Retete din carne de miel

RETETE DIN CARNE DE MIEL

sfintirea bucatelor de pasti

Aici e insa locul sa observam ca cei mai multi insi nu duc la biserica numai pasca de sfintit, ci dimpreuna cu aceasta mai duc si o multime de alte obiecte, precum: vreo cateva oua rosii si vreo cateva oua albe fierte si curatite, apoi slanina, branza noua sau cas, carnati, uni, sare, hrean, usturoi, busuioc si samanta de busuioc, tamaie, smirna, oprescure, faina, cuisoare, piper, potbal, sineala, precum si o bucatica din petica cu care s-au sters ouale cele rosii.

Iar unde este datina de a se taia un miel sau un purcel de Pasti, nu unul ii duce si pre acestia (c? sfintit, si anume purcelul totdeauna cu o bucatica de hrean in gura.

Bucatele si lucrurile sfintite de Pasti au puteri magice, de aceea se pastreaza si se folosesc in tot timpul anului, ca leacuri, farmece si aparatoare de multe rele.

Slanina, Aceasta se intrebuinteaza spre mai multe leacuri, precum daca face vreo vita sau vreun om vreo rana, atunci se unge cu slanina de aceasta si-i trece. Daca peste an se bolnaveste vreun om sau vreo vita si daca mananca sau unge cu slanina de aceasta, ii trece, Daca i s-a scrintit cuiva vreun picior sau vreo mana si se unge cu slanina de aceasta, asemenea ii trece. Daca cineva bolnav de friguri sau de alta ceva, se pune pe o lespede tamaie alba si neagra si slanina, si se afuma bolnavul. Daca este cineva bolnav de gat sau il doare altceva, se unge cu slanina de aceasta.

Daca vreo vita sangera sau patimeste de vreo alta boala, i se da slanina de aceasta de mancat, in fine, se mai intrebuintaza slanina aceasta inca si la boala de dansele.

Hreanul Cine mananca hrean de acesta, cand vine de la biserica acasa, acela se zice ca este iute si sanatos peste tot anul ca hreanul Iar daca se pune prin cofele cu apa, precum si in fantani, apa se curateste de toate aruncaturile ce se dau prin fantani de catre muierile cele pizmuitoare, iar cea maloasa capata un gust mai curat si mai placut. Mai departe se taie si se da in tarate la vie tot cu aceasta presupunere, cugetand ca cam pe timpul acesta umbla mai multe boa/e, precum mai cu seama gusatul oilor si altele, in fine, hreanul acesta se intrebuinteaza si contra frigurilor,

Untul se pune in urechea unei vite, care are pohoiala sau pe care o doare vreun picior.

Sarea se arunca in apa spre intocmirea gustului si mai cu seama o pastreaza si o intrebuinteaza la sfintirea fantanilor, in loc de alta sare. O -semna insa o dau amestecata prin mancarea vitelor sau o intrebuinteaza si ca leac contra frigurilor si de albeata.

Sineala, si anume de ceea ce se intrebuinteaza la varuit, zice ca e buna de ceas rau, si anume cand il apuca ori pe cine boala aceasta, atunci i se da de baut sineala de aceasta -in apa sau in alte bauturi, si band-o ii trece.

Branza noua de primavara si casul se pun de aceea cu pasca la sfintit, ca sa nu se manance dintr-ntai nesfintite, ci sa fie sfintite. Afara de aceasta, casul se intrebuinteaza si ca leac contra frigurilor.

Fotbalul, lat. Tussilago farfara. Acesta se pune in mulgatoarea vacilor cu apa, si cu floarea lui se spala apoi mulgatoarea, anume ca vacile sa dea lapte mult si bun si sa fie untul galben ca floarea  potbalului.-

Zaharul Daca are cineva albeata la ochi, atunci se sfarma zaharul acesta si se sufla in ochiul cu albeata, atat la oameni cat si la vite,

Cuisoarele sunt bune de pus la masele, cand acelea te dor, Faina. Cand se face la vreo vita albeata pe vreun ochi, i se freaca ochiul cu faina de aceasta sfintita in ziua de Pasti si apoi albeata se trece.

Usturoiul. O seama de femei pun in blidul cu pasca mai multi catei de usturoi, din cauza ca usturoiul sfintit, dupa credinta lor, punandu-se in pamant, nicicand nu se strica, adica nu putrezeste, Afara de aceasta, usturoiul serveste spre alungarea strigelor de la casa. De aceea se si ung usorii de la usile grajdurilor cu usturoi de acesta, anume ca sa nu se apropie strigele de vite si cu deosebire de vacile cele mulgatoare, ca sa le ia mana. in fine usturoiul acesta e bun de frecat pe oamenii cei bolnavi, si cu deosebire cei ce au vatamatura.

Document online: Atentie la alimentele toxice Proiect: Zaharul - valoarea lui alimentara

Samanta de busuioc se sfinteste dimpreuna cu pasca, de aceea ca busuiocul, care va rasari si creste dintr-insa, sa infloreasca mai frumos si sa miroasa mai tare si mai placut ca de obicei. Iar cu firele de busuioc, care se sfintesc, se afuma de regula cei ce au durere de urechi.

Busuiocul e inspiratorul dragostei, dupa cum se stie; usturoiul, scutul cel mai puternic in contra strigoilor, pociturilor si deochiturilor, precum si aparator de boale, iar de mirosul tamaiei dracul fuge si nu se poate lipi de om. Toate aceste puteri, intarite cu puterea lui Dumnezeu, devin un zid de apararea in jurul omului si nici un dusman nu se poate apropia.Inarmat cu aceste trei scuturi, chiar nesfintite, dar sorocite, afara de usturoi, care e singur puternic, nu ai frica de nimic. Pe la miezul noptii, poti merge oriunde ai vrea, pe campii sau prin padure, caci orice t-ar iesi inainte nu-ti poate face nici un rau.

