PRINCIPIUL RELATIONARII NEUROPSIHICE - problema mecanismului vietii psihice, modelul ingust localizationist

PRINCIPIUL RELATIONARII NEUROPSIHICE

1. Problema mecanismului vietii psihice
Cunoasterea psihologica trebuie sa raspunda si la intrebarea "cum?", adica sa dezvaluie si sa analizeze mecanismul prin care se realizeaza atat psihicul in ansamblu, cat si diferitele lui componente particulare. Aceasta intrebare o gasim formulata inca la filosofii antichitatii de orientare materialista - Democrit, Epicur si la medicii acelei perioade - Hipocrate si Galen. Democrit, considerand ca psihicul este alcatuit din atomi, credea ca mecanismul lui il reprezinta aparatul respirator. Hipocrate si Galen legau mecanismul producerii vietii psihice de aparatul circulator si de dinamica celor patru umori din organism - sangele, limfa, bila neagra si bila galbena. Creierul era considerat doar un "racitor" al gandurilor, nu si organul lor.
Legatura psihicului cu creierul a ramas obscura si controversata, pana in secolul al XIX-lea. Aceasta situatie s-a datorat, pe de o parte, faptului ca creierul uman nu devenise inca obiect de cercetare sistematica, obiectiva, iar pe de alta parte, absentei unei definiri adecvate a naturii psihicului.
In secolul XVII in interpretarea caracterului legaturii dintre psihic si creier s-a formulat solutia dualista (Descartes). Potrivit acesteia, intre psihic si creier exista o legatura, de contiquitate spatio-temporara, fiecare entitate avandu-si propria sa natura si propriile sale legi, nici una nedeterminand sau neconditionand pe cealalta.
Abia in secolul al XIX-lea, indeosebi in a doua jumatate a lui, creierul a intrat in sfera cercetarilor sistematice de laborator, evident, experimentele efectuandu-se pe animale (porumbei, caini, maimute) prin metoda ablatiunilor, extirparilor si stimularilor directe cu curent electric.
Pe baza rezultatelor obtinute, s-au elaborat doua modele explicative, care se vor confrunta pana spre sfarsitul primei jumatati a secolului XX si anume: modelul echipotentialist si modelul ingust localizationist.

2. Modelul echipotentialist
Acesta a fost sustinut de fiziologul francez Flourens si de neurofiziologul si psihologul american Lashley si arata ca creierul nu prezinta in interiorul sau diferentieri si specializari functionale, el functionand ca un intreg. Ca urmare, orice functie psihica poate fi indeplinita de orice zona sau formatiune cerebrala si orice zona sau formatiune cerebrala poate indeplini orice functie.

3. Modelul ingust localizationist
La elaborarea acestui model au contribuit cercetarile lui Fritz si Hitzig de stimulare electrica directa a unor zone din creier la caine si cercetarile lui Broca si Wernicke efectuate post-mortem pe creierul unor pacienti care prezentau tulburari ale limbajului expresiv si impresiv, pe fondul unor leziuni localizate in lobul frontal si in lobul temporal din emisfera stanga. In lumina modelului respectiv, in interiorul creierului exista o stricta diferentiere si specializare functionala. Ca urmare, intre o functie psihica particulara si o anumita zona cerebrala exista o legatura stabila si invarianta: fiecare zona indeplineste o anumita si singura functie psihica.
Analiza comparativa minutioasa a numarului mare de cazuri din clinicile de neurochirurgie a dus la concluzia ca ambele modele sunt eronate, fiecare absolutizand unele situatii si date particulare. In a doua jumatate a secolului XX, ele au fost inlocuite cu altul nou denumit modelul localizarilor dinamice.

4. Modelul localizarilor dinamice imbina ideea diferentierii si specializarii intracerebrale cu ideea polivalentei sau echipotentialitatii.
Functiile psihice sunt impartite, corespunzator, in doua grupe:
a) precis si stabil localizate
b) relativ si variabil localizate.
Din prima grupa fac parte functiile senzoriale si motorii; in grupa a doua se includ: memoria, gandirea, afectivitatea.
In acceptiunea sa actuala, principiul relationarii neuropsihice impune urmatoarele idei esentiale:
a) psihicul este functie a creierului;
b) creierul produce psihic nu in virtutea structurii sale celulare interne, ci numai daca este pus in relatie de comunicare cu surse de informatie din afara sa - respectiv, din mediul intern si extern;
c) la nivelul creierului exista si interactioneaza structuri si zone strict specializate, care indeplinesc anumite functii psihice, cu structuri si zone care dobandesc o relativa specializare in ontogeneza;
d) leziuni sau dereglari in functionarea creierului provoaca inevitabil tulburari in sfera psihocomportamentala; tipul si gravitatea tulburarilor psihocomportamentale depind de topografia si intinderea focarului patologic din creier; ca principale tulburari pot fi mentionate: agnoziile (pierderea capacitatii de recunoastere perceptiva a obiectelor, persoanelor sau propriilor segmente corporale); apraxiile (destramarea sistemului deprinderilor motorii); afaziile (tulburarea limbajului expresiv si ixpresiv); agrafiile (pierderea capacitatii si deprinderii scrisului); acalculiile (destramarea sistemului operatiilor de calcul); amneziile (pierderea memoriei); dezorientarea in spatiu si timp;
e) nivelul dezvoltarii psihice este conditionat de nivelul de organizare structural-functionala a creierului: un psihic normal nu este posibil decat in cadrul unui creier normal;
f) functiile si procesele psihice, desi se realizeaza si se sustin de procese neurofiziologice, calitativ sunt ireductibile la acestea.

