Dezvoltarea fizica si neuropsihica a copilului

Igiena copilului si adolescentului urmareste:

Depistarea si evaluarea cantitativa si calitativa a factorilor de agresiune pentru sanatate din mediul ambiant.

Cunoasterea efectelor produse de agentii patogeni asupra organismului uman.

Supraveghere conventionala si de combatere a parametrilor care afecteaza mediul ambiant si sanatatea populatiei.

Reactiile organismului in dezvoltare au tendinta la generalizare(?). Raspunsul la actiunea noxelor are caracter global la copil, spre deosebire de adult, unde reactiile sunt autonome. Reactiile organismului la mediu sunt conditionate de varsta si sex. Fragilitatea este crescuta la varste mici. In primii 3 ani de viata mor mai multi baieti. Homeostazia copilului se mentine cu atat mai greu cu cat varsta este mai mica.

Factori care influenteaza dezvoltarea

Etape evolutive:

0..30 zile: nou-nascut

30 zile..1 an: sugar

1..3 ani: copil mic

3..7 ani: prescolar

7..10 ani: scolar mic

10..13 ani: scolar mijlociu, incepe adolescenta

13..18 ani: preadolescenta, adolescenta, postadolescenta.

Dezvoltarea umana reprezinta o crestere a substantei vii, procese de dezvoltare si diferentiere. Evolutie: crestere de la o treapta de organizare biologica si psihocomportamentala mai simpla la una superioara, prin diferentierea structurala si functionala a celulelor si organelor si prin diversificarea formelor de comportament adaptativ. Procesul de crestere dureaza de nastere la 22 ani fete si la 25 ani baieti.

Dezvoltarea la diferite nivele

Nivel subcelular: proces de sinteza de molecule organice cu greutate moleculara mare (proteine, ce au rol esential in crestere si duc la diviziune celulara).

Nivel celular: cresterea somatica este un fenomen de multiplicare si de crestere a dimensiunilor celulare sub influenta factorilor genetici si conditionat de factorii de mediu: fizici, chimici si nutritionali.

Nivel tisular: hiperplazie, hipertrofie, cresterea constituentilor intracelulari si extracelulari, diferentiere celulara.

Nivel visceral: exista o crestere alometrica a aparatelor si sistemelor organismului. Analizate in aceasta perioada de timp, curbele de crestere a diferitelor aparate sunt diferite. Cresterea se produce in sens cefalo-caudal si proximo-distal. In primii 3 ani, creierul acumuleaza 70% din greutatea finala.

Dezvoltarea individului: se realizeaza dupa o curba cu aspect sigmoid, ce are doua puncte principale de autoacceleratie si doua de autoinhibitie. Cele doua puncte exista la 14 ani, cand organismul are 60% din greutate si talia finala. Fenomenul de crestere continua, organismul este un sistem deschis si receptiv la factorii de mediu.

Dezvoltarea in colectivitati: determinarea variabilitatii cantitative a parametrilor de dezvoltare prin dispersia valorilor in jurul unei valori medii, depinzand de conditiile de viata ale grupurilor umane. Copii din mediul urban au greutate si inaltime mai mare decat cei din mediul rural. Valorile parametrilor la baietei sunt mai mari ca la fetite de la nastere. In perioada gimnaziala se inverseaza valorile parametrilor (11..14 ani). Apoi lucrurile revin la normal.

Inaltimea este un parametru fix in functie de care se raporteaza greutatea:

Copil armonic: are inaltime si greutate in acelasi nivel sigmoid. h=m+σ; G=M+σ

Copil dizarmonic: are inaltimea intr-un nivel sigmoid, iar greutatea in altul. Exista copii dizarmonici cu plus de greutate si copii cu minus de greutate.

Modalitate de apreciere pentru copil sugar: eutrofic sau distrofic (malnutritie protein-calorica de grad I, II, III).

Evaluarea colectivitatilor

Dezvoltarea fizica este un indicator al starii de sanatate. Se fac examinari:

lunare pana la varsta de un an

din 3 in 3 luni, de la 1 la 3 ani

dupa 3 ani: examene periodice (anual) si examene de bilant (in perioada de trecere de la o treapta de scolarizare la alta).

Legile cresterii si dezvoltarii

I.         Dezvoltarea copiilor si tinerilor este influentata de conditiile de viata ce determina particularitati individuale si de grup, precum si de dinamica anumitor procese. Dezvoltarea fizica este influentata de factori naturali si sociali (alimentatie, locuinta, nivel de scolarizare al parintilor, ingrijiri medicale). Acesti factori influenteaza patologia si morbiditatea.

II.       Ritmul dezvoltarii scade cu varsta: crestere intensa in perioada embrionara si fetala, crestere lenta la 7..10 ani, se accelereaza ulterior.

III.     Ritmul dezvoltarii nu este uniform. Factorii de mediu pot schimba momentul de aparitie a pubertatii. Exemplu: pubertate intarziata dupa 15 ani la fete sau 16..18 ani pentru baieti.

IV.     Ritmul de dezvoltare al diferitelor tesuturi, aparate, sisteme, segmente corporale este diferit pentru aceeasi perioada de timp (crestere alometrica). Cresterea in lungime alterneaza cu cresterea in latime a partilor organismului. In perioada de crestere, organele sunt mai vulnerabile.

V.       Dezvoltarea fiecarui organ sau tesut se face corelat cu cresterea celorlalte. Coordonarea se face prin sistem endocrin, umoral, SNC.

VI.     Dezvoltarea sexelor are particularitati:

maturizarea osoasa este mai precoce la fete.

forta musculara este mai mare la baieti.

greutatea si inaltimea la fete este mai mica decat la baieti.

Factorii care influenteaza dezvoltarea umana

Factori interni

Factori interni ai organismului matern

Malformatii uterine

Tumori uterine

Bazin stramt

Tulburari hormonale ale gravidelor: hipotiroidie, D₂.

Administrare de hormoni in cantitate crescuta: sexuali, suprarenalieni, insulina.

Scaderea aportului de oxigen necesar embrionului prin existenta unor afectiuni grave cronice ale mamei (respiratorii, cardiovasculare, afectiuni ale placentei).

Administrare de substante avortice

Administrare de medicamente: antiepileptice, anticonvulsivante, antiastmatice, anticoagulante

Infectii virale: rubeola, HIV, CMV, virusuri neurotrope (polio, coxakie)

Infectii streptococice, stafilococice, sifilis, TBC, toxoplasma

Tulburari de nutritie ale gravidei

Expunerea mamei la radiatii sau noxe chimice

Statura mamei

Mame sub 16 ani sau batrane (copii cu greutate scazuta).

Comportament cu risc al gravidei: consum de alcool, tigari, droguri.

Factori genetici

Sexul copilului

Ritm de crestere

Caracteristici morfologice, ce apartin diferitelor rase.

Inaltimea si greutatea se transmit poligenic. Se transmit si aptitudini psihice.

Sunt influentate:

Capacitatile functionale ale organelor de simt.

Factori metabolici:

v  Tulburari genetice ale metabolismului unor aminoacizi ce determina tulburari grave de dezvoltare ce implica si sistemul nervos. Exemplu: fenilcetonuria (oligofrenia fenilcetonurica)

v  Sinteza proteinelor plasmatice

v  Tulburari metabolismului glucidic si lipidic

v  Tulburari in sinteza hormonilor tiroidieni

v  Tulburari in sinteza Hb, cu implicatii in procesul de crestere

Factori endocrini: dupa luna 3 de viata intrauterina apar si glande proprii: pancreas insular, timus, suprarenala. Hipofiza si paratiroidele sunt slab dezvoltate in perioade embrionare. Ele isi manifesta activitatea in perioada postnatala.

Sistemul nervos conditioneaza endocrin si umoral procesul de crestere.

Factori externi (peristaltici sau mezologici)

Climatic

Geografic

Lungimea membrelor inferioare este legata de climatul cald. Ex: membre inferioare mai lungi la africani. Lungimea trunchiului este legata de climatul rece. Ex: eschimosii au trunchiul bine dezvoltat. Dezvoltarea staturala a sugarului este mai scazuta in perioada octombrie-martie si mai rapida in martie-septembrie. Prescolarul si scolarul cresc mai mult in aprilie-iulie si cresc in greutate in august-septembrie.

Alimentatia

v  Obezitate in supraalimentatie.

v  Scadere in greutate si inaltime scazuta in deficit alimentar.

v  Este implicata in: imunogeneza, hormonogeneza, functii enzimatice.

v  Rol in ritmul de crestere si dezvoltare in momentul aparitiei dentitiei, nucleilor de osificare, maturizare pubertala.

Lipsa alimentatiei in primul an de viata determina intarzieri in dezvoltarea neuropsihica. In urmatorii 2..7 ani IQ va fi mai mic cu 10..20 de puncte. Perimetrul cranian scade la copii cu lipsuri alimentare. Alimentatia in primii 3 ani de viata are mare importanta. Alimentatia scolarului si prescolarului se repercuta asupra maturitatii: au mai frecvent afectiuni acute si patologie cronica.

Imbolnaviri acute si cronice. Actiune realizata prin:

v  Actiunea directa a agentului patogen la nivel celular se manifesta prin inhibarea mitozelor cu scaderea masei somatice.

v  Actiunea indirecta a agentilor patogeni, ce impiedica utilizarea factorilor nutritivi si accentueaza pierderile (boli intercurente acute).

v  Actiunea mediata a agentului patogen induce leziuni viscerale, endocrine, nervoase, care determina tulburari de crestere: nanism, casexie, obezitate, infantilism.

Afectiunile cronice in perioada de crestere staturala determina tulburari morfologice si in perioada de crestere ponderala modificari metabolice.

Locuinta. Locuinta insalubra sau suprapopulata creste mortalitatea infantila datorita scaderii spatiului, cresterii contactelor dintre indivizi, cresterii gradului de incarcare microbiana, scaderii ventilatiei. Apar tulburari de somn, de adaptare scolara, de comportament, scade randamentul intelectual.

Actiunea mediului de viata urban si rural

In mediul urban beneficiaza de alimentatie, locuinta, nivel de ingrijire, ceea ce duce la o dezvoltare fizica mai buna. Patologia neuropsihica este mai frecventa la copiii din mediul urban, datorita modelelor negative mai des intalnite.

Conditii socio-economice ale populatiei

Cel mai important este venitul pe persoana. Nivelul de instruire si cultura influenteaza calitatea ingrijirii copilului.

Variabilitatea loco-regionala a dezvoltarii fizice

Depinde de influenta factorilor economici, sociali, a nivelului de trai in diferite regiuni ale tarii. Ex: in Moldova sunt cei mai mici copii.

Caracterele dezvoltarii fizice a copilului in perioada 1..3 ani

Sugar: 0..1 an

Copil mic: 1..3 ani

Obiective:

Stimularea dezvoltarii fizice si neuropsihice a copilului

Prevenirea si combaterea principalelor boli caracteristice varstei

Prevenirea si combaterea mortalitatii infantile si morbiditatii specifice

Indicatori demografici:

Natalitatea a scazut in perioada 1990..2000.

Fertilitatea a scazut

Mortalitatea infantila: 1986 - 25.6‰, 1996 - 22.3‰. Suedia: 8‰. Romania: mortalitatea este crescuta in judetele Ialomita, Botosani, Calarasi, Constanta.

Caracterele cresterii in perioada 0..3 ani

Capul si trunchiul cresc, iar membrele scad, incat la prescolar membrele sunt lungi, capul mic si gatul subtire (relativ!), datorita cresterii alternative a elementelor corporale: greutatea creste de 4 ori, iar inaltimea de 2 ori. La acestea se adauga cresterea lungimii plantei, datorita asimilarii comportamentului in deplasare.

De asemenea, coapsa creste cu 70% iar gamba cu 60% de la nastere. Pentru membrele superioare se urmaresc circumferinta pumnului, lungimea si grosimea membrului.

Craniu: creste preponderent diametrul transvers fata de antero-posterior.

Perimetrul toracic creste mai mult decat cel cranian. Diametrul transvers depaseste pe cel antero-posterior: aplatizare, orizontalizarea coastelor, coboara sternul. Diafragma se apropie de pozitia adultului.

Prenatal:

Greutate: ♀3200±370 grame, ♂3500±380 grame (euponderali).

Inaltime: 48..52 cm.

Exista si copii cu greutate scazuta: 2500..3000g (subponderali). Copiii prematuri si dismaturi (greutate scazuta, dar nascuti la termen) au sub 2500g.

Factori care influenteaza greutatea la nastere:

Durata sarcinii

Varsta mamei (16 ani)

Numarul sarcinilor anterioare (greutatea creste cu numarul sarcinilor)

Sexul copilului

Dezvoltarea corporala a mamei

Starea placentei si statusul endocrin matern (hipotiroidie, diabet: scade greutatea)

Starea de sanatate a gravidei (intoxicatie, tulburari de nutritie, afectiuni acute/cronice).

Alimentatia gravidei (deficit de proteine si vitamine), fumat, alcool.

Starea socio-economica, regimul de munca si odihna al mamei.

Gemelaritatea

Nivelul de instruire al mamei

Factori rasiali si etnici: genetic, paturi defavorizate

Factori care influenteaza nasterea prematura

Afectiuni sau anomalii ale organelor genitale

Primiparitate

Perioade indelungate de infertilitate

Antecedente legate de sarcini pierdute, copii morti

Factori psihici (nastere in afara casatoriei)

Malnutritie

Caractere ereditare ale mamei

Sanatate, nutritia, varsta mamei

Factori de mediu: radiatii ionizante, administrare de medicamente, substante toxice, infectii in perioada evolutiva.

Factori de risc din mediul intern, intrauterin.

Dinamica dezvoltarii psihice a copilului subponderal

Recuperarea deficitului de crestere intrauterin se face daca copilul beneficiaza de alimentatie corespunzatoare, daca nu exista afectiuni. Greutatea poate creste de 10 ori, la 3 ani ajunge la greutate normala. Recupereaza 46%.

17% ajung la normoponderali sau normostaturali, restul nu. Baietii recupereaza mai repede deficitul ponderal, iar fetele statural.

Copiii prematuri sau dismaturi recupereaza deficitul, daca factorul de risc nu a intervenit in primele 26 de saptamani de gestatie:

Cauze materne (apar dupa saptamana 26):

Toxemia gravidei

Document online: Saracia in societatea romaneasca Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

HTA cronica

Boli renale

Malformatii de cord ale gravidei

Diabet

Malnutritie

Consum de alcool si fumat

Cauze placentare (apar dupa saptamana 26):

Inflamatii sau leziuni de structura a placentei (infarct placentar)

Placenta mica si ischemica

Insertie necorespunzatoare a ombilicului

Cauze fatale (apar pana in saptamana 26):

Embriopatii sau fetopatii determinate de infectii virale (rubeola, herpes, CMV) sau toxoplasmoza.

Afectiuni cardiovasculare

Alimentatia pana la 1 an

Cel mai bun aliment este laptele matern, care asigura o ratie echilibrata de principii nutritive. Cantitatea necesara este adaptata automat la nevoile copilului. Laptele asigura si protectie antiinfectioasa si antialergica. De asemenea este o solutie economica.

Legatura afectiva mama-copil stabilita favorizeaza procesul de dezvoltare. Cancerul de san este mai rar, iar lactatia are efect contraceptiv: minim 2 ani intre sarcini.

Dezavantaj: carenta de Fe, vitamina D si F, care pot fi corectate prin diversificarea alimentatiei la un copil de 4 luni.

Varsta de intarcare a scazut la 3 ˝ luni din 1996 in Romania.

Interventii si supraveghere prenatala

Controlul trebuie realizat periodic: inaltimea fundului uterului, miscarile fatului, iar dupa saptamana 6 ultrasonografie (se masoara lungimea fatului crestet-sezut si lungimea biparietala). Sonodensimetria permite determinarea volumului total intrauterin, circumferinta abdominala, diametrul biparietal, greutatea totala a fatului.

Sindromul insuficientei de crestere intrauterina

Exista doua tipuri de crestere intrauterina deficitara:

Tip plat, tardiv:

Procesul de crestere a craniului este afectat numai catre sfarsitul perioadei de sarcina

Cauza materna si placentara intervine in etapa a doua de sarcina, influentand predominant dezvoltarea somatica: cap mare si corp mic.

Recuperare buna neurologica si somatica.

Beneficiaza de o alimentatie cantitativ crescuta si hipercalorica.

Lapte matern: raport cazeina / albumina adecvat (65/35). La doua luni necesita 192 ml lapte / kg corp.

Tip simetric

Dezvoltarea craniului este afectata inca din etapa incipienta, copilul are un aspect simetric (somatic si cranian).

Prognostic rezervat.

Complicatii neurologice frecvente:

Disfunctii centrale motorii: paralizie centrala

Hiperactivitate

Tulburari de atentie, invatare

Tulburari comportamentale

Recuperare grea

Termoreglarea

Temperatura este crescuta cu 0.3°C. Dupa nastere, temperatura scade in functie de cea a mediului ambiant: 22..27°C. Temperatura oscileaza zilnic cu 0:4°C. La 2..3 ani curba termica se stabilizeaza, cu variatii: minim noaptea 3°° si maxim dupa-amiaza 17°°, aproximativ ca a adultului. Echilibrul termic este labil prin: cresterea termoproductiei (metabolism crescut, nevoi crescute), pierderi crescute de caldura (creste suprafata corporala, tegument subtire, tesut subcutanat slab dezvoltat), iar sistemul nervos se maturizeaza treptat.

La sugar, poate apare hipertermie prin: supraincalzire in baie, in prima zi a internarii (datorita plansului), alimentatiei hiperproteice, sindrom de deshidratare.

Copii distrofici

Acesti copii au, in perioada postnatala, un deficit crescut in greutate. Sufera de o malnutritie protein-calorica, care poate fi de 3 grade: grad I – 0.86..0.76; grad II – 0.76..0.60; grad III – sub 0.60. Aceste valori reprezinta indicele ponderal (G_reala / G_ideala) sau indicele de nutritie (G_reala / G_{corespunzatoare inaltimii}). Normal: 0.9..1. Atrepsia(?) = copii scheletici (stratul de grasime dispare).

Aparatul locomotor

La nastere, coloana vertebrala este rectilinie, in perioada postnatala apar curburile:

3 luni: curbura cervicala (isi tine capul)

6 luni: curbura dorsala (sta in sezut)

1 an: curbura lombara (merge)

Membrul inferior: Este permisa o asimetrie in dezvoltare de maxim 1 cm. Valori peste 1 cm apar datorita:

proces displazic inflamator la nivelul articulatiei coxo-femurale (luxatia congenitala de sold)

hipoplazia coapsei / gambei

tulburari neurologice: spastice, flasce, unilateral datorita lezarii nervului sciatic, din cauza unor tulburari circulatorii (hemangioame, anevrisme)

Radiologic se poate determina varsta osoasa, realizandu-se controlul osificarii normale (pumnul):

1 an: osificarea osului cu carlig si a osului mare

2 ani: nucleul de osificare la epifiza radiusului

3 ani: osul piramidal

Musculatura este slab dezvoltata fata de sistemul osos (22% din G).

Patologie: planul general al scheletului poate fi afectat prin malformatii grave, de cauza:

Tulburari metabolice, endocrine, genetice

Tulburari de crestere encondrala

Tulburari de diferentiere a structurilor osoase: osteopetroza si osteoporoza

Aparatul respirator

Prezinta particularitati anatomice:

Cai nazale inguste

Mucoasa nazala bogat vascularizata si iritata de factori mecanici si chimici

Inelul limfatic al lui Waldeyer e foarte bine dezvoltat. Se poate inflama si da tulburari respiratorii

Trompa lui Eustachio este scurta, permitand transmiterea infectiilor de la faringe la urechea medie, producand mastite.

Forma toracelui: ingust pana la coasta 4, cu baze dilatate. Varful plamanului este slab aerat, iar numarul respiratiilor este crescut fata de adult (35..40/min la nou-nascut).

Patologie: bronhopneumonii.

Aparatul cardiovascular

Inima are 17 g, reprezentand 7,5% din greutatea corporala. Patul vascular e crescut in sectiune. Reteaua vasculara are o densitate crescuta pe unitatea de volum. Nou-nascutul prezinta tahicardie fiziologica (130..150 batai / min.). Tensiunea arteriala creste cu varsta prin dezvoltarea muscularei vaselor.

Patologie: malformatii de cord, cu cauze, care actioneaza intre saptamanile 3..10: virale, infectii bacteriene, tulburari endocrine, radiatii ionizante, intoxicatii.

Aparatul urinar

Rinichii se dezvolta lent si au capacitate scazuta de concentrare a urinei. Capacitate vezicala creste de la 30..50 cm³ la 300 cm³ – la 3 ani. Sfincterul vezical este supus controlului cortical dupa 1 an. Enurezisul nocturn este frecvent: la copii cu malformatii ale aparatului urinar, cu dezvoltare neuropsihica redusa sau spina bifida.

Aparatul digestiv

Cavitate bucala este adaptata la supt in primele luni. Faza initiala a deglutitiei este voluntara dupa cateva luni de la nastere pentru ca bolta palatina este mai putin si baza limbii este voluminoasa, cu dificultati in deglutitie.

Stomacul creste in capacitate de la 30 la 300 cm³ dupa un an. Secretia gastrica este legata de alimentatie:

20..30% in raport cu cantitatea ingerata de lapte matern (2..3 ore, evacuare rapida)

30..40% in raport cu cantitatea ingerata de lapte de vaca (evacuare lenta)

Mucoasa digestiva are permeabilitate crescuta, trec chiar fragmente proteice, substante toxice (intoxicatii sindroame alergice).

Alimentatia trebuie sa fie adecvata varstei, o alimentatie nerationala duce la atrofii de mucoasa ti sindroame de malabsorbtie. Trebuie pastrata starea de igiena in prepararea si administrarea hranei.

L a aproximativ 8 luni se dezvolta dentitia temporala. Smaltul este mai friabil, tocirea dintilor este mai frecventa la copiii cu bruxismanie (automatism motor). Acesta apare la copii cu intarziere neuropsihica sau megacolon, encoprezis (lipsa controlului sfincterian).

Dezvoltarea sistemului nervos

Dezvoltarea creierului

La nastere, reprezinta 15 % din masa corporala, dupa un an creste la 50% din greutatea creierului adultului, iar la 2 ani la 70%. In jurul varstei de 6..7 ani ajunge la 1200g.

Transformarile functionale au la baza perfectionarea legaturilor interneuronale. Aceasta se reflecta in activitate: scade excitabilitatea neuromusculara, scade timpul de reactie (latenta), creste randamentul la invatat, creste coordonarea oculo-kinestezica.

Dezvoltarea creierului este conditionata de mielinizare, depinzand de alimentatia cu substante proteice (factori de crestere a neuronilor). Mielinizarea incepe in a treia saptamana de gestatie si continua pana la varsta de 4 ani. Maturizarea se considera la 6 luni, cand aria motorie e mai dezvoltata decat cea senzoriala. 50% din inteligenta se dezvolta in primii 4 ani. Mielinizarea intereseaza procesele functionale cele mai utile vietii copilului: dezvoltarea senzoriala precede dezvoltarea functiilor de cunoastere, vorbire, viata emotional afectiva. Ramura vestibulara a nervului VIII se dezvolta inaintea ramurii acustice.

Activitatea bioelectrica

s - pana la 18 luni

q - 18 luni..2-3 ani

a - peste 3 ani

b - 7-8ani

Primul an de viata este o perioada critica, creierul este afectat de subnutritie. Stimularea in faza de sugar si copil mic are consecinte benefice asupra copilului: maturizare functionala, neurologica, endocrina. Dupa 3 luni de despartire de mama apare o reactivitate scazuta fata de mediu. Izolarea de familie mai mult de 6 luni duce la anorexie, apatie, somn agitat; mai mult de 1 an – intarziere psiho-intelectuala, motorie, verbala, cu dificultate in integrarea sociala

Dezvoltarea analizatorilor

Analizorul vizual

La nastere ochiul este bine dezvoltat si crescut in volum pana la varsta de 3 ani. Retina este dezvoltata cu exceptia regiunii foveale. Fibrele nervului optic se mielinizeaza pana la 4 luni, iar cortexul occipital se diferentiaza.

La inceput, vederea este monooculara, devenind binoculara pana la 3 ani. Dupa 3 ani se perfectioneaza activitatea de analiza vizuala a formelor (apare dupa 7..8 luni) si dimensiunilor obiectelor si relatiilor spatiale. Se inregistreaza cresterea capacitatii de diferentiere a culorilor. La 6 luni percepe culorile de baza si dupa un an poate selecta obiectele dupa culoare.

Patologie: Factorii de risc in perioada prenatala sunt: infectii virale (rubeola), administrare de talidomida, actiunea radiatiilor ionizante. In perioada perinatala administrarea de oxigen cu presiune crescuta (peste 70..80 mmHg) produce o lezare a vaselor retiniene (retinopatie prematura). Alti factori de risc: infectii cu gonococ, pneumococ, diabet zaharat ( da cataracta de permeabilizare), galactozemia, meningoencefalocel dezvoltat in orbita.

Analizorul auditiv

La nastere, urechea este bine dezvoltata, la fel si nervul auditiv si legaturile sale.

Cauze de tulburari ale auzului:

Perioada prenatala:

Anomalii genetice autosomale: hiperprolinemia

Anomalii genetice gonosomale: sindrom Turner, trisomia D13, E17

Perioada perinatala:

Nastere prematura sau prelungita

Vatamare cerebrala in cursul nasterii

Copii din incubatoare care fac zgomot mare si permanent

Meningita si encefalite

Traumatisme cerebrale

Hipotiroidismul

Surditatea la nastere este insotita de mutism. Zgomotul mare intr-o incapere duce la tulburari in dezvoltarea auzului. Copilul percepe la nastere 30 dB.

Comportamente

Comportamentul verbal

Limbajul vorbit se dezvolta in cazul integrarii functionale si anatomice a creierului si analizatorilor. Afectarea auzului chiar si partiala duce la tulburari de vorbire.

Evolutia:

Prima luna: tipat monoton, rudiment de comunicare.

Dupa 3 luni: tipat modulat (gangurit)

6 luni: gangurit diferit in functie de limba vorbita de adultii din jur, articuleaza primele grupe de cuvinte (mama, tata)

7 luni: reactii la cuvintele rostite de cei din jur, totusi nu le poate pronunta

un an: pronunta primele cuvinte, cu exprimare eliptica

Fetitele vorbesc mai devreme decat baietii. Bilingvismul intarzie dezvoltarea vorbirii.

Dificultati:

Dislalia fiziologica pana la 3 ani. Pronuntia corecta depinde de familie.

Intarzieri in aparitia limbajului.

Baietii prezinta mai frecvent tulburari de pronuntie.

Comportamentul motor

Trecerea de la pozitia statico-posturala la deplasare se realizeaza in mai multe etape:

2 saptamani: flectarea capului lateral in decubit dorsal

3 luni: copilul tine capul in plan median

6 luni: se intoarce din decubit dorsal in decubit ventral, dar nu si invers

8 luni: se intoarce din decubit ventral in decubit dorsal

8..9 luni: se ridica in picioare cu sprijin

9..11 luni: merge cu sprijin

un an: merge

Ulterior, se perfectioneaza mersul, coordoneaza miscarile bratelor cu miscarile picioarelor.

Mica motricitate: coordonarea miscarii mainii in efectuarea activitatii normale.

Prehensiunea: evoluarea de la reflexul tonic al mainii spre apucarea obiectelor cu toata mana in primele luni la aparitia pensei police – index la un an, trecand prin faza de flectare degete.

Copilul isi insuseste comportamentele de autoservire: la un an bea singur din cana, iar la un an si jumatate duce singur lingurita la gura.

Gestul grafic:

la un an si jumatate deseneaza “ghemul”

la 2..2 ˝ ani deseneaza “cuibul”

la 3 ani deseneaza cercul dupa model

Dominanta cerebrala duce la aparitia lateralitatii dupa 3 ani. (90% sunt dreptaci). La inceput lucreaza cu ambele maini.

Manipularea obiectelor: constructie prin invatare, joaca de-a mama.

Pana la 3 ani se observa o dificultate in executarea actelor intentionale, perturbari de gestica, este neindemanatic si instabil motor.

Comportamentul cognitiv

Atentia

La un nou-nascut atentia este captata de stimuli pentru scurt timp (5..7 minute pana la 3 ani). Este labila, difuza, involuntara.

2 luni: reactioneaza la sunete si priveste obiectele din campul vizual

3 luni: exploreaza atent obiectele

un an: interesat de detalii

Perceptia

Este prezenta de la nastere. La 6 saptamani prezinta interes pentru imagini simple: biberon. Spre 6 luni, procesele perceptive trec de stadiul senzorial (tact, gust, miros) spre manipularea obiectelor. La un an percepe si reproduce gesturi si acte simple. Perceptiile au la baza invatarea.

Memoria

Este activa, involuntara, cu mare capacitate de retinere, in special cea verbala.

Gandirea

Preconceptuala, magica, animista, egocentrica.

Comportamentul social-afectiv

Este indus de afectele mamei. Dupa trei ani intervin si alti factori.

Primele 3 luni: bucurie , tristete

Pana la 5 luni: plange cand mama se indeparteaza

Pana la 6 luni: manios cand mama pleaca

Pana la 8 luni: tandru

Pana la un an: realizeaza relatii cu copii de aceeasi varsta, de care e atras.

Pana la 2 ˝ ani: criza de incapatanare: spune mai mult “nu” decat “da”. Isi manifesta tendinta de independenta. Admonestarea duce la exacerbarea simptomatologiei.

Regimul de activitate al copilului

Priveste succesiunea periodica somn-hrana-activitate.

Somnul

Trebuie sa fie odihnitor pentru copil. Se tine cont de: camera, comfort, luminozitate.

2..6 luni: 16..17 ore

9 luni: 15 ore

18 luni. 14 ore

3 ani: 13 ore

Jucariile

Trebuie sa fie igienice, pedagogice, estetice. Sa nu produca accidente sau imbolnaviri, sa dezvolte activitatea neuropsihica.

Dezvoltarea fizica si neuropsihica a prescolarului

Etapa prescolara reprezinta perioada de la 3 la 7 ani, care se imparte in:

3..4 ani: prescolar mic

4..5 ani: prescolar mijlociu

5..7 ani: prescolar mare

Dezvoltarea prescolarului depinde de ingrijirea in familie si de calitatea ingrijirii medicale.

Dezvoltarea fizica

Creste in inaltime cu 6.5 cm anual si in greutate cu 2 kg anual. Nivelul dezvoltarii in inaltime si greutate este mai scazut in mediul rural decat in urban (2..3 cm inaltime si 0.5..2kg greutate).

Ritmul de crestere se mentine in aceasta perioada pentru greutate si pentru dezvoltarea in lungime si grosime a membrelor. Ex: la copilul de 6..7 ani planta, gamba si coapsa au lungimea de 2.5 ori mai mare decat la nastere. Membrele superioare isi continua dezvoltarea cu cea a centurii scapulare, mai bine dezvoltata la baieti. Se dezvolta musculatura mainii, datorita scrisului.

La nivelul craniului si toracelui diametrul anteroposterior si transvers se dezvolta concomitent si cu aceeasi viteza.

Nucleii de osificare vizibili pe radiografia de pumn:

3 ani: piramidal

4 ani: semilunar

5 ani: scafoid

6..7 ani: trapez si trapezoid

O alimentatie saraca in proteine si vitamina D provoaca o dezvoltare deficitara, ca si in cazul familiilor cu locuinte insalubre, fara lumina. Copii din zone poluate prezinta mai frecvent rahitism.

Musculatura prescolarului este slab dezvoltata. Raportul dintre greutatea musculara si masa corporala este de 27%. Musculatura prescolarului este mai bogata in apa si mai saraca in proteine. Se observa o asimetrie de dezvoltare a sistemului muscular: se dezvolta mai mult flexorii decat extensorii, aparand dificultati functionale. Astfel, suporta cu greutate efortul static si cel dinamic. Musculatura se dezvolta centrifug: mai intai a centurilor, apoi cea a extremitatilor.

Dupa 7 ani capata o mai mare rapiditate in miscari si se reduce neindemanarea. Imperfectiunea motorie este mai evidenta la fuga sau la mers in linie dreapta.

Se stabilizeaza lateralitatea si schema corporala. Schema lateralitatii poate fi omogena (rar sau neomogena (ochi drept, ureche dreapta, mana stanga, picior stang). Situatia favorabila este cand sunt implicate ochiul si mana de aceeasi parte, rezultand o buna coordonare oculo-kinestezica. Copii cu tulburari de scris au lateralitate neomogena.

Testarea lateralitatii se face:

ochi: carton cu un orificiu central, copilul este pus sa vada obiecte de pe o etajera

ureche: ceas pe care il asculta

picior: e pus sa loveasca o mingie

mana: plierea unei hartii.

Se insuseste schema corporala: cunoasterea partii drepte si stangi a propriului corp sau a examinatorului.

Examinari facute la intrarea in clasa I, pentru a nu se ajunge la esec scolar:

3 ani: deseneaza un cerc dupa model

4 ani: deseneaza un patrat dupa model

5 ani: deseneaza un triunghi dupa model

6..7 ani: deseneaza un romb dupa model (cel mai greu).

Examenul clinic si al dezvoltarii neuropsihice duce la orientarea prescolara si scolara a copilului. Sindromul nefrotic, TBC pulmonara, hepatita in ultimele 12 luni duc la intarzierea inceperii scolii. Deficiente senzoriale si motorii indica o scoala ajutatoare.

Dezvoltarea cordului

La 6..7 ani greutatea creste de 5..7 ori fata de cea de la nastere. Volumul sistolic creste de 8..10 ori. Frecventa cardiaca ajunge la 6..7 ani la 80 batai/min. TA: 95/55 mmHg la varsta scolara. Pot exista cazuri de HTA la copil.

Vasele

Au o elasticitate mare. Se dezvolta circulatia capilara: irigarea interna a tesuturilor.

Aparatul respirator

Mucoasa respiratorie poate fi usor lezata de actiunea factorilor de mediu: praf, temperatura si umiditate scazuta. Anginele streptococice repetate pot da complicatii reumatismale. Se realizeaza un control prin exsudat faringian pentru streptococul β-hemolitic.

Aparatul digestiv

Capacitatea stomacului creste, dar posibilitatile secretorii sunt scazute pentru intregul tub digestiv. Se schimba dentitia: apar molarii de 6 ani. Sunt frecvente infectii digestive si parazitoze, prin nerespectarea conditiilor igienico-sanitare in prepararea hranei.

Aparatul urogenital

Rinichii se dezvolta lent in aceasta perioada si este suprasolicitat datorita metabolismului. Imbolnavirile se soldeaza cu complicatii renale in unele cazuri, mai frecvente decat la scolari. Organele genitale se dezvolta lent. O eventuala ectopie testiculara trebuie rezolvata pana la intrarea in clasa I.

Sistemul endocrin

Cresterea este controlata de hipofiza, tiroida, timus, suprarenala. In insuficienta tiroidiana apar perturbari ale dezvoltarii osoase, dentitiei, deficiente in dezvoltarea psihointelectuala.

Dezvoltarea neuropsihica

La 3 ani creierul are 1100 g, iar la 6..7 ani 1200 g.

Perfectionarea activitatii SNC se realizeaza prin dezvoltare lobilor frontali. Dezvoltarea legaturii cortical-subcortical influenteaza excitabilitatea neuromusculara, care scade, scade timpul de latenta. Randamentul intelectual al copiilor creste prin perfectionarea controlului vizual-kinestezic. Intervine usor oboseala generata de zgomot, agitatie, lipsa odihnei.

Dezvoltarea analizatorilor

Vederea

Vederea se perfectioneaza: analiza vizuala a formelor si dimensiunilor obiectelor si a relatiilor spatiale, vederea in adancime si controlul vizual kinestezic.

Dintre prescolarii mici, 2% au strabism, care trebuie depistati din timp, deoarece in perioada scolara corectarea este dificila. Suspecti sunt cei ce apropie sau indeparteaza obiectele. Pot apare deficiente in aprecierea culorilor de baza.

Auzul

Se perfectioneaza diferentierea mesajului sonor si integrarea lui psiho-intelectuala, datorita mesajului vorbit. Evaluarea acuitatii auditive se realizeaza cu ajutorul audiometrului, permitand detectarea unei surditati. Cei cu tulburari de vorbire trebuie testati daca nu prezinta si tulburari de auz.

Vorbirea

Se dezvolta limbajul vorbit, cu perfectionarea fonetica si diminuarea tulburarilor de pronuntie. Ulterior, creste fondul lexical (in functie de nivelul intelectual al familiei: 600..1000 cuvinte la nivel scazut, 3000 cuvinte la nivel mediu). Limbajul se perfectioneaza din punct de vedere fonetic, sintactic.

Tulburarile de vorbire: dislaliile, balbismul (tulburare de ritm, avand cauza o tulburare functionala episodica, cu perioade de remisiune, la nivelul aparatului fonoarticulator).

Balbismul are mai multe forme:

Balbism clonic: reliterarea unei silabe de la inceputul cuvantului, datorita unor succesiuni de contractii musculare rapide si ritmice.

Balbism tonic: apare datorita unor spasme ale musculaturii cu efect pe organele vocale articulatorii si respiratorii, care duc la blocarea primelor foneme dupa care izbucneste.

Balbism tonico-clonic

Balbism de inhibitie: perioade lungi de tacere inaintea sau pe parcursul discursului.

Balbismul se poate insoti de:

Sincinezie: miscari parazite

Grimase

Clipsare(?) buze, clipit

Reactii vegetative: roseata fetei, transpiratii, tahicardie.

Terapia se realizeaza prin metode logopedice, tratament psihoterapeutic.

Dezvoltarea cognitiva

Mentinerea atentiei creste de la 15 minute la 3 ani la 30 de minute la 6 ani. In clasa a IV-a ajunge la 45..50 de minute.

Devine capabil de abstractizare, perceptia devine analitica, memoria este durabila, fidela, cu mare capacitate de retinere (retin usor povestiri, poezii). Gandirea se bazeaza pe judecati cauza-efect.

Dezvoltarea motorie

Mersul este echilibrat, coordonarea manuala este buna.

Tulburari comportamentale

Exista tulburari comportamentale legate de procesul de dezvoltare si de ambient.

Hiperkinezia

Este o activitate motorie excesiva, neatentie, impulsivitate verbala. Este exacerbata pentru stimuli excitanti din mediu (serbari). Sindromul este de 4 ori mai frecvent la baieti. Apare la 5..20% din populatie. Poate persista in clasele primare.

Cauzele hiperkineziei

Educatia slabeste.

Disfunctie cerebrala minora: traumatism la nastere.

Sechela dupa boli ale SNC: meningite, encefalite.

Epilepsie.

Cauze familiale.

Poate insoti autismul si se asociaza cu retardare.

Anorexia

Este o tulburare a comportamentului alimentar, grava, pana la refuz total. Pot apare varsaturi spastice. Apare la copii privati de mama, la schimbarea tipului de alimentatie (intarcare). Se practica santajul alimentar.

Sindromul de copil batut

Apare in cazul de violente fizice repetate asupra copilului. Parintii au tulburari de personalitate, psihomotorii, schizofrenie, epilepsie, etc.

Copiii trec prin 3 faze: de protest, de consolare, de detest (lipsa de afectiune fata de parinti).

Crizele de manie

Apar datorita conflictelor dintre personalitatea copilului si atitudinea restrictiva a parintilor. Manifesta agitatie psihomotorie, violenta cu efect teatral. Poate apare si in cazul consumului unor medicamente.

Negativismul

Refuz, ostilitate fata de cei din jur.

Gelozia

Este o tulburare de afectivitate.

Sugerea degetului

Apare in tulburari emotionale: nervozitate, plictiseala, pedeapsa.

Pica

Reprezinta obiceiul de a inghiti obiecte necomestibile, cu riscul cresterii frecventei parazitozelor intestinale. Pot inghiti pamant, par, materii fecale, var de pe pereti (risc de intoxicatie cu Pb).

Automutilare

Este o tulburare de ordin psihic, ce exprima frustrarea copilului. Isi smulge parul din cap si il inghite.

Activitatea

Activitatea trebuie organizata tinand cont de posibilitatile de adaptare ale organismului.

Curba fiziologica de lucru: dimineata ora 9..11 – activitate obligatorie. Activitatea trebuie sa dureze 15..30 min.

Factori care influenteaza capacitatea de lucru:

Nivelul de dezvoltare fizica si neuropsihica a copilului.

Varsta copilului

Durata si intensitatea efortului

Starea de sanatate

Starea psihoafectiva: teama, frica, constrangere

Factori din mediul ambiant: temperatura, iluminare, umiditate, zgomot.

Activitatea prescolara principala este jocul. Jocurile pot fi la alegere sau impuse.

Particularitati de dezvoltare a copilului scolar (7..18 ani)

Dezvoltarea somatica

Reprezinta maturizarea biologica, care urmareste modificarile pubertale. Pe plan psiho-intelectual si psiho-social se urmaresc operatii intelectuale logico-deductive, structurarea personalitatii, modificari comportamentale in relatiile sociale.

Patologia priveste tulburarile de vedere, de postura (deformari toracice), endocrine, ale comportamentului psiho-afectiv.

La copiii de 7..10 ani inaltimea creste cu 5..6cm / an, iar greutatea cu 2Kg / an. La 10 ani cresterea este intensa, inaltimea creste cu 7..8 cm, iar greutatea cu 5..6Kg / an. Dupa pubertate, inaltimea creste cu 1,5..2cm, iar greutatea cu 1..2Kg, perimetrul cranian creste cu 3..4cm / an.

Modificarea pubertala

Baieti

Pana la 8..9 ani, aspectul corporal este infantil, apoi apar modificari legate de procese de crestere care sunt evidente la 10..11 ani, cand se inregistreaza o crestere a organelor genitale interne si externe. La 12 ani, apare pilozitatea pelvina (pubarha), la 13 ani se instaleaza secretia prostatica. Se continua dezvoltarea organelor genitale si cresterea in inaltime. Se semnaleaza fenomene de telarha (dezvoltarea areolei mamare), mai pregnanta si precoce la fete.

La 14..15 ani apare pilozitatea axilara si se schimba vocea. Pot apare fenomene de ginecomastie.

La 15..16 ani celulele gonadice sunt mature si apare pilozitate faciala.

La 16..17 ani pilozitatea pubiana capata aspect masculin si poate apare acnee juvenila.

La 17..19 ani incepe osificarea cartilajelor de conjugare.

Fete

Pana la 8..9 ani exista o dezvoltare lenta a uterului. Dupa 9 ani cresterea este rapida, incat la 10..11 ani se inregistreaza dezvoltarea miometrului, secretie vaginala cu pH acid si aparitia fenomenului de telarha si pubarha.

La 11..12 ani continua cresterea glandei mamare si a organelor genitale interne si se externe. Creste bazinul si apare pilozitatea axilara.

La 12..14 ani apare primul ciclu lunar (menarha). Acest moment este legat de factorul genetic sub actiunea caruia se realizeaza maturizarea centrilor nervosi viscerali. Conditiile de viata (stres psihic, nivel cultural si educational) pot intarzia declansarea pubertatii.

Dizarmonii evolutive

Baieti: tendinta la obezitate, aspect corporal ginoid, ginecomastie. Trasaturile masculine apar dupa 10..15 ani.

Fete: dezechilibru tireo-ovarian, gusa puberala(modificare trecatoare insotita de hipertrofie, uneori poate necesita tratament). Maturizarea pubertala precoce determina dezadaptari de la viata de colectivitate: creste rapid in inaltime, ceea ce duce la dizarmonie staturo-puberala, fatigabilitate exagerata, colaps ortostatic, albuminare ortostatica (?).

Aparatul respirator

Creste permeabilitatea cailor respiratorii, se dezvolta sinusurile fetei datorita cresterii masivului facial. Cutia toracica se apropie de aspectul adult, prin coborarea treptata a sternului, cu pozitie oblica a coastelor.

Cresterea rapida in inaltime si postura deficitara pot duce la tulburari de statica a coloanei vertebrale: status cifotic, care poate determina modificari permanente: cifo-scolioze, cifoze accentuate. Aceste modificari perturba miscarile respiratorii.

Evolutia ampliatiei toracice: 5..7cm  mai mult fata de perioada anterioara. Capacitatea vitala este mai mare la baieti cu 200..500cm³.

Aparatul cardiovascular

Masa cardiaca creste rapid, in special ventriculul stang, care la 17 ani este de 3 ori mai mare decat ventriculul drept. Frecventa cardiaca este mai mica decat in perioada precedenta: 78..80 / min. Tensiunea arteriala este mai mica la fete. In preajma instalarii pubertatii apare HTA juvenila la 5..7%, care, daca nu apar afectari renale si endocrine, are evolutie buna.

Aparatul digestiv

Importata este cresterea aciditatii gastrice. Copilul care nu respecta mesele si este stresat face ulcer. Schimbarea dentitiei are loc intre 6 si 18..25 ani.

Sistemul nervos

Se continua cresterea masei encefalice. L a13..18 ani cresc preponderent lobii frontali si regiunea hipotalamo-hipofizara. Se dezvolta legaturile nervoase intre zonele corticale si subcorticale.

Dezvoltarea vorbirii

Intre 6..18 ani se produce dezvoltarea foneticii limbii, cresterea fondului lexical, cresterea debitului verbal (in special la 10..13 ani: 60..120 semnale / min): tahilalii. Fondul lexical creste in functie de cultura primita. Se formeaza un stil personal de exprimare verbala.

Sunt prezente tulburari de vorbire la 10..12%: dislalii, rotacism, sasaiala, disfonii (rhinolalia, balbism). Cauze: retardat mintal, surditate in grade variate, tulburari psihice (autism infantil), disfazie de dezvoltare legata de procesul evolutiv in perioada scolara.

Dezvoltarea limbajului citit

Invatarea este mai dificila decat pentru cel verbal. Interesul pentru citit este intarziat de ambianta.

Invatarea se realizeaza in trepte:

Lectura subsilabica: clasa I, recunoaste literele, 6..8 ani

Lectura silabica: recunoaste cuvinte: 8..9 ani

Lectura cuvintelor

Lectura monotona: 9..10 ani

Lectura expresiva: este rezultatul perceperii, se concentreaza asupra ideii

Tulburarile se numesc dislexii si apar concomitent cu tulburarile de scris. 35% din dislexii apar la copiii din clasa I.

Cauzele tulburarii cititului:

Retardat mental

Tulburari senzoriale: surditate de diferite grade

Tulburari de lateralizare

Legastenie: capacitate redusa de invatare a scrisului si cititului; nu se insoteste de nici una dintre cauzele anterioare, are origine in componenta familiala.

Limbajul scris

Presupune persistenta si existenta unor capacitati de coordonare oculo-manuala. Deprinderea motorie presupune legaturi corticale intre zone parietale si temporooccipitale. Pentru scolarii mici este mai greu de scris oblic.

Tulburarile se numesc disgrafii: apar la 35% din copiii din clasele mici.

Inlocuirea literelor ce seamana intre ele.

Adaos de litere

Omisiuni de litere

Aspect grafic: trasaturi nesigure, inegalitatea literelor, liniile nu sunt respectate

Discalculii

Sunt tulburari de calcul aritmetic. Cauzele sunt aceleasi ca la tulburarile de citit. Mai pot fi: tulburari de schema corporala, tulburari de coordonare oculo-manuala (lateralitate neomogena sau incrucisata).

Contrarierea, obligarea copiilor stangaci sa scrie cu mana dreapta duce la:

Strabism

Modificari psihomotorii

Hiperexcitabilitate manuala

Ticuri

Tulburari intelectuale: dislexie, disgrafie, balbism

Enurezis

Tulburari afective: atitudine negativa fata de scoala, timiditate, agresivitate

Anxietate, negativism, irascibilitate

Stangacia este mai frecventa la persoanele cu epilepsie, tulburari de limbaj, strabism.

Comportamentul cognitiv

Are la baza perfectionarea vederii in adancime (creste capacitatea de analiza a spatiului, a distantelor dintre obiecte, dintre litere, etc.) si scade pragul de interferenta cromatica.

Se perfectioneaza auzul si diferentierea tonala. Tulburari de auz exista la 40%. Expunerea la zgomot peste 90..100 dB poate duce la surditate precoce.

Atentia se perfectioneaza. Concentrarea voluntara ajunge la 50 de minute in clasa a V-a. Activitatea perceptiva este dirijata activ, cu scop, si este subordonata gandirii.

Randamentul intelectual creste de 7..10 ori intre 7..10 ani.

Memoria cu caracter concret in primii ani devine logica in adolescenta.

Inteligenta este la cote maxime la 18..20 de ani. Depinde de factori ereditari 80% si de factori de mediu 20%. Influenta este mai pregnanta la baieti. Factorul educational este decisiv pentru dezvoltare.

Inteligenta este de mai multe tipuri:

Lingvistica

Muzicala

Spatiala

Logica

Kinestezica, etc.

Performantele scolare au la baza inteligenta datorata factorilor ereditari.

Reusita scolara depinde de factori interni (genetici) si externi (psihosocial, psihopedagogic, ergonomic, igienic.

Maturizarea afectiva este legata de dezvoltarea capacitatii de integrare sociala: apropiere de sexul opus, dezvoltarea personalitatii.

Elementele care duc la perturbari de personalitate sunt: climat familial si social negativ, conditie socio-economica precara.

Semne precoce in dezorganizarea psihica:

Comportament neadecvat realitatii: autism, izolare , infruntare brutal-agresiva.

Preferinta spre folosirea anumitor obiecte

Activitate cognitiva insuficienta

Viata imaginativa saraca, bizara

Restrangerea sferei afective pana la distorsiuni bizare. Sunt predispusi la psihoze.

Sindromul hiperkinetic (scolar):

Deficit de atentie

Impulsivitate

Hiperactiv

La varsta prepuberala incidenta este de 3%.

Alte tulburari ce mai pot apare:

Ticuri: 4..5%, mai ales la baieti.

Roaderea unghiilor

Tulburari ale apetitului

Fetele pot prezenta (in medii dezorganizate):

Hiperemotivitate

Manifestari perverse

Furt, minciuna, delicventa

Procesul de invatamant

Implica tot organismul: SN, aparat respirator, aparat cardiovascular.

La sfarsitul orelor scade capacitatea vitala datorita oboselii. In prima faza apare o crestere a alurii ventriculare si HTA, apoi TA scade spre sfarsitul zilelor de lucru.

Componenta emotional afectiva: Tonalitatea crescuta asigura un randament bun.

Factori care influenteaza capacitatea de lucru:

Varsta

Dezvoltarea neuropsihomotorie

Starea de sanatate

Intensitatea si durata efortului

Caracterul solicitarii

Conditiile de lucru

Curba fiziologica de efort:

Creste treptat: ora 7..9 (maxim)

Platou: 9..11 elevii mici, 9..12 elevii mari

Scade intre orele 11..14. (minim)

Creste din nou intre orele 15..19, dar nu la fel ca dimineata

Factori care scad randamentul:

Durata orelor: nu trebuie sa depaseasca 8 ore (la scoala si acasa)

Oboseala pregnanta a elevilor din clasa XII

Starea de sanatate:

Afectiuni cronice: oculare, hipotrofii, rahitism, statica neadecvata

Urmarirea morbiditatii

Conditii de mediu

Comportament cu risc: fumat, alcool.

Prevenirea si combaterea bolilor infecto-contagioase in colectivitatile de copii

Proces epidemiologic = multimea mecanismelor naturale si sociale si factorilor determinanti si favorizanti, ce contribuie la aparitia, extinderea si evolutia particulara a unei stari morbide.

