Cunoasterea teritoriului din punct de vedere politienesc - cerinta de baza a muncii de politie

CUNOASTEREA TERITORIULUI DIN PUNCT DE VEDERE POLITIENESC - CERINTA DE BAZA A MUNCII DE POLITIE

Institutia politiei reprezinta bratul ferm al legii pus in slujba poporului, avand misiunea nobila de a asigura ordinea, linistea si siguranta publica, de a apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, avutul public si privat, celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor, gruparilor sociale si ale statului, prevenind si curmand ilegalitatile ce se comit in diverse domenii de activitate.

Altfel spus, Politia Romana face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializata a statului care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice in conditiile legii.

Punctul de plecare in organizarea muncii, in orientarea eforturilor pentru realizarea sarcinilor, il constituie cunoasterea si analiza situatiei operativ-politienesti de pe teritoriul de competenta, evolutia, tendintele si formele de manifestare a fenomenului infractional, locurile si zonele unde se inregistreaza frecvent acte de incalcare a legilor.

Situatia operativ-politieneasca reprezinta ansamblul elementelor de fapt si a! imprejurarilor ce redau realitatea existenta intr-o perioada data (luna, trimestru, semestru, an), pe un anumit teritoriu (comuna, oras,municipiu, judet, tara) sub aspectul modului cum se asigura respectarea legilor si normelor de convietuire sociala, a mijloacelor umane si materiale antrenate in aceasta activitate.

Structura situatiei operativ-politienesti cuprinde urmatoarele elemente:

teritoriul de competenta;

populatia;

starea infractionala si contraventionala;

evenimentele siactiunilecucaracterpolitic,administrativ,
economic, culturai-artistic, sportiv si traditional;

fortele si mijloacele de care dispune unitatea de politie, precum
si capacitatea lor de actiune.

Aceste date, elemente sau imprejurari de fapt, ce necesita a fi cunoscute, se refera la factorii care influenteaza ori favorizeaza comiterea de infractiuni sau contraventii, respectiv in ce masura sunt respectate sau incalcate legile si ce anume determina aceste incalcari, fortele de care dispune unitatea de politie pentru a le preveni si descoperi, directiile in care trebuie actionat de urgenta.

Cunoasterea si analiza situatiei operative, atat la nivelul unitatii de politie, cat si a formatiunilor ce o compun trebuie facuta permanent pentru obtinerea de date concrete si realiste privind schimbarile survenite, tendintele, structura si dinamica elementelor ce o compun, in vederea desprinderii de concluzii corecte care sa justifice eficienta masurilor ce trebuiesc intreprinse.

Cunoasterea teritoriului de competenta de catre ofiterii si agentii de politie reprezinta o conditie sine qua non a indeplinirii cu competenta a atributiilor de serviciu. Este de neconceput sa actionezi pe un anumit teritoriu fara a-i cunoaste temeinic detaliile si caracteristicile ce le prezinta in vederea exploatarii lor in interesul muncii de politie.

Teritoriul de competenta poate fi apreciat ca un adevarat „prieten' in situatia cand politistul il cunoaste in mod amanuntit, deoarece ii permite sa­si organizeze actiunile de combatere si descoperire a incalcarilor legii, de prindere a infractorilor si, dimpotriva, poate fi un „dusman' atunci cand nu este descifrat si folosit in mod corespunzator.

Cunoasterea teritoriului se poate realiza din mai multe puncte de vedere: geografic, topografic, geologic, agricol etc, insa in cadrul muncii de politie acest proces comporta unele particularitati.