Asa de Pasti, puind in blid busuioc, usturoi, smirna si tamaie, le sorocesti anume si zici:

- Cum se bucura pasurile cerului si crengile pomilor si toata crestinatatea pe lume de invierea Domnului, asa sa se bucure de fata mea oricine m-a vedea!

Iar cand mergi la o petrecere, intrebuintandu-le, zici:

- Mirositoare sa fiu ca busuiocul; sa se departeze de mine tot raul si tot cugetul cel rau si sa piara, cum piere tot fumul de smirna si tamaie!

Fara grija petreci admirata si fericita, stralucita de frumusete si veselie, sub protectia dragalasului busuioc, penand cei rai crapa de ciuda.

(S,FI. Marian - "Sarbatorile la romani')

PRESCURA

O bucatica de paine sau colac mancata ritual, o micuta   cantitate de lapte, miere sau vin absorbita in context ritual contin principiul activ al intregului, cu forta sa de comunicare cu puteri superioare.

Cuminecatura (grijania, anafura, pastile, impartasania) se f ace cu prescura taiata bucatele si vin sfintit.

Prescura e o paine dintr-un aluat dospit (ca iipia) sau, ici si colo, din aluat fara drojdie, ca azima si ca turta.

Unii pun sare, altii nu, sa fie doar trupul si sangele Domnului,

. 300 g faina                   * apa cat primeste

l aluna de drojdie (sau fara)

sare, putina, cata iei cu trei degete (sau deloc)

.. Daca e cu drojdie, se desface-ntr-un,strop de apa calda

Se framanta faina cu apa,         si drojdie (sau numai cu apa) pana iese un aluat vartos

Se face turta de-un deget de groasa sLse pune in cuptor, in tava presarata cu faina sau pe vatra, sa prinda coaja

"Cand vorbim despre datina Pastilor in.biserica romaneasca, nu intelegem sarbatoarea cea mare a invierii Mantuitorului lisus, ci intelegem datina ca, in.duminica invierii Mantuitorului, fiecare crestin sa primeasca mai intai in biserica .paine si vin binecuvantat de preot, si numai dupa
aceea.sa manance,alte bucate.

Aceasta datina la cei mai multi li se pare curioasa, fiindca nu se poate zice nicidecu.tn ca este generala in.biserica Rasaritului, si astfel nu se poate considera ca Apartinatoare <Ae ritul,ortodox rasaritean, Dm cau,za aceasta multi au considerat-o de o datina speciala romaneasca, ba inca
speciala numai a romanilor ardeleni si,munteni.

(D. Elefterescu - din S,F1. Marian "Sarbatorile la romani')

capitareasa sau prescurarita

In partea de sud a tarii, modelarea colacilor si prescurilor rituale intra in atributiile unei femei specializate in "facutul capetelor' - numita capitareasa, capeternita, capitarita, capiteasa, baba de capete sau baba de vatra (Constanta), chitareasa (Vrancea).,

Preluarea acestui rol implica indeplinirea unor conditii speciale (in afara de priceperea necesara)-conditia varstei inaintate care presupune "curatenie' biologica ("sa fie batrana'), o existenta ascetica, ce se refera la respectarea interdictiilor alimentare ("satina posturile ') si sexuale ("sa fie vaduva', "sa nu aiba barbat') ca si conditii de comportament social pozitiv ("sa fie cinstita si buna la suflet'). in plus, respectarea unei igiene impecabile a corpului si a hainelor in momentul implinirii actului ritual al prepararii colacilor.

"O femeie vaduva, curata. O dezleaga popa cu sare si faina' sau "o batrana curata, vaduva, ii face preotul molifta de curatenie', "o vaduva curata, citita de preot' - sunt exprimari ale conditionarilor impuse de "rol' in tipare de viata traditionala.

Rolul capitaresei este indeplinit in Transilvania si Banat de "prescurarita ' ("facatoare ' in Caras-Severin) -femeia care face "prescurile ', "parastasul', colacul special destinat preotului, dar tot ea face si "prinosul', colacul ce se ofera la botez, nunta sau inmormantare, de asemenea,
preotului (Hunedoara, Salaj).

Ea trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si capitareasa si sa mentina in deplina siguranta insemnul care ii legitimeaza rolul, anume pristolnicul. Spre deosebire de partea de sud, unde toate femeile pot avea pristolnic, in Transilvania "numai prescurarita are pristolnic, femeia face colacul si ea vine si pune pristolnicul', "doar prescurarita are pristolnic',

De aceea, in unele zone (Lapus, de exemplu) ea preia si rolul de "prinosita', intelegand prin aceasta femeia "curata si cinstita' sau "o vaduva sfanta', "din familie de frunte', care prepara "prinosul' pentru mesele de pomana ce se organizeaza la Mosi, in Mures, pentru rolul de "baba', conditiile de varsta si castitate sunt ferme: o femeie trecuta de 60 de ani ce a vaduvit sapte ani vaduvie curata.

Prin statutul special confirmat de comunitate si prin rolul ei consacrat religios, capitareasa sau prescurarita realizeaza transferul aluatului din sfera profana in sfera sacra,

(dupa Ofelia Vaduva - "Pasi spre sacru')