Psihologie
Inteligenta emotionala si pregatirea psihologica pentru misiuniSe cunosc si se accentueaza chiar implicatiile psihice ale procesului de pregatire a fortelor de ordine pentru lupta de interventie. Mentionam aici cele trei directii in care este orientat, in principal, procesul de instructie, sub aspectul modelarii psihice a efectivelor: pastrarea si perfectionarea unor calitati deja formate, care favorizeaza achizitionarea " zestrei " specifice luptatorului; transformarea si reorientarea unor procese si produse psihice in raport cu necesitatea satisfacerii obligatiilor profesionale specifice; antrenarea intregului sistem psihic pentru ca luptatorul sa-si adapteze rapid conduita la specificul vietii militare, a tipului de activitate si sa obtina performante mereu mai ridicate in pregatirea pentru lupta si in indeplinirea misiunilor. Printre principiile metodice ale procesului de instruire a militarilor se regaseste si cel privind "cultivarea spiritului de intelegere si respect reciproc, a solidaritatii si camaraderiei". Acesta face referire exact la abilitatile relationale / interpersonale cuprinse in inteligenta emotionala si la capacitatile empatice si, implicit, la constientizarea emotionala: doar atentia acordata propriilor trairi si reactii iti da disponibilitatea de a te opri asupra emotiilor si sentimentelor celorlalti astfel incat sa-ti propui sa le intelegi comportamentul si sa le respecti personalitatea, solidaritatea aparand ca efect al apropierii si atentiei dintre indivizi, a interesului pentru reusita fiecaruia. Daca dintre implicatiile psihice ale procesului de pregatire pentru lupta detasam dezvoltarea capacitatilor perceptive si de reprezentare, educarea atentiei si vointei, modelarea atitudinilor si, implicit, a caracterului si le completam cu ideea de implicare a militarului in propria "calire psihica" - prin constientizarea necesitatii pregatirii continue, a perfectionarii permanente, prin cresterea rezistentei la factorii stresanti, la frustrare, prin motivare intrinseca si autodeterminare - conturam din nou rolul inteligentei emotionale in procesul adaptativ. Pregatirea psihologica a militarilor pentru misiuni este o activitate complexa care consta in primul rand in actiuni de orientare, anticipare si angrenare-modelare. Orientarea reprezinta de fapt "montarea", mobilizarea pozitiva, constructiva, in vederea indeplinirii unei misiuni, ca urmare a unui proces de intelegere a atributiilor ce revin fiecarui individ si de formare a motivatiei in raport cu acestea. Intre factorii care conditioneaza procesul de orientare, alaturi de motivare si automotivare, deosebit de importanta este imaginea de sine si nivelul autoaprecierii - increderea realista in fortele proprii. Anticiparea reprezinta pregatirea actiunii prin trairea pe plan mental a misiunii la care militarul va participa. Anticiparea participarii la o misiune sau alta reprezinta un proces activ in care evenimentele sunt percepute cu aproximatie si in functie de gradul de pregatire a actiunilor proprii. Sunt anticipate atat actiunile tactice, cat si atitudini si comportamente legate de diferite persoane implicate in misiune sau aflate in zona de desfasurare a misiunii. Aceasta proiectie constituie un fel de anticipare "dramatica", proprie fiecarui individ, menita sa creeze anumite impresii, sa canalizeze modul de gandire si actiune in functie de evolutia posibililor adversari. Proiectia poate sa ia forma unui experiment mental in care sunt formulate ipoteze si sunt coroborate modurile de actiune invatate si exersate cu datele informative de care subiectul dispune. Starile de preparatie, la un nivel superior de pregatire si antrenament psihologic, nu raman numai la nivel ideatic- abstract, ci capata forme concrete, menite sa pregateasca actiunile ulterioare. Angrenarea este o stare specifica de preparatie care antreneaza atat sfera intelectuala, cat si pe cea afectiva si motorie.