Un geograf sau un topograf, un specialist in silvicultura sau agricultura va studia terenul, doar din punctul de vedere al specialitatii sale, pe cand in procesul de cunoastere a teritoriului din punct de vedere politienesc trebuiesc avute in vedere atat aceste elemente, cat si altele. Acestea vor fi privite in contextul mai larg al sarcinilor si misiunilor ce revin lucratorilor de politie, astfel:

felul cum se prezinta terenul, posibilitatile de adapostire sau
ascundereainfractorilororiaobiectelorprovenitedincomiterea infractiunilor;

locurile unde s-au savarsit infractiuni, cele pretabile, obiectivele
existente, timpul cand s-au comis aceste fapte (ziua, noaptea);

locurile unde se pot organiza pande sau alte actiuni politienesti,
cu scopul de a preveni si descoperi asemenea fapte;

intrarile si iesirile din localitate (zona), casele izolate, locurile de
cazare in comun, stane, colibe, ferme, cantoane, exploatari forestiere si
alte locuri unde se pot ascunde infractorii date in urmarire;

padurile, hatisurile, stufarisurile, culturi inalte, pesteri, viroage_;
canale, apeducte, viaducte etc, ca locuri prielnice ascunderii infractorilor
sau produselor infractiunii;

arterele de circulatie rutiera si feroviara din zona ce pot fi folosite
de infractori etc.

Deci, aceasta cunoastere politieneasca presupune studierea terenului atat din punct de vedere al conditiilor si imprejurarilor care favorizeaza savarsirea de infractiuni si alte fapte antisociale, cat si af avantajelor si dezavantajelor pe care le ridica teritoriul in activitatea de combatere a acestora si de prindere a autorilor. Concluzionand, putem spune ca necesitatea cunoasterii teritoriului din punct de vedere politienesc este determinata de urmatoarele considerente:

- teritoriul constituie un important factor de influenta in privinta
organizarii, desfasurarii si indeplinirii in bune conditii a actiunilor si
misiunilor;

- detaliile sicaracteristicile teritoriuluipot si trebuie sa fie
exploatate in interesul muncii de politie;

- cunoasterea teritoriului de responsabilitate ajuta la
determinarea conditiilor legate de factorul loc, care favorizeaza starea
infractionala;

- cunoasterea terenului asigura secretul actiunilor politienesti ce
trebuie intreprinse,organizarea activitatii de patrulare, executarea de
pande, controale, razii, reusita actiunilor de prindere in flagrant sau de
arestare a infractorilor urmariti.

Principalele aspecte sub care trebuie cunoscut teritoriul de competenta

Teritoriul de competenta, ca element al situatiei operativ-politienesti, trebuie cunoscut sub urmatoarele aspecte:

Ca intindere si asezare

Cunoasterea teritoriului de responsabilitate trebuie sa inceapa cu elementele de orientare generala privind: suprafata si limitele sale, vecinii, lungimea si latimea sa, distanta dintre punctele cele mai apropiate si cele mai indepartate, asezarea sa in cadrul orasului, municipiului, judetului si a tarii, distanta pana la organele ierarhic superioare etc.

Cunoasterea teritoriului de competenta sub aspectul intinderii si asezarii ajuta pe ofiterul sau agentul de politie sa-si organizeze actiunile politienesti pe care le desfasoara, sa se deplaseze in toate locurile pe drumul cel mai scurt posibil, mai ales atunci cand interventia sa necesita maxima operativitate si bineinteles il ajuta la cunoasterea limitelor teritoriale in care este competent sa actioneze.

REFERAT: Drept constitutional - subiecte si raspunsuri pentru examen REFERAT: Omisiunea sesizarilor organelor judiciare - arte 263 Cod penal

Particularitatile reliefului si ale zonei geografice

Teritoriul de competenta poate fi situat intr-o zona de ses, dea! sau munte, iar in cadrul acestei zone pot fi intalnite diferite forme de relief pe care se desfasoara activitati cu specific industrial, agricol, viticol, pomicol, legumicol, silvic etc. Aceste caracteristici ale terenului ofera date pretioase pentru organizarea si desfasurarea muncii de politie, deoarece in stransa legatura cu zona geografica se afla si indeletnicirile principale ale locuitorilor si, ca atare, se pot cunoaste cele mai frecvente cazuri de incalcari ale legilor, putandu-se astfel stabili cele mai eficiente activitati de prevenire si combatere.

Elementele si caracteristicile perimetrului intravilan (din
interiorul localitatii)

Plecand de la imaginea panoramica a localitatii (sectorului) in care lucreaza, ofiterul sau agentul de politie trebuie sa cunoasca gruparile de constructii din interiorul localitatii pe cvartale, sectoare (portiuni de strazi), spatii verzi, locuri virane etc. Aceasta cunoastere trebuie adancita, fara exagerare, pana la fiecare cladire in parte si constructiile anexa, retinand amplasarea unitatilor de alimentatie publica (restaurante, bufete, baruri, bodegi, gradini de vara etc), a unitatilor comerciale, a institutiilor de cultura si arta, a cladirilor in care sunt institutii, intreprinderi si alte unitati de interes public ori privat, precum si imobilele locuite de cetateni.

De asemenea, trebuiesc cunoscute unitatile, obiectivele de importanta deosebita date in competenta, potrivit legii si in care se gestioneaza ori manipuleaza bunuri si valori. Este necesar sa se cunoasca ce bunuri se produc in cadrul acestor unitati, ce valori se gestioneaza, se manuiesc, cum este asigurata paza acestora, care sunt locurile pretabile comiterii de infractiuni, cat si alte aspecte care sa ne ajute in activitatea de prevenire a faptelor care aduc atingere avutului public si privat. Deosebita importanta o prezinta si cunoasterea locurilor unde se depoziteaza sau se manuiesc valori monetare sau muzeistice (filiale ale bancilor Romaniei, unitati C.E.C., centre de colectare a valorilor monetare, muzee, case memoriale etc), locuri de interes operativ unde s-au comis ori se pot comite infractiuni si alte fapte antisociale.

Trebuie avute in vedere si imobilele in care locuiesc persoane suspecte aflate in atentia organelor de politie. in functie de natura constructiei este necesar sa se identifice incaperile, intrarile si iesirile tinute in secret de catre locatari, precum si eventualele posibilitati de trecere dintr-un apartament in altul, dintr-o cladire in alta sau dintr-o strada in alta, folosindu-se de anumite amenajari din teren sau pur si simplu de spatiul dintre cladiri.

Totodata, este important sa fie cunoscute cladirile nelocuite sau locuite temporar ori parasite, intrucat acestea pot constitui locuri de ascundere a elementelor infractoare sau a bunurilor provenite din infractiuni ori in aceste imobile pot fi savarsite o serie de infractiuni ca: violuri, sechestrari de persoane, jocuri de noroc etc. La blocuri se vor identifica subsolurile si terasele care favorizeaza ascunderea unor infractori sau persoane urmarite (minori, vagabonzi, cersetori, dezertori etc.) si unde, de asemenea, se pot savarsi infractiuni sau se pot organiza si practica jocuri de noroc. Vor fi cunoscute si alte asemenea locuri, cum sunt: cladirile in curs de constructie, in curs de demolare, anumite locuri de sub poduri, unele amenajari din cadrul sau din preajma pietelor, halelor, oboarelor, canalelor de termoficare si altele.

De asemenea, vor fi identificate monumentele, statuile sau alte lucrari de arta ale localitatii respective sau sunt chiar de interes national, impunandu-se a fi aparate impotriva acelora care ar incerca sa le deterioreze sau chiar sa le distruga, activitate ce constituie o datorie de serviciu, dar si patriotica.

