Studiu realizat pe bilingvi vorbitori de germana si engleza utilizand metoda LDS

Studiu realizat pe bilingvi vorbitori de germana si engleza utilizand metoda LDS

Datele au fost colectate de la 10 subiecti bilingvi dezvoltati normal, care invata simultan germana si engleza inca de la nastere sau din frageda copilarie.

Studiul a fost facut pe bilingvi, vorbitori de germana si engleza, dar cum la vremea efectuarii lui, nu a existat nici o lista de cuvinte disponibila in limba germana destinata copiilor de 2 ani, primul autor al studiului a tradus in germana lista LDS disponibila din engleza fiind folosite ambele liste.

Rezultatele traducerii

Numai 17 din cele 309 de cuvinte in limba engleza (aproximativ 5%) nu si-au gasit un echivalent exact in germana. Printre acestea au existat cateva substantive care exprima notiuni redate in limba germana prin cuvinte compuse, cum ar fi spre exemplu substantivul "floor" (podea), care se traduce in germana prin "fuβladen" (suprafata pentru picior) si cateva verbe in engleza care necesita o fraza in germana, cum ar fi [to nap (a trage un pui de somn) care se treduce in germana prin "Mittagsschlaf machen" (a-si face somnul de amiaza). Pentru a exclude necesitatea efectuarii unui efort prea mare din partea vorbitorului de limba germana, numai substantivul, respectiv verbul, de baza au fost traduse in germana pentru ca ele sa poata fi luate in considerare in cadrul acestui studiu.

Compararea itemilor scalei LDS in cele 2 limbi

Pentru a vedea daca versiunile in engleza si germana a metodei LDS aveau un grad de dificultate comparabil, au fost alese la intamplare 30 de cuvinte (itemi) dintr-o lista si analizate separat pentru fiecare limba in parte pentru a se determina frecventa cu care ele apar in vocabularul copiilor. Din nefericire insa, nu a existat la vremea efectuarii acestui studiu un set de cuvinte care sa reflecte vocabularul copiilor de 2 ani. Au fost alese deci la intamplare 30 de cuvinte in engleza si germana in functie de frecventa lor in pronuntie. Frecventa lor a fost stabilita cu ajutorul coeficientului de corelatie Spearman care a demonstrat o corelatie moderata intre cuvintele alese pentru cele doua limbi [r(30) = 0,64 (p<

Aceasta analiza privind frecventa cuvintelor a demonstrat ca itemii folositi in cadrul metodei LDS se regasesc in vocabularul din cele doua limbi. Aproximativ doua treimi din totalul cuvintelor se regaseau printre cuvintele cele mai des folosite, in timp ce o treime erau mai putin folosite.

3. Colectarea informatiilor

Informatiile au fost colectate in timpul unei vizite efectuate la domiciliul familiilor. Dupa o discutie de 30 de minute cu unul dintre parinti s-a stabilit daca dezvoltarea senzitivo-cognitiva a copilului era normala. Au fost obtinute si informatii despre factorii de mediu potentiali, cum ar fi cel educativ sau statutul social al parintilor, precum si despre calitatea limbii vorbite.

Fiecare parinte a avut nevoie de aproximativ 30 de minute pentru a completa chestionarul LDS in cazul copiilor monolingvi. In cadrul grupului bilingv , trebuia completata de catre acelasi parinte o lista de cuvinte si in cealalta limba, intr-un termen de 3-7 zile. Deci spre deosebire de studiul nostru s-a folosit scala LDS in ambele limbi si la interval de cateva zile.

Studiul necesita ca subiectii alesi (parintii) sa aiba o competenta nativa intr-una dintre cele doua limbii si o buna fluenta privind exprimarea in cealalta limba, si aceasta cu scopul de a oferi date cat mai exacte. La nici unul dintre parinti nu s-au semnalat probleme gramaticale sau semantice.

Rezultatele obtinute - punct de plecare in realizarea altor studii

In cazul copiilor monolingvi, numarul de cuvinte din vocabular a fost determinat prin numararea cuvintelor diferite de pe listele LDS care, conform afirmatiilor lui Pearson et al. (1995 b), poate fi usor calculat in functie de conceptele semantice pentru care copilul are o reprezentare lexicala

In cazul copiilor bilingvi, relatia dintre cuvant si conceptul semantic este mult mai complexa (Pearson, 1998). De exemplu, perechea semantica dinner / abendbrot ilustreaza faptul ca intelesurile echivalentelor lexicale sau de traducere pot fi uneori culturale si deci, nu pot fi considerate echivalente totale. Pe de alta parte, un copil monolingv din U.S.A. s-ar putea confrunta si cu diverse influente de ordin cultural venite din partea fiecarui parinte, si aceasta daca tinem cont de diversitatea societatii americane.

Fara a minimaliza existenta diferentelor culturale, acestea nu trebuie totusi supraestimate. Actiunea in sine de a traduce dintr-o limba in alta implica faptul ca exista cel putin o diferenta de ordin semantic intre cele 2 concepte apartinand la doua limbii diferite. Asadar termenul de echivalenta de traducere va fi folosit pentru a ne referi la doua forme lexicale diferite din punct de vedere fonetic, dar care au un inteles comun, dar in acelasi timp ar putea avea conotatii diferite in cele doua limbi, si implicit cele doua culturi.

Numarul cuvintelor din vocabularul bilingvilor a fost calculat in doua feluri diferite:

Numarul cuvintelor diferite de pe listele LDS in engleza, respectiv germana au fost adunate pentru a calcula numarul formelor lexicale folosite. Echivalentele de traducere au fost calculate ca doua cuvinte, cu exceptia perechilor omofone, cum ar fi spre exemplu fish/fisch, si a cuvintelor in engleza care au aparut pe ambele liste (exemplu MacDonald's, numele copilului sau al unui animal) - cuvinte care au avut o pondere de 4,5 % (14 itemi) pe cele doua liste.

Pentru a determina cunostintele la nivel semantic, a fost adaugat si numarul conceptelor semantice, iar din aceasta perspectiva echivalntele de traducere au fost considerate ca reprezentand un singur concept si calculate ca atare

Numarul de verbe folosite in vorbire reprezinta un indice al bogatiei vocabularului. Daca ne referim la listele LDS, toate cuvintele aflate la rubrica "actiuni" au fost calculate ca fiind verbe. Pentru toate grupurile, numarul tuturor cuvintelor "de actiune" diferite pe care copiii le-au folosit au fost adunate.

De asemenea raspunsurile copiilor au fost considerate a fi cuvinte daca parintii au acceptat ca aceste forme erau stabile (aveau o mare frecventa in pronuntie), indiferent daca in rostire copilul a substituit anumite consoane, a folosit simplificari ale cuvantului, a facut omisiuni sau a distorsionat in vreun fel acel cuvant. Numele proprii, literele sau numerele au fost numarate ca un item separat, indiferent de numarul lor in vocabularul copilului.

Asa cum mentioneaza si titlul acestui subcapitol, rezultatele acestui studiu pot constitui puncte de plecare pentru studii similare. In acest studiu a fost folosita scala LDS originala si o traducere a ei, iar cele doua limbi au o structura asemanatoare si cuvinte comune. Ar fi interesant de vazut, rezultatele unui studiu in care limbile sunt foarte diderite atat din punct de vedere gramatical cat si semantic.

Diferenta dintre cele doua limbi vorbite

Tinand seama de faptul ca un copil aflat la o varsta frageda are tendinta de a simplifica anumite cuvinte din punct de vedere fonetic, el ar putea sa foloseasca aceeasi forma fonetica in ambele limbi, mai ales daca ne gandim ca limbile germana si engleza sunt foarte asemanatoare din acest punct de vedere. Problema care se ridica la acest nivel consta in abilitatea parintilor de a face prezumtii logice referitoare la alegerile copilului privind limba folosita, mai ales atunci cand se folosesc cuvinte asemanatoare, de genul hand si Hand. Din neferire, nu exista nici o informatie despre dezvoltarea la nivel fonologic a copiilor bilingvi. Asadar, prezumtiile noastre se bazeaza doar pe informatiile disponibile pana in acest moment.

Analiza: Divortul si protectia sociala a familiilor aflate in divort Referat: Cauzele conflictelor etnice din spatiul postsovietic. cazul republicii moldova.

Printre cuvintele foarte asemanatoare din cele doua limbi mai sus mentionate, pronuntia vocalelor este cea care face diferenta, in timp ce consoanele, majoritatea in pozitie initiala, sunt identice, ca de exemplu bread si Brot. Daca un copil de 2 ani ar trebui, in mod normal, sa pronunte corect atat vocalele cat si o parte dintre consoane, atunci ei ar putea sa faca si diferenta intre cuvintele foarte asemanatoare din punct de vedere al pronuntiei din cele doua limbi, iar acest aspect ar putea fi detectat cu usurinta de parinti.

Veridicitatea testelor efectuate

Veridicitatea testelor a fost efectuata pe o treime din subiectii din fiecare grup. Rezultatele obtinute in urma efectuarii primului test privind numarul de cuvinte rostite de un copil, respectiv celui de-al doilea test (efectuat de acelasi parinte la un interval de 3 - 7 zile fata de cel initial) s-au dovedit a fi aproape identice in proportie de - 92% in cazul copiilor bilingvi, 93% in cazul monolingvilor englezi, si 98% in cazul grupului de control format din vorbitori de limba germana exclusiv.

Interpretari si corelatii teoretice

Vocabularul conceptual - Vocabularul este definit ca reprezentand numarul de concepte semantice diferite pentru care un copil are o reprezentare lexicala. In cazul unui copil monolingv, se presupune ca numarul de concepte diferite este congruent cu numarul de forme lexicale. In schimb, un copil bilingv poate asocia doua denumiri, una in fiecare limba vorbita cu un singur referent conceptual, iar vocabularul conceptual ar putea fi astfel diferit de numarul de forme lexicale.

Rezultatele studiului au aratat ca vocabularul conceptual raportat pentru grupul bilingv este apropiat atat de cel al monolingvilor - engleza , cat si de cel al grupului de control monolingv - germana .

O analiza a variabilei (ANOVA) nu a aratat diferente majore intre media vocabularului conceptual la diferitele grupuri (F [2.27] = 0.22, p>0.05, n² = 0.16). Testele t concepute pentru a compara grupurile individuale intre ele au confirmat rezultatul anterior.

Punctajul privind vocabularul conceptual individual, demonstreaza existenta unui grad inalt de performanta individuala in cadrul unuia sau mai multor grupuri. In fiecare grup au existat sau nu performeri, dar trebuie mentionat faptul ca nu a existat nici o tendinta spre contra - performanta in cadrul grupului bilingv. Dimpotriva, informatiile rezultate arata ca trei subiecti monolingvi - engleza au avut un nivel de performanta aflat sub cel mai mic nivel inregistrat la bilingvi in ceea ce priveste punctajul vocabularului conceptual si doar doi vorbitori monolingvi, unul din fiecare grup au punctat peste cel mai inalt punctaj obtinut la bilingvi in ceea ce priveste vocabularul conceptual.

Numarul formelor lexicale - Lexicul este definit ca fiind numarul total de forme lexicale produse de un copil. Spre deosebire de vocabularul conceptual, media lexicului total este mai mare  la grupul bilingv in comparatie cu fiecare dintre grupurile de control monolingve

In ceea ce priveste bogatia vocabularului am mentionat deja ca numarul verbelor sau al celorlalte cuvinte de la rubrica "actiuni" aflate pe lista LDS au constituit un indicator pretios in cadrul acestui studiu. Figura 1. ilustreaza o medie a numarului cuvintelor care denumesc actiuni calculata pentru fiecare grup.

La grupul monolingv - germana s-a inregistrat cea mai mare medie privind utilizarea verbelor; acest grup a fost urmat de cel bilingv, respectiv de grupul monolingv - engleza. Diferentele observate la nivelul grupurilor nu au fost semnificative atunci cand au fost anlizate din punct de vedere statistic folosind metoda ANOVA [F (2.27) = 1.07, p>0.05 n² = 0.07].

Distribuirea punctajelor individuale demonstreaza o mare varietate de performante. Patru subiecti monolingvi au obtinut un punctaj egal sau sub punctajul celui mai slab subiect bilingv (13). Un singur subiect monolingv a obtinut un punctaj mai mare privind folosirea verbelor decat subiectul care a obtinut punctajul cel mai mare la bilingvi (52).

Distributia vocabularului unui bilingv la cele doua limbi vorbite

Echivalentele de traducere sunt definite ca sinonime inter - linguale asociate cu un concept. Proportia diferentelor la nivel semantic privind vocabularul conceptual al fiecarui copil, arata ca toti bilingvii au folosit echivalente de traducere.

La fiecare bilingv in parte, proportia echivalentelor de traducere comparata cu vocabularul conceptual s-a situat intre 10.7% si 84.2% ( Figura 2)

Intrebarea care apare firesc in acest moment este :

Care ar fi echivalenta in cazul unor limbi total diferite?

Din acest motiv in studiul nostru am ales bilingvi vorbitori de romana-maghiara, romana-germana si romana- sarba.

echivalenta in traducere

limba engleza

limba germana

Comentarii pe marginea acestui studiu si unor studii similare

Pentru a compara potentialul educational al unui copil bilingv cu cel al unui copil monolingv, Pearson et al. (1995 a) a sugerat sa se determine numarul de concepte pentru care copiii bilingvi pot produce reprezentari lexicale (cuvinte). Atunci cand s-a adunat numarul de concepte diferite existente in limba germana si engleza, s-a putut face o comparatie privind numarul de cuvinte disponibile in vocabularul grupurilor bilingve, respective, monolingve. Acest aspect devine foarte important odata cu noile descoperiri raportate de Pearson et al. (1995) si Patterson (1998).

Atunci cand s-a calculat numarul formelor lexicale, grupul bilingv s-a dovedit a avea un vocabular mai bogat. Totusi, aceasta diferenta a fost semnificativa doar atunci cand rezultatele au fost comparate cu cele ale grupului monolingv - englez.

Pana in acest moment nu s-au facut studii care sa analizeze structura vocabularului la copiii bilingvi de varsta mica. Descoperirile facute in urma prezentului studiu au aratat ca bogatia vocabularului, exprimata prin numarul de verbe diferite sau de cuvinte de actiune, a fost comparabila in cazul bilingvilor cu a omologilor monolingvi, asa cum s-a intamplat de altfel si in cazul marimii vocabularului conceptual.

Cercetarile ulterioare au scos la iveala si alte similitudini intre copiii monolingvi dezvoltati normal si cei bilingvi, toti de varsta mica. Numarul de cuvinte disponibile la subiectii bilingvi s-au aflat cu mult peste baremul de 50 de cuvinte stabilit de specialisti, iar toti parintii implicati in acest studiu au raportat aparitia, la copiii lor, a combinatiilor de cuvinte. Acest fapt demonstreaza ca baremele fixate in literatura de specialitate cu scopul de a determina dezvoltarea normala a copiilor, au fost intrunite de catre toti bilingvii. Acest rezultat devine foarte important din perspectiva studiului lui Patterson (1998) pe un esantion de 102 copii bilingvi (spaniola - engleza) de varsta mica.

Pentru evaluarea abilitatilor de vorbire la bilingvi, s-au comparat performantele lor in fiecare dintre cele doua limbi vorbite. Totusi, majoritatea copiilor bilingvi din Statele Unite si Germania sunt educati si scolarizati in limba tarii respective. Asadar, abilitatile slabe dovedite in engleza, respectiv, in germana, i-ar dezavantaja in mod categoric. 40% dintre subiectii bilingvi analizati au demonstrat a avea un vocabular monolingv - engleza, situat peste media grupului de control format din vorbitori exclusiv de limba engleza. Nici mai mult nici mai putin de 70% dintre subiectii bilingvi au avut punctaje, in ceea ce priveste limba engleza, peste media raportata pentru grupul de control monolingv - engleza. Numai 10% dintre bilingvi au avut punctaje, in ceea ce priveste limba germana de aceasta data, peste media raportata pentru grupul de control monolingv - germana. Toti ceilalti bilingvi au obtinut punctaje sub media raportata la grupul monolingv - germana, situandu-se totusi peste beremul stabilit de 50 de cuvinte. Punctajul relativ scazut obtinut de bilingvi, dar numai in ceea ce priveste limba germana, s-ar putea datora faptului ca majoritatea bilingvilor se orienteaza cu precadere spre engleza.

In ciuda performantelor scazute in ceea ce priveste limba germana, informatiile de mai sus combat teoria cum ca bilingvii sunt mai slabi performeri atunci cand ne referim doar la una dintre limbile vorbite de ei. Un copil bilingv poate avea rezultate la fel de bune, daca nu chiar mai bune, in raport cu media obtinuta de monolingvi. Acest rezultat poate fi considerat o proba impotriva ipotezei bilingvismului deficitar.

Ca si ipoteza bilingvismului deficitar, ipoteza sistemului unitar de limba sustine faptul ca bilingvii au capacitati de comunicare inferioare, si anume se poate observa la acestia o lipsa a vointei de a separa cele doua limbi inca de la inceputul invatarii lor. Aceasta ipoteza sugereaza ca nu exista nici o diferenta, sau daca exista, ea este foarte mica, in ceea ce priveste forma echivalentelor in traducere. Totusi, informatiile colectate in urma acestui studiilor facute demonstreaza ca bilingvii avand varsta de 2 ani nu evita echivalentele de traducere. Aproximativ jumatate din vocabularul conceptual al bilingvilor, se bazeaza pe echivalente de traducere, ceea ce demonstreaza existenta unui anume potential in alegerea limbii.

Pearson et al. (1995) au raportat proportii mai scazute privind echivalentele de traducere (M = 30.8%), fapt ce ar putea fi datorat realitatii ca limbile spaniola si engleza nu prezinta acelasi grad de asemanare ca si in cazul limbilor germana si engleza.

Subiectii bilingvi analizati in acest studiu folosesc echivalente de traducere in proportie de 10.7% pana la 84.2% din vocabularul lor. Copiii care aveau un vocabular de peste 500 de cuvinte in grupul lor, au putut efectua aproape de doua ori mai multe echivalente de traducere (59% versus 30.8%) decat copiii care dispuneau de un vocabular mai sarac. In prezentul studiu, copilul care avea cel mai bogat vocabular, format din 488 de cuvinte, a efectuat cel mai mare procentaj de echivalente de traducere (84.2%). Chiar si unii copii care dispuneau de un vocabular mai sarac au fost capabili sa efectueze destul de multe echivalente de traducere; de exemplu, un copil care avea un vocabular format din 288 de forme lexicale a efectuat echivalente de traducere care au reprezentat 60.5% din totalul vocabularului sau. Este important de subliniat faptul ca toti bilingvii au un vocabular format, in mare parte, din echivalente de traducere. Aceste informatii nu numai ca resping ipoteza unui sistem unitar de limba, dar ele pot sa constituie probe privind alegerea intre doua limbi inca de la o varsta frageda. La copiii monolingvi s-a observat abilitatea de a forma sinonime avand un singur referent la o varsta mult mai mare (Clark, 1993).

Toate aceste rezultate au fara indoiala multe implicatii in practica. Daca bilingvii si monolingvii s-au dovedit a avea abilitati de vorbire comparabile, atunci bilingvii nu trebuie considerati ca fiind un segment aparte al populatiei, care sa aiba nevoie de standarde separate de evaluare sau reguli de invatare specifice. Regulile de invatare a limbii care au fost alcatuite pentru monolingvi pot fi folosite si in cazul bilingvilor atata timp cat este stabilit un vocabular pentru ambele limbi.

8. Observatii si sugestii pentru studii viitoare

In acest studiu s-au folosit liste de cuvinte pentru a analiza lexical bilingvilor, vorbitori de limba germana si engleza, aflati la o varsta frageda. Desi foarte utile in practica de specialitate, listele de cuvinte sunt alcatuite pe baza rapoartelor sistematice ale parintilor si nu pe baza unei observari directe a modului de a se exprima al copilului. Este asadar nevoie sa se efectueze studii comparative privind performantele in vorbire in contexte specifice pentru a se verifica informatiile obtinute in urma prezentului studiu si a studiilor similare in care s-au folosit liste de cuvinte.

Pe langa aspectele metodologice, cercetarile suplimentare ar trebui sa analizeze impactul celor doua sisteme de limba sau al structurilor care implica un proces simultan de invatare a limbii. Rezultatele obtinute in urma acestui studiu, precum si a studiilor anterioare, demonstreaza ca asemanarile dintre doua limbi ar putea facilita retinerea si recurgerea la echivalente de traducere. Procentajul folosirii echivalentelor de traducere in cazul limbilor germana si engleza a fost mai mare decat in cazul limbilor spaniola si engleza la bilingvii de aceeasi varsta. Totusi, mai mult de jumatate din media vocabularului subiectilor bilingvi folositi in acest studiu a constat din reprezentari ale conceptelor intr-o singura limba. Problema care trebuie analizata in amanunt este daca anumiti factori, cum ar fi spre exemplu structura fonemelor sau lungimea silabelor influenteaza in vreun fel alegerea uneia dintre cele doua limbi in cauza. De exemplu cuvantul "plane" din engleza poate fi mai usor de pronuntat decat echivalentul sau in germana "Flugzug". Asadar este nevoie de cercetari mai aprofundate, mai ales privind vorbitorii de doua limbi diferite, pentru a ne oferi informatii clare despre acest aspect.

Studiul de fata s-a concentrat asupra primelor abilitati de exprimare la copiii de varsta mica. Nu exista insa date privind adolescentii bilingvi ale caror abilitati sa fie analizate in functie de bareme stabilite. Sunt ei oare capabili sa manuiasca doua sisteme de limba in mod simultan, asa cum ar fi normal sa se intample la toti bilingvii, sau sunt dezavantajati tocmai din cauza necesitatii permanente de a procesa o cantitate mai mare de informatii dispunand de capacitati de reproducere reduse? Acest aspect conduce la intrebarea despre cum sa se determine intarzierile in vorbire la un copil bilingv.

De exemplu, este un vocabular format din 50 de cuvinte si impartit intre cele doua limbi suficient de extins pentru a dezvolta ambele limbi in mod adecvat, sau este necesar sa se rosteasca un anumit numar de cuvinte in fiecare dintre cele doua limbi?

Un alt aspect tine de cum pot fi comparati monolingvii si bilingvii in timp. Este general acceptat faptul ca, la o varsta frageda, atunci cand incep sa vorbeasca, toti copiii se dezvolta aproximativ in mod egal si prezinta aceleasi necesitati privind cuvintele care trebuiesc invatate, insa nu acelasi lucru se intampla in cadrul etapelor de dezvoltare ulterioare, cum ar fi in scoala de exemplu. Asadar este nevoie sa se efectueze studii longitudinale (in timp) asupra copiilor bilingvi pentru a se vedea daca rapoartele alcatuite de catre parinti si folosite la varsta de doi ani pot oferi informatii despre dezvoltarea ulterioara a vorbirii.

Si un ultim aspect care trebuie luat in calcul - influentele de mediu asupra achizitionarii limbajului la bilingvi. Acest studiu, asa cum am precizat inca de la inceput, s-a concentrat asupra familiilor provenite din clasa de mijloc  si care, in general, ofera un mediu de dezvoltare favorabil copiilor (Hart si Risley, 1995). Studiile ulterioare ar trebui sa includa si copii proveniti din alte medii, asa cum a facut Patterson (1998) in cazul bilingvilor (spaniola si engleza) de varsta mica pentru a vedea in ce masura mediul influenteaza achizitia limbajului.

Diferitele grade de expunere la limba ar putea constitui un alt factor deosebit de important: 90% dintre parintii care au colaborat la realizarea acestui studiu au folosit regula "o singura persoana o singura limba", atunci cand numai unul dintre parinti era prezent. Alte studii s-ar putea concentra asupra familiilor in care acasa se vorbeste o limba iar in societate cealalta limba, sau de ce nu, asupra familiilor in care persoanele care au grija de copii (cum ar fi spre exemplu rudele sau baby-sitter-ii) sunt luate drept model si resurse in invatare. Apoi s-ar putea face comparatie intre aceste studii pentru se vedea in ce masura exista diferente. Evident ar trebui sa se aiba in vedere cat timp petrec aceste persoane cu copilul, daca locuiesc impreuna sau se vad ocazional, cat comunica etc.

In ceea ce priveste consilierea parintilor ar fi de foarte mare folos sa se cunoasca modelele care au dat cele mai bune roade. Atitudinea fata de limba invatata ar putea avea si ea un rol important in procesul de invatare.

Mediul lingvistic a constituit fara indoiala un factor determinant in cadrul acestor studii, din perspectiva faptului ca ambele limbi au fost la fel de apreciate. Acest lucru ar trebui comparat cu situatiile in care una dintre cele doua limbi este evident favorizata in detrimentul celeilalte, asa cum se intampla uneori in familiile imigrantilor.

Se ridica deci o intrebare fundamentala in literatura de specialitate, si anume daca strategiile cognitive sau factorii de mediu exercita o mare influenta asupra procesului de invatare. Cercetarile efectuate in acest sens ar putea clarifica unele aspecte legate de invatarea unei limbi in general.