1. Intrebari de autoevaluare

1. Demonstrati ca psihicul este functie a creierului.
   2. Care este ideea de baza a modelului dualist?

   Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

   
   

   2 B+C+D

   3 C+D

   
   

   32) In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor organelor

   de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofiziologie si

   etica. Nucleul central al conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de

   contact Subiect - Obiect:

   A) senzorialitate;

   B) contemplare;

   C) asociatie;

   D) receptarea verbala

   E) comunicarea cu obiectele cele mai fine (perceperea yoghina)

   1 B+C+E

   2 B+D+E

   3 A+C+D

   
   

   33) Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice:

   A) conditionarea sufletului

   B) sufletul ca unica realitate divina

   C) cheia universului

   D) antropologie impregnata de cult

   E) suflet universal

   1 B+C+D

   2 A+D+E

   3 A+B+C

   
   

   34) Psihicul ca "esenta si principiu al vietii" a fost baza ideatiei psihologice a Greciei Antice. Ca

   natura, interpretarile au mers de la "materie subtila" la "idee sau forma". Denumiti filosofii

   celor doua interpretari extreme.

   A) Democrit;

   B) Epicur

   C) Platon

   D) Aristotel;

   E) Thales

   1 A+C

   2 B+D+E

   3 D+E

   
   

   35) Thales (624 - 547) promotorul scolii "fizicienilor din Milet", ce incerca explicarea lumii

   printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). In privinta sufletului,

   Thales il asemana cu forta magnetica si il definea prin trei atribute:

   A) miscare spontana si eterna;

   B) unitate cu materia;

   C) material;

   D) incorporal;

   E) numar.

   1 A+C+D

   2 B+C+D

   3 A+B

   
   

   36) O prima viziune monista a relatiei organism - psihic o intalnim la cel care a completat

   categoriile "necesitate", "legitate" si "ordine" cu categoria "cauzalitate" si a explicat unitatea

   lumii prin "atomi in miscare continua". Numele acestui filosof care a conceput educatia ca

   factor de progres pentru om si societate, este:

   1 Aristotel

   2 Pitagora

   3 Socrate

   4 Democrit

   
   

   37) Cel care a centrat gandirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei, moralei,

   virtutii morale si raportului cu sine a fost:

   1 Pitagora

   2 Platon

   3 Socrate

   4 Epicur

   
   

   38) Cine postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, luand ideile ca un real primordial:

   1 Aristotel

   2 Parmenide

   3 Platon

   4 Plotin

   
   

   39) Teza centrala a idealismului obiectiv: "ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar se

   actualizeaza in procesul interactiunii Subiectului cu lumea inconjuratoare". Platon defineste

   continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la

   functionarea

   1 memoriei

   2 conceptelor

   3 opiniilor

   4 imaginatiei

   5 credintelor

   
   

   40) Studiind "De anima" si "Parva naturalia", ne dam seama ca bazele stiintifice ale psihologiei au

   inceput a fi elaborate intr-o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie (potenta in

   act), "forma", calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica, vie si activa), Aristotel ii

   atribuie trei functii necesare vietii:

   A) orientare in mediu

   B) comunicare

   C) nutritiva

   D) senzitiva

   E) rationala

   1 C+D+E

   2 A+B+C

   3 A+D+E

   
   

   41) Citatul "Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate" fara

   insa "a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre" apartine lui:

   1 Socrate

   2 Platon

   3 Protagoras

   4 Aristotel

   5 Democrit

   
   

   42) Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Foloseste metafore

   edificatoare: ochi - vedere, cerc - rotire, secure - taiere; inca una este "batranetea ne vine nu

   prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator, ca in"

   A) extaz

   B) contemplare

   C) imbatare

   D) senzorialitate

   E) imbolnavire

   1 A+B+C

   2 C+E

   3 C+D+E

   
   

   43) Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:

   A) potential psihic de concepere si gandire;

   B) parte a sufletului;

   C) operare in timp;

   D) unitate a doua componente, activa si pasiva;

   E) entitate nemuritoare.

   1 A+B+C+D

   2 B+C+D

   3 A+B+C

   
   

   44) "Intelectul activ" este caracterizat de Aristotel:

   A) poseda cunostinte;

   B) determina pe cel pasiv sa treaca la acte;

   C) face distinctie intre Sine si obiectul cunoasterii;

   D) se confunda cu corpul;

   E) este independent de simtire si nemuritor

   1 B+C+E

   2 A+B+C

   3 B+C+D

   
   

   45) Conceptul "simtului comun", definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre un al

   saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele urmatoare?

   A) operatie psihica de unire a senzatiilor intr-o perceptie;

   B) operatie de sinteza , simultana receptarii, prin care omul se sctualizeaza ca

   Subiect

   C) o simtire deosebita

   D) cugetare rationala

   E) capacitate a Subiectului de a-si reprezenta obiectele lumii inconjuratoare

   1 A+B

   2 C+D+E

   3 B+C+E

   
   

   46) In orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru

   ganditori a abandonat cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului?

   1 Aristotel

   2 Hipocrate

   3 Galen

   4 Epicur

   
   

   47) Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur (n.341 i.Hr.), scapa omul de temeri

   relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricarui om, indiferent de statusul social,

   cultura sau gen:

   A) gandirea

   B) vointa

   C) stiinta

   D) placerea

   E) prietenia

   1 C+E

   2 A+B+D

   3 C+D+E

   
   

   48) La empiristul antic Epicur (n.341 i.e.n.), senzatiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o forta

   din lume n-o poate dezmintii. Exceptie de la acest continut obiectiv face

   1 vazul

   2 mirosul

   3 gustul

   4 pipaitul

   5 senzatia vestibulara

   
   

   49) In Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, "organ al corpului", este:

   1 senzatia

   2 ratiunea

   3 opinia

   4 scopul

   5 actiunea

   
   

   50) Evident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala: etica sa,

   bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii ca factor de

   progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie a dorintelor:

   A) superflue

   B) desarte

   C) naturale

   D) fara obiect

   E) volitive

   1 B+C+E

   2 A+B+C+D

   3 A+D+E

   
   

   51) Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de 19

   ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor, epicurienilor, ale

   lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea cunoasterii Absolutului:

   A) veneratie;

   B) eliberare de corp;

   C) extazul;

   D) marturisirea;

   E) logica.

   1 A+B+C

   2 B+C

   3 C+D+E

   
   

   52) Augustinus (n.354, Africa, intr-o familie de europeni crestini) defineste psihicul ca incorporal,

   spiritual, de esenta divina. Metodele sale de cunoastere sunt:

   A) asteptarea;

   B) veneratia

   C) introspectia

   D) memoria

   E) extazul

   1 A+C+D

   2 B+C+D   (corect era 1)

   3 A+B+C

   
   

   53) Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus

   1 ratiunea

   2 memoria

   3 vointa sau libertatea

   4 credinta

   5 potentialul creativ.

   
   

   54) Relatia Organism - Obiect (definita de Aristotel) devine in scolastica relatia "Subiect - Obiect".

   Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea. Aceasta mutatie

   este realizata de un filosof care a valorificat si a redat crestinismului distinctia aristotelica suflet

   - spirit. El este:

   1 Augustinus;

   2 Thomas d'Aquino

   3 R. Bacon

   4 Avicena.

   
   

   55) Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire, capacitate de

   ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine este

   primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru clase de

   erori?

   1 R.Bacon

   2 Plotin

   3 Descartes

   4 Fr.Bacon

   5 J.Locke

   
   

   56) In "Marea restaurare", Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice:

   memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia (inclusiv

   stiintele naturii). In incercarea unei inventici, producerea noului valoros si original, Fr.Bacon

   defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare. Care sunt cele trei criterii

   psihologice pentru clasificarea stiintelor?

   A) ratiunea;

   B) conceptualizarea;

   C) memoria;

   D) imaginatia;

   E) transferul

   1 C+D+E

   2 A+B+C (corect ar fi fost A+C+D, dar nu exista!)

   3 A+B+E

   
   

   57) Fr.Bacon (1561 - 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de

   Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura si,

   pentru cunoasterea ei, apeleaza la:

   A) concept;

   B) ratiune;

   C) observatie;

   D) comunicare

   E) experiment.

   1 C+E

   2 A+B+C

   3 C+D+E

   
   

   58) Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:

   A) intuitie;

   3. Ce sustine modelul ingust localizationist?
   4. Ce sustine modelul echipotentialist?
   5. Care sunt ideile de baza ale modelului localizarilor dinamice?
   
   R a s p u n s u r i:
   
   1. a) Leziunile si afectiunile organice ale creierului provoaca tulburari ale functiilor psihice si comportamentului.
   b) Nivelul organizarii structural-functionale a creierului conditioneaza nivelul dezvoltarii functiilor si capacitatilor psihice.
   2. Creierul si psihicul reprezinta entitati calitativ distincte care coexista in timp si spatiu fara ca una sa determine sau sa conditioneze pe cealalta.
   3. Fiecare functie psihica se leaga si se indeplineste de o anumita zona cerebrala; fiecare zona a creierului indeplineste o anumita si singura functie.
   4. Orice functie psihica poate fi indeplinita de oricare zona cerebrala; orice zona cerebrala poate indeplini orice functie psihica.
   5. Exista functii psihice cu o localizare precisa si invarianta si functii psihice cu localizare relativa si variabila?