Prezinta mare interes si cunoasterea retelei de strazi, a intrarilor si iesirilor din localitati care constituie arterele vitale ale vietii economice, pe care le desfasoara o mare parte din activitatile cetatenilor si unde se pot savarsi multe fapte antisociale, impunandu-se cu necesitate a fi efectuate patrulari in vederea supravegherii lor, legitimand persoanele straine de localitate sau care par a fi suspecte, in vederea identificarii si prinderii acestora, care sunt urmarite pentru savarsire de infractiuni. In concluzie, cunoasterea caracteristicilor perimetrului din interiorul localitatii ne ajuta la stabilirea conditiilor de teren care pot favoriza savarsirea de infractiuni, a posibilitatii de ascundere a elementelor infractoare care se sustrag urmaririi penale ori executarii pedepsei sau unde pot fi ascunse obiectele provenite din infractiuni, precum si la folosirea terenului de catre lucratorii de politie in organizarea si desfasurarea de controale, razii sau alte actiuni politienesti.

Elementele si caracteristicile perimetrului extravilan (din exteriorul localitati)

In afara localitatilor intereseaza a fi cunoscute bunurile aflate temporar sau permanent pe camp ori depozitate in preajma localitatilor, si anume: culturi, magazii de cereale, silozuri, locuri de parcare a masinilor agricole, depozite de carburanti si lubrifianti, grajduri, saivane, gospodarii agricole anexe, conducte, linii telegrafice, telefonice, electrice, in vederea prevenirii sustragerilor, incendiilor, distrugerilor sau alterarii produselor.

Prezinta interes politienesc casele marginale sau izolate, stanele, salasele, cantoanele, colibele izolate, fantanile parasite, locurile de popas, campingurile, statiile C.F.R., minele adanci, santurile, canalele, apeductele, viaductele, iazurile, culturile (semanaturi, livezi, vii), depozitele de produse agricole si altele. Acestea ne ajuta la fixarea itinerariilor si executarea serviciului de patrulare, deoarece in aceste locuri pot fi savarsite diferite infractiuni si contraventii, pot fi folosite pentru ascunderea elementelor urmarite sau obiectelor si bunurilor provenite din infractiuni.

Este necesar a fi cunoscute canalele de irigatii, statiile sau punctele de pompare a apei, deoarece aici se pot amenaja locuri de ascundere a elementelor infractoare.

In scopul intreprinderii masurilor adecvate pentru mentinerea ordinii publice, supravegherea si controlul circulatiei rutiere, vor fi stabilite locurile de agrement din apropierea localitatilor si, indeosebi, din imprejurimile marilor centre urbane, precum si acoperirile din teren aflate in preajma localitatilor (paduri, culturi) care pot favoriza intrarea neobservata in localitati a unor infractori sau disparitia lor rapida dupa savarsirea faptelor antisociale ori cand sunt urmariti.

De asemenea, vor fi cunoscute locurile unde se desfasoara, in anumite perioade de timp, activitatile agricole (recoltatul si transportul cerealelor, legumelor, fructelor, treieratul paioaselor, insamantarile etc), in vederea luarii masurilor ce se impun de prevenire a sustragerilor, a incendiilor sau alterarii produselor.

Sub aspectul cailor de comunicatie si a mijloacelor de
transport

Caile de comunicatie si mijloacele de transport constituie „artere vitale' ale activitatii social-economice, fapt ce impune prezenta ofiterilor si agentilor de politie in vederea realizarii sigurantei circulatiei rutiere si mentinerea ordinii publice. Cunoasterea lor serveste lucratorului de politie in contactul sau cu publicul, precum si cu ocazia executarii sarcinilor de serviciu.

In cele mai multe cazuri, pe arterele de circulatie se transporta si bunurile sustrase de infractorii. in acest scop, ofiterul sau agentul de politie trebuie sa cunoasca cat mai bine caile rutiere de pe teritoriul sau de competenta, lungimea lor aproximativa, timpul in care pot fi parcurse, mijloacele de transport in comun care circula pe acestea, orele de maxima intensitate a circulatiei, starea de intretinere a drumurilor, locurile periculoase, portiunile de drum unde s-au comis mai frecvent accidente de circulatie ori s-au savarsit infractiuni, in scopul luarii masurilor necesare pentru prevenirea savarsirii unor astfel de fapte.

Totodata, trebuiesc cunoscute indicatoarele de circulatie si cele de orientare turistica, ele avand importanta pentru desfasurarea normala a circulatiei, sesizand organele competente in vederea luarii masurilor corespunzatoare de remediere a unor aspecte negative.

Cunoasterea arterelor de circulatie trebuie extinsa pana la drumurile de hotar, poteci si drumuri turistice, inclusiv scurtaturi ale acestora, identificarea posturilor telefonice publice la care de multe ori este nevoit sa apeleze lucratorul ae politie, in vederea executarii sarcinilor de serviciu, precum si la identificarea mijloacelor de transport care constituie posibilitati rapide de deplasare la fata locului atunci cand se comit fapte ilegale, la posturile de prim-ajutor (dispensare, spitale, farmacii), iar in caz de urgenta sa poata intra in legatura cu sefii ierarhici in cel mai scurt timp.

Cu ocazia patrularilor de zi si de noapte, trebuie indeaproape supravegheate caile ferate pentru a nu fi periclitata siguranta traficului feroviar si, in acest sens, trebuie observata starea sinelor, traverselor, terasamentelor, podurilor, tunelelor, viaductelor, firelor telefonice si telegrafice, aparatura de semnalizare optica etc, despre a caror deteriorare trebuie sa fie incunostiintate imediat organele feroviare cele mai apropiate.

Sub aspect silvic, vanatoresc si piscicol

Aceste aspecte ale terenului pot fi intalnite mai frecvent in mediul rural sau la limitele unor orase, dar pentru a le intelege mai bine este necesar sa le studiem pe fiecare in parte in vederea desprinderii concluziilor corespunzatoare pentru activitatea pe care o desfasuram.

Sub aspect silvic este necesar sa cunoastem forma si intinderea padurii, speciile de arbori ce o compun, timpul necesar pentru a o strabate, limitele de competenta ale organului silvic si de politie, drumurile, potecile, pesterile, viroagele, rapele, scorburile in copaci, scurtaturile etc.

De asemenea, trebuie cunoscute unitatile sau punctele de exploatare forestiera, deoarece in asemenea locuri indepartate de localitati, greu accesibile, se ascund infractori urmariti, persoane care incalca intr-o forma sau alta regimul de evidenta publica comunitara a persoanei, ori comit infractiuni silvice. Cunoscand aceste locuri se pot efectua controale si verificari cu ocazia serviciului de patrulare si organiza actiuni pentru depistarea celor care incalca legea. Pentru a preveni furturile de material lemnos trebuie cunoscut modul de organizare a pazei padurilor, caile de acces spre padure si scurtaturile, locurile obligatorii de trecere unde putem executa panda.

Sub aspect vanatoresc trebuie sa cunoastem fondurile de vanatoare, speciile de animale si pasari care le populeaza, speciile ocrotite de lege, perioadele cand vanatoarea este permisa si in ce conditii, cand este interzisa, locurile unde se pune hrana animalelor, luminisuri, adapatori etc, care pot constitui tot atatea locuri de comitere a actelor de braconaj.

Sub aspect piscicol trebuie cunoscute iazurile, helesteele, bazinele piscicole, speciile de pesti, regimul pescuitului cu perioadele de prohibitie, felul pescuitului ce se practica in aceste fonduri (industrial sau sportiv), uneltele de pescuit permise etc.

Din punct de vedere al schimbarii caracteristicilor terenului sub influenta factorilor atmosferici

Caracteristicile terenului se pot schimba substantial in functie de fenomenele meteorologice specifice zonei in care se afla situata tara noastra. De regula, temperatura scazuta poate transforma un teren mlastinos intr-un teren accesibil patrulei si chiar mijloacelor de transport si, ca atare, aceste locuri pot fi folosite de infractoari in timpul deplasarii lor in scopul de a se ascunde urmaririi penale, impunandu-se necesitatea ca in asemenea perioada aceste locuri sa fie cuprinse in itinerariile de patrulare.

