Criminologia in sistemul stiintelor

CRIMINOLOGIA IN SISTEMUL STIINTELOR

Autonomia criminologiei

􀂾 Caracterul autonom al criminologiei

Prin obiectul si scopul specific, prin adecvarea metodei la obiectul cercetat, criminologia este o stiinta autonoma. Desi are legaturi stranse cu alte stiinte, criminologia nu are un caracter auxiliar in raport cu dreptul penal sau cu alte stiinte sociale.

􀂾 Caracterul unitar al criminologiei

Dupa ce nume ilustre in criminologie precum Sellin si de Greff i-au contestat caracterul unitar, realizarea sintezelor criminologice din anii ′60, care combina dreptul, psihologia, psihiatria si biologia intr-o stiinta autonoma, contribuie la afirmarea caracterului unitar al criminologiei.

􀂾 Caracterul interdisciplinar al criminologiei

Prin obiectul sau de studiu, criminologia este o stiinta sociala cu caracter interdisciplinar in cadrul careia criminalitatea este studiata prin apelarea la domenii conexe cunoasterii umane. Abordarile interdisciplinare, in plan teoretic si metodologic, realizeaza intr-o finalitate proprie „sinteza criminologica”.

�� Caracterul complex al criminologiei

Datorita obiectului, scopului, functiilor sale, criminologia este o stiinta cu caracter atat teoretic, cat si practic. Ea face parte din categoria stiintelor complexe, deoarece opereaza cu concepte care implica judecati de valoare, dar care nu au semnificatie decat in cadrul unei aplicari in practica.

Dependenta criminologiei

Criminologia si stiintele penale

a) Criminologia si dreptul penal

- Deosebiri. Dupa criteriul obiectului, dreptul penal are un obiect generic – criminalitatea si un obiect specific – triada infractiune, raspundere penala, sanctiune. Criminologia urmareste, in planul scopului imediat, prevenirea criminalitatii, umanizarea formelor de reactie sociala, tratamentul delincventilor. Dreptul penal are ca scop imediat apararea valorilor sociale fundamentale impotriva criminalitatii. Cele doua se deosebesc si in ceea ce priveste functiile si metodele folosite.

- Dependenta. Criminologia este dependenta de dreptul penal mai ales prin imprumutul de concepte; in procesul de creare a legii penale, de individualizare a pedepsei etc. , criminologia influenteaza dreptul penal.

b) Criminologia si dreptul procesual penal

Legislatiile procesuale moderne au suferit modificari si datorita influentei criminologiei. Studiul reactiei sociale se concentreaza asupra mecanismelor prin care se ajunge la dobandirea statutului de delincvent, mai ales in conditiile in care garantiile procesuale nu sunt respectate sau sunt minime.

c) Criminologia si stiinta penitenciara – penologia

Stiinta penitenciara a avut ca obiect de studiu initial pedepsele in mediu inchis, fiind asimilata la inceputurile ei criminologiei. Datorita amplificarii si diversificarii sistemului sanctionator, denumirea a devenit improprie, fiind inlocuita cu cea de penologie. Multi autori opteaza pentru denumirea de drept executional penal, care ar acoperi ambele domenii. In conceptia nord-americana, penologia a fost si este inclusa in criminologie.

d) Criminologia si politica penala

Prin finalitatea sa, criminologia isi aduce o contributie esentiala la cunoasterea criminalitatii, la particularizarea principiilor de politica penala.

ESEU: Comunicarea de informatii false ESEU: Dreptul - fapt social specific

Politica penala alaturi de dreptul penal definesc „axul” in jurul caruia criminologia isi desfasoara cercetarile.

e) Criminologia si criminalistica

Criminalistica raspunde la intrebarea „cine”, criminologia la intrebarea „de ce”. Criminologia ofera criminalisticii date privitoare la personalitatea infractorilor, a victimelor, la mecanismele trecerii la act ; criminalistica ofera date cu privire la relatia victima-infractor, date privind modurile de executare a diferitelor tipuri de infractiuni.

f) Criminologia si sociