Modalitati de evaluare a gradului de dependenta la persoanele varstince

Modalitati de evaluare a gradului de dependenta la persoanele varstince

Evaluarea "este procesul prin care intelegem nevoile fiecarui beneficiar, si in functie de acestea si de prioritati, oferim servicii conform unui plan de ingrijire." [1]

Evaluarea dependentei, tinand cont de complexitatea sa deosebita, a determinat preocupari de conceptualizare al unui alt indicator important si anume calitatea vietii. Acest concept modern cu care se opereaza astazi din ce in ce mai mult, nu numai in domeniul social, dar si in sanatate si cu deosebire in domeniul unor categorii de persoane cum ar fi : bolnavii cronici, cei cu suferinte psihice, cu handicapuri, varstnicii, persoane cu diferite grade de dependenta, a devenit un obiect al oricarui demers de ingrijire a sanatatii mai mult decat vindecarea.

Calitatea vietii este un concept multidimensional care acopera mai multe domenii, motivatii sau indicatori sociali :

• starea functionala (independenta fizica, mobilitatea, activitatea fizica);
• simptomele legate de boala si tratament;
• starea functiilor psihologice;
• starea sociala;
• preocupari spirituale si existentiale;
• securitatea mediului;
• locuinta adecvata;
• un venit decent si garantat;
• dragoste, respect si libertate.

"Oricum am privi lucrurile, modelul calitatii vietii nu mai poate lipsi din ansamblul evaluarilor in geriatrie, el fiind strans legat de alte achizitii recente : dependenta, accentul pe ingrijiri alternativa la spitalizare, mentinerea la domiciliu." [2]

Pentru a interveni eficace, cu toate mijloacele posibile, pentru ajutorarea persoanei dependente in vederea asigurarii calitatii vietii acesteia, este necesara recunoasterea dependentei si a nevoilor specifice fiecarui individ. Toate acestea se realizeaza prin intermediul evaluarii socio-medicale sau, in cazul persoanelor varstnice, evaluarii geriatrice comprehensive.

Evaluarea socio-medicala a suscitat multe discutii intre sectorul medical si cel social, dar concluzia unanim acceptata este ca aceasta evaluare nu poate fi decat complementara. Trebuie inteles ca pentru beneficiul persoanei dependente, cele doua sisteme nu se situeaza intr-o situatie concurentiala, este necesar sa fie definite clar competentele fiecaruia, fara ierarhizare, astfel incat si rezultatul final care priveste identificare nevoilor individuale sa conduca la un sistem integrat de acordare a serviciilor, fie ca apartin sectorului de sanatate sau social.

Evaluare situatiei de dependenta este necesara, cel putin din doua motive:

- ea permite elaborarea unei strategii de ajutor si ingrijire individualizata pentru prevenirea agravarii dependentei (in conformitate cu varsta, cultura, caracteristicile mediului de viata al persoanei)

- evaluarea permite totodata identificarea gradului de dependenta, indispensabil pentru stabilirea tipurilor de ingrijiri si a modalitatii de finantare a acestor ingrijiri, costul serviciului.

Evaluarea nevoilor persoanelor dependente trebuie sa stabileasca natura si gradul de dependenta, numai printr-o abordare multidisciplinara. Persoana dependenta trebuie sa participe la evaluarea  propriei situatii de dependenta. Daca se constata modificari ale starii de sanatate a persoanei (agravarea dependentei sau ameliorare), persoanele dependente trebuie sa beneficieze de o reevaluare a situatiei si a nevoilor individuale.

Grilele de evaluare a dependentei persoanelor varstnice reprezinta un instrument gerontologic, fiind elaborate de echipe de medici specialisti in geriatrie-gerontologie si lucratori sociali cu competenta in domeniu.

Important este ca, la nivel national, sa fie utilizat un sistem unic de evaluare pentru a asigura echitatea acordarii serviciilor pentru toate persoanele in nevoie, fara nici un fel de discriminare. Acest lucru presupune validarea unei grile nationale de evaluare a

dependentei. In general, evaluarea dependentei priveste, in principal, activitatile efectuate de persoana varstnica singura, excluzand ajutorul acordat de o alta persoana. Totodata, mijloacele materiale si tehnice de care se foloseste o persoana pentru a-si realiza activitatile obisnuite sunt considerate ca facand parte din persoana: ochelari, proteze auditive, carje, fotoliu rulant,etc..)