Ninsoarea abundenta schimba in decurs de cateva ore accesibilitatea terenului, lucru ce trebuie avut in vedere de lucratorii de politie, pentru a sesiza organele competente in vederea dezapezirii arterelor de circulatie si plantarea indicatoarelor corespunzatoare pentru a avertiza pe conducatorii auto ca nu pot fi folosite asemenea drumuri.

Ploile abundente ca si incalzirea brusca a timpului provoaca dezghet, fapt ce determina inaccesibilitatea unor portiuni de teren atat pentru oameni, cat si pentru mijloacele de transport, impunandu-se a fi semnalizate pentru a nu fi folosite deoarece prezinta pericol pentru deplasare.

Ceata poate favoriza deplasarea infractorilor fara a fi observati, dar, totodata, acest fenomen meteorologic duce la ingreunarea circulatiei pe drumurile publice, mai ales in anumite zone unde ea se lasa rapid si este foarte densa.

Cunoscand aceste fenomene, organele de politie pot lua masuri rapide pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice (informarea conducatorilor auto, plantarea de indicatoare pentru avertizare etc), prevenirea comiterii de infractiuni si contraventii.

Desigur ca, aspectele prezentate nu epuizeaza problematica cunoasterii teritoriului de responsabilitate de catre lucratorii de politie, ele constituind numai unele orientari generale de care trebuie sa tina seama acestia, urmand ca aceasta activitate sa fie adancita de fiecare ofiter sau agent de politie in raport cu formatiunea din care face parte si cu misiunile ce le are de indeplinit.

Surse si modalitati de cunoastere a teritoriului

Pentru cunoasterea teritoriului de responsabilitate, ofiterii sau agentii de politie pot folosi urmatoarele surse si posibilitati:

Hotarari ale Guvernului Romaniei care se refera la
sistematizareasidezvoltareaeconomico-socialaateritoriului(judet,
municipiu, oras, comune, sate).

Documente de sistematizare a teritoriului de competenta aflate
ia prefecturi si primarii si care se refera la:

studii de sistematizare a zonelor cu specific minier, industrial,
energetic, agrar, turistic, balnear;

schite de sistematizare a oraselor,municipiilor,comunelor,
satelor;

detalii de sistematizare a localitatilor;

studii de amplasament pentru obiective economice, cladiri de
locuit, dotari social-culturale.

Studiind aceste documente ne putem face o orientare de ansamblu asupra evolutiei dezvoltarii localitatii in care ne desfasuram activitatea si pe aceasta baza putem stabili masurile necesare pe linia prevenirii comiterii de fapte ilegale.

Participarea ofiterului de politie la operatiunea de predare-
primire a teritoriului de responsabilitate

Activitatea de predare si luare in primire a functiei al carei titular are sarcini concrete de cunoastere a teritoriului se desfasoara atat in birou (predarea documentelor de serviciu), cat mai ales in teren, in sensul ca ofiterul sau agentul de politie nou numit in functie este insotit in teren de cel care preda, luand cunostinta de teritoriul de responsabilitate cu toate caracteristicile si aspectele sub care trebuie cunoscut.

Constatarile personale ale lucratorului de politie cu ocazia
executarii serviciului in teren

Observatiile personale facute cu ocazia serviciului in teren constituie una din cele mai complete surse de cunoastere a teritoriului si -am putea spune - indispensabila. Cunoasterea politieneasca a teritoriului este o activitate in cea mai mare masura personala, fiind realizata prin eforturi proprii, de catre fiecare ofiter sau agent de politie.