Pentru ca un organism sa prezinte o boala, trebuie sa coexiste : sursa de agresiune, calea de transmitere si organismul receptor. Procesul epidemiologic este format din unul sau mai multe focare epidemice.

Focar epidemic = loc unde exista o sursa de risc capabila sa disemineze agenti patogeni, care ajung la organismul receptor din perimetrul focar.

Impactul dintre agentul patogenic si organism determina aparitia procesului infectios. Proces infectios = totalitatea reactiilor locale si / sau generale determinate de impactul dintre agentul patogen si organismul receptor uman / animal, cu manifestari clinice evidente, subclinice sau asimptomatic.

In cazul infectiilor, exista focarul de infectie. Focarul de infectie = locul la nivelul organismului unde se manifesta cu intensitate variabila interrelatia dintre agentul patogen si organism.

Sursa de infectie

Sursa de infectie = organisme ce asigura supravietuirea / multiplicarea si diseminarea unui agent patogen in mod direct spre organism sau prin intermediul unor cai de transmitere.

Factori favorizanti: climatici (geografici), conditii de viata, poluarea atmosferica. Sursa de infectie prezinta caracteristici legate de agresivitatea agentului patogen si de caile de eliminare (unice sau multiple; eliminarea se face prin produsi fiziologici sau patologici).

Exemple:

Omul bolnav cu forma clinica tipica

Omul cu forme atipice de boala (cea mai periculoasa forma)

Copilul sau adultul purtator de germeni (aparent sanatos)

Purtator preinfectios (viitor bolnav): rujeola, rubeola, varicela, meningita, hepatita epidemica

Purtator sanatos, care are un anumit grad de imunitate, o rezistenta buna, nu prezinta boala, dar o transmite

Purtator sanatos temporar

Purtator sanatos aronic(?)

Face boala

Ramane ani de zile purtator sanatos: purtator de streptococ β-hemolitic

Fosti bolnavi: dupa vindecare clinica pot elimina continuu sau intermitent germeni, fiind un pericol petru cei din jur daca nu sunt cunoscuti.

Animale bolnave, inclusiv pasarile. Copiii se contamineaza prin contactul cu animalele de casa.

Animale purtatoare de agenti patogeni: purtatori preinfectiosi, sanatosi sau convalescenti.

Artropodele sunt foarte importante, reprezinta vectori biologic activi, pentru ca ele asigura multiplicarea, dezvoltarea unor germeni, sunt cai de transmitere prin transport si inoculare (tantar, paduche, capusa, purici).

Cai de transmitere

Contaminarea reprezinta contactul pasiv dintre suportul animat (tegumente, mucoase, insecte) sau neanimat (aer, apa, sol, alimente, obiecte).

Indepartarea prin mijloace cunoscute de pe suport se numeste decontaminare, si se realizeaza mai usor pentru neanimate.

Caile de transmitere sunt directe si indirecte. Germenii cu rezistenta scazuta se transmit direct (rujeola, rubeola, varicela, gripa): contact fizic, inhalare, sarut, muscatura, transfer transplacentar, transfuzii, utilizarea unor obiecte personale, instrumente chirurgicale.

Calea indirecta implica mijloace mai complexe, combinatii aer-apa-sol, prin maini, insecte. Aerul are rol important in transmiterea bolilor, prin inhalarea picaturilor septice (tuse, stranut, vorbire), nucleolilor septici, prafului. Prin sol se transmit bacterii sporulate, forme vegetative, paraziti. Scaderea calitatii apei este un mijloc prin acre se transmit diferite afectiuni: contaminarea apei in momentul distribuirii, poluarea apei direct sau indirect.

Organismul receptiv

Receptivitatea reprezinta starea organismului care nu ii confera posibilitatea de a invinge agresiunea parazitara sau fungica. Nereceptivitatea este starea opusa. Ambele depind de varsta (receptivitate crescuta la varste mici), sex (receptivitate crescuta la baietii de 0..3 ani), particularitati genetice individuale.

Starea fiziologica si patologica a organismului

In perioada de crestere orice organism este mai vulnerabil. Cand organismul este bolnav, rezistenta este scazuta si receptivitatea crescuta. Rezistenta poate fi nespecifica (generala a organismului) sau specifica (depinde de prezenta anticorpilor).

Imunitatea este naturala si artificiala. Imunitatea naturala se realizeaza fara interventia omului. Este caracteristica speciei, cu exceptia zoonozei. Poate fi pasiva (transfer placentar, pentru primele 2..6 luni) si activa (obtinuta in urma formei tipice / atipice de boala). Imunitate artificiala se realizeaza prin vaccinare (activ) sau prin administrare de anticorpi (pasiv).

Mijloace de interventie

Sursa

Consta in impiedicarea patrunderii sursei de infectie in colectivitate prin:

Triaj epidemiologic, care se face zilnic in cresa si gradinita si semestrial in scoala.

Controlul accesului persoanelor straine

Evidenta si controlul starii de sanatate a personalului (profesori, personal din alimentatie).

Organizarea si respectarea circuitelor colectivitatilor

Existenta si functionarea izolatoarelor si infirmeriilor.

Supravegherea intensa a purtatorilor de germani si cautarea celor nedepistati.

Cai de transmitere

Se realizeaza prin:

Izolarea grupelor de copii prin incaperi folosite de acestia (22..24 de copii).

Incaperi separate pentru: activitate, somn, prepararea hranei, spalarea si dezinfectiei imbracamintei.

Intarzierea sau controlul circulatiei copiilor intre grupe.

Evitarea supraaglomerarii prin respectarea circuitelor

Izolarea individuala prin folosirea stricta a: jucariilor, echipamentului sportiv, toaleta

Limitarea numarului de copii in dormitoare, banci

Evitarea utilizarii paturilor suprapuse

Controlul sistematic al curateniei incaperilor si asigurarea ventilatiei

Asigurarea controlului bacteriologic si chimic al aprovizionarii cu apa.

Controlul salubrizarii incaperii, transportului si distribuirii alimentelor.

Supravegherea conditiilor de indepartarea reziduurilor (lichide si solide).

Organismul receptiv

Se realizeaza prin:

Cresterea rezistentei nespecifice

Alimentatia corespunzatoare a copilului

Calirea organismului prin activitate fizica

Regim rational de activitate si odihna

Educarea copiilor pentru respectarea unui minim de igiena

Cresterea rezistentei specifice

Intocmirea calendarului pentru vaccinari. Se face in functie de:

Imunitatea naturala sau dobandita

Varsta copilului: receptivitate maxima in primii 3 ani de viata, dupa care se fac revaccinari. Schema se face pentru vaccinare primara si rapeluri.

Stabilirea unui indice de cuprindere (raportul dintre numarul de copii vaccinati si programati) cat mai mare, apropiat de 100%.

Contraindicatii vaccinare:

Temporare: copii bolnavi, febrili, in perioada de incubatie, cu TBC evolutiva, copii ce fac tratamente cu imunosupresive, cu diabet zaharat decompensat.

De lunga durata: leucemie, limfoame, ciroza, sindrom nefrotic, insuficienta renala cronica, afectiuni neurologice grave.

Nu trebuie contraindicati copii cu malnutritie.

Pot apare reactii postvaccinale: locale (roseata si tumefactie la locul injectarii) si reactii generale:

Abces steril la locul de injectare

Reactii alergice: eruptii cutanate, edem glotic, edem al fetei, soc anafilactic.

Dureri articulare

Reactii grave: osteita, osteomielita, septicemii, sindrom toxico-septic.