Sistemele de evaluare pot fi numeroase in functie de fiecare tara, dar in principal ele au aceleasi obiective:

- determinarea naturii si intensitatii ajutorului si ingrijirilor acordate persoanei;

- determinarea sarcinilor echipelor de ingrijire,

- determinarea costurilor generate de ingrijire pe persoana/pe serviciu/pe institutie.

Evaluarea dependentei a generat aparitia unei multitudini de grile si scale care permit analizarea sub forma de scor global, reproductibil, fie prin profilul individului, fie prin cel al grupului. Unele dintre aceste grile au aplicabilitate la populatia varstnica institutionalizata, altele la populatia varstnica ingrijita la domiciliu. Grilele de dependenta inregistreaza si cuantifica performantele si consecutiv dicteaza oferta in ingrijiri. Au fost identificate si delimitate patru mari grupe de dependenta esential fizica si dificultati in efectuarea actelor cotidiene :

1. persoane obligate sa stea in pat sau fotoliu;

2.     persoane care nu sunt obligate sa stea in pat sau fotoliu, dar au nevoie de ajutor pentru toaleta sau imbracat;

3.     persoane care nu necesita ajutor pentru toaleta sau imbracat, dar necesita ajutor pentru a-si putea parasi domiciliul;

4.     alte persoane.

Intre scalele de explorare a dependentei mai cunoscute si mai utilizate sunt :

A.     Scala incapacitatilor pentru activitatile de baza ale vietii cotidiene (Activities of Daily Living sau Adl - Katz). Aceasta scala cuprinde sase itemi : toaleta, imbracatul, utilizarea wc-ului, continenta, alimentarea si transferul. Fiecare item este cotat in trei grade in raport cu nivelul ajutorului care trebuie acordat subiectului. Conform acestei scale, ca o persoana sa fie considerata dependenta, trebuie sa nu poata face fata cel putin unuia dintre cei sase itemi.

B.     Scala incapacitatilor pentru activitatile instrumentale ale vietii curente (Instrumentat Activities of Daily Living sau IADL a lui Lawton). Aceasta scala distinge itemi pentru barbati in numar de cinci : a utiliza telefonul, a merge, a utiliza un mijloc de transport, administrarea bugetului, luarea medicamentelor ; pentru femei opt itemi : prepararea hranei, intretinerea locuintei si a ingrijirii ei, care se adauga celor cinci itemi de la barbat, care sunt comuni. Conform scalei dependenta este persoana care nu poate efectua fara ajutor cel putin unul din acesti itemi.

C.     Scala de constrangere (Confinement) care este folosita la explorarea mobilitatii. Aceasta contine sase grade : fixat la pat, la domiciliu, la un perimetru restrans, de vecinatate, la cartier, pentru a utiliza un mijloc de transport, fara restrictie pentru deplasari. Este considerata dependenta, potrivit acestei scale, persoana restransa sa ramana la pat sau domiciliu.

D.     Pierderea autonomie psihice este explorata prin trei parametrii avand un impact medico-social : orientare tempo-spatiala, comportament si adaptare, intelegere si comunicare.

E.     Performatele cognitive sunt explorate si cuantificate prin scorul global Mini Mental Status Examination al lui Folstein (MMSE). O alta grila folosita "Masurarea Independentei Functionale" (MIF), care este un instrument util in reabilitare ; grila contine 18 itemi si  a fost pusa la punct in SUA. In sfarsit o alta grila dintre cele mai frecvent folosita este cea conceputa de Kuntzman, care evalueaza dimensiunea dependentei la persoanele varstnice institutionalizate.

In Romania se utilizeaza Grila Nationala de Evaluare a gradelor de dependenta a persoanelor varstnice [3] si Fisa de evaluare socio-medicala.

Fisa de evaluare socio-medicala cuprinde :

1. date personale (persoana evaluata, reprezentantul legal, persoana de contact in caz de urgenta);
2. evaluare sociala (date despre conditiile de locuit, date despre reteaua de familiei, date despre reteaua de prieteni, vecini, date privind situatia socio-economica);
3. evaluarea starii de sanatate (diagnostic prezent, starea de sanatate - pe aparate, investigatii paraclinice relevante, recomandari de tratament si recuperare);
4. evaluarea gradului de dependenta (grila) :
• activitati de baza ale vietii zilnice
• activitati instrumentale
• evaluarea statusului senzorial si psiho-afectiv;
5. rezultatul evaluarea cu incadrarea in grade de dependenta;
6. servicii sociale si socio-medicale recomandata in functie de nevoile identificate;
7. dorintele persoanelor varstnice;
8. dorintele ingrijitorilor din reteaua informala;
9. oferta locala de servicii care poate acoperi nevoile identificate ;
10. echipa de evaluare .