Cu ocazia serviciului in teren, ofiterul sau subofiterul de politie are posibilitatea sa observe direct toate caracteristicile pe care le prezinta terenul, schimbarile ce pot aparea sub influenta factorilor meteorologici, locurile in care se pot savarsi infractiuni, bunurile ce pot constitui obiect al infractiunilor si, in functie de aceste date, isi poate organiza activitatea in vederea comiterii de fapte ilegale.

Trebuie retinut faptul ca teritoriul de competenta urmeaza a fi parcurs si studiat atat in cursul zilei, cat si in cursul noptii, in orice anotimp si conditii atmosferice diferite pentru a ne putea da seama de toate particularitatile terenului, cum ar fi: locurile intunecoase, schimbarile ce pot surveni de la un anotimp la altul, asa incat sa fim in masura sa organizam patrulari, razii, controale si alte actiuni cu caracter preventiv.

Relatii de la organele locale teritoriale

Pe langa documentele de sistematizare ce se gasesc la prefecturi si primarii si care pot fi studiate de catre lucratorii de politie, se pot solicita direct sau indirect, de la aceste organe, relatii diverse pentru intregirea cunostintelor despre teritoriul pe care ne desfasuram activitatea cu privire la modificarile ce urmeaza a fi facute si, pe aceasta cale, sa putem initia masuri specifice muncii noastre.

>                Hartiletopografice, administrativ-teritoriale,diferiteghiduri,
monografii ale localitatilor respective

Hartile topografice reprezinta vederea de ansamblu a terenului cu toate detaliile de planimetrie si relief, fapt ce permite ofiterului (agentului) de politie sa studieze si sa cunoasca o portiune de teren cu operativitate, fara a se deplasa ia fata locului pentru a o studia.

Aceste harti contin detalii si informatii privind formele de relief, retelele de comunicatii si felul acestora, distantele, obiective, locuinte .si alte elemente caracteristice.

Cu ajutorul hartii pot fi stabilite itinerariile de patrulare, se pot organiza actiuni, controale, razii, se pot cunoaste limitele si intinderea teritoriului, vecinii etc.

Cu ajutorul ghidurilor turistice si monografiilor, lucratorul de politie reuseste sa-si intregeasca cunostinte despre teritoriul de responsabilitate cu privire la unele date legate de istoricul localitatii, schimbarile survenite, constructii vechi, subterane, subsoluri sau alte locuri unde infractorii se pot ascunde.

Relatii de la cetateni, indeosebi cei mai in varsta care cunosc

schimbarile survenite in timp pe teritoriul localitatii. Aceste relatii constituie o sursa foarte bogata de informatii, lucratorul de politie putand afla o serie de date, unele dintre ele deosebit de utile in munca pe care o desfasoara.

Relatiile obtinute in cadrul schimbului de informatii dintre cadre,
formatiuni si organe de politie

Schimbul de informatii cu ceilalti lucratori de politie constituie, de asemenea, o sursa reala de cunoastere a teritoriului de competenta, prin faptul ca fiecare lucrator, cu ocazia executarii sarcinilor Tn teren, poate observa o serie de amanunte interesante pentru munca de politie sau chiar modificari recente care nu au fost cunoscute de cel care are in responsabilitate terenul respectiv.

Acest schimb de informatii cu caracter operativ ce il au ofiterii si agentii de politie in cadrul cooperarii in munca, este foarte util, in special pentru cei mai tineri deoarece ii ajuta sa se integreze mai repede in munca si sa cunoasca mai bine teritoriul de responsabilitate.

in incheiere, putem spune, ca dispunem de date cat mai complete legate de aceasta componenta importanta a situatiei operativ-politienesti -teritoriul de responsabilitate -, putem sa ne organizam de asa maniera activitatile incat in zona de competenta sa luam cele mai eficiente masuri in vederea asigurarii ordinii publice, apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, asigurarii avutului public si privat, prevenirii si descoperirii infractiunilor, contribuind prin aceasta la realizarea unei societati democratice in Romania.