, odata cu primirea cheiei, se primeste si harta cu traseele pe unde se poate alerga. Alergarea ,pe drept cuvant este socotita atat de specialisti cat si de mase de oamenii, mijloc curativ, intretinator de sanatate si contracarare a neajunsurilor pricinuite de viata sedentarade epoca masinilor ,a automatizari si a robotizarilor.

Alergarea autodirijata s-a constituit si se constituie in aceasta epoca, in cel mai puternic tonifiant al aparaturi cardio-respiratorie, ce se afla la indemana orcui.

Privind atletismul ca sport, se constata un proces de divdrsificare si amplificare atat in continut ( probe, mijloace si metode de antrenament) cat si in formele si activitatile care asigura cresterea performantelor atletice perfectionarea continua a practicii.

A crescut numarul problelor oficiale la competitiile mondiale ( de exemplu la Jocurile Olimpice din 1948 s -au disputat 32 de probe , la Jocurile Olimpice din 1960 au fost 35 de probe , la Jocurile Olimpice din 1984 au fost 41 de probe iar la Jocurile Olimpice din 1992 au fost 42 de probe ).

S-au infiintat noi competitii de anvergura mondiala ( Jocurile Olimpice, Cupa Europei CE, Cupa Mondiala , CM)

S-a dezvoltat sistemul competitional international, datorita organizarii tot mai multor intreceri intre tari (sistem bilateral-meci), mitinguri atletice, campionate internationale ,etc

S-au introdus deasemenea, in sistemul competiionale, Campionatele Mondiale pentru juniori.

Concursurile interne se organizeaza pe baza categoriilor de varsta (copiii, juniori, tineret, seniori) de profesiune , de nivel de pregatire.

Performantele au crescut intr-un ritm deosebit de rapid, atingand valori imprevizibile , in raport chiar cu cele mai optimiste prognoze elaborate vreodata. Cu riscul de a fi depasite din start , prezint recordurile mondiale prognozate pentru anul 1990 si aceasta ca o preocupare a oamenilor de stiinta privind posibilitatile umane, corelate cu posibilitatile si influentele celorlante stiinte implicate in activitatea de educatie fizica .

Dintre atleti care in perioada postbelica au stralucit se cuvine sa amintim din cei multi intr-o relativa ordine cronologica , urmatorii :

-poliatlet Fany Blaukers Koon ( Olanda) ;

-alergatorul de fond Emil Zatopek ( SUA );

-aruncatorul de greutate Pary O'Brian( SUA ) ;

-saritorul de inaltime Valeri Brimel ;

-saritoarea in inaltime Iolanda Balas ( Romania ) ;

-discobolul Al Oerter ( SUA );

-maratonistul Bikila Abebe ( Etiopia );

-saritorul in lungime Bob Beamon ( Finlanda );

-fondistul Lasseu Viereu ( Finlanda ) ;

- alergatoru de viteza Irena Kocli ( RDG ) ;

-saritoarele in lungime : -Viorica Viscopoleaun ( URSS)

-Anisoara Ceesmir ( URSS )

-Vali Ionescu ( URSS )

-Fondistul Vladimir Kut ( URSS )