La nivel intelectual, angrenarea se manifesta prin orientarea gandirii in raport cu sarcinile concrete, individuale sau cu misiunea in ansamblu, printr-o atitudine perceptiva adecvata care permite sesizarea situatiilor critice si adoptarea celor mai bune decizii. Sunt evitate astfel reactiile negative de coloratura afectiva la evenimentele neasteptate. Modelarea imbraca forma unui antrenament ideomotor in care sunt traite anticipat atat actiunile si miscarile din componenta acestora cat si emotiile declansate de o situatie concreta. Aceasta anticipare constituie de fapt o pregatire pentru confruntarea cu diferite tipuri de evenimente, componenta afectiva avand o importanta deosebita pentru adaptarea ulterioara. Prin accentuarea pregatirii emotionale se poate usor depasi capcana realizarii unor modelari partiale, cum ar fi: ale orei, locului de desfasurare a misiuni, ale unor conditii exterioare legate pe de o parte de tehnica, echipament si materiale, iar pe de alta parte de reactia publicului (ostila, prietenoasa sau indiferenta) sau a unor adversari cu maniera de actiune cunoscuta. Chiar cele mai simple incercari de modelare a viitoarei misiuni au efecte pozitive, benefice, incepand cu formarea unui stil de viata adecvat (odihna, alimentatie, consum de substante cu actiune stimulativa sau sedativa) si terminand cu formarea obisnuintei de a actiona in situatii specifice. Bine pregatit din aceasta perspectiva, subiectul isi va incepe misiunea cu atitudine pozitiva si cu un plan tactic foarte apropriat de solicitarile reale. Aceste etape ale pregatirii psihologice pentru misiune accentueaza importanta pentru reusita actiunilor intreprinse a urmatoarelor dimensiuni: crearea unei atitudini dinamice, active in vederea indeplinirii misiunii; formarea si intarirea increderii in fortele proprii si ale celorlalti participanti la misiune (grupa, detasament s.a.); diminuarea sau chiar inlaturarea emotiilor si trairilor negative, crearea si mentinerea unor stari emotionale pozitive; pregatirea in vederea unui efort fizic si psihic crescut si educarea capacitatii de mobilizare a mecanismelor volitive. Consideram in final ca in procesul de pregatire pentru misiuni care comporta risc si actiune in situatii tensionale este necesar sa se realizeze antrenamente ideomotorii si emotionale, in care anticiparea si executarea pe plan mental a miscarilor si actiunilor trebuie sa fie insotita de proiectarea trairilor afective declansate de diferiti stimuli. Anticiparea acestor stari, emotii, sentimente, reactii afective nu se poate realiza fara parcurgerea anterioara a etapelor de constientizare a senzatiilor si trairilor si de acceptare a acestora. Proiectarea in diferite situatii presupune si estimarea comportamentului celorlalte persoane implicate, lucru dificil in absenta sensibilitatii fata de trairile altei persoane, a atentiei pentru aceasta si intelegerii pozitiei sale, aspecte care aduc in prim plan empatia. Desigur ca o atitudine empatica garanteaza adoptarea unei modalitati corespunzatoare de interactiune psiho-sociala, stabilirea unor relatii eficiente si productive, cu alte cuvinte, a unui comportament bazat pe aptitudini sau abilitati interpersonale. Motivatia ocupa in toate aceste aspecte un loc deosebit de important, dat fiind faptul ca lipsa sa ingreuneaza, daca nu face chiar imposibila orice actiune umana. REFERINTE BIBLIOGRAFICE:A.Andreescu, T. Andreescu, C. Zaharia - Aspecte privind adunarile publice in Romania,Ed. Transilvania Expres, 1998D. Goleman - Emotional Intelligence, New York, 1996; M.Mirea (coord.) - Psihologia si metodica educatiei militare, Ed. Militara, Bucuresti, 1997;J. Segal - Raising Your Emotional Intelligence, New York, 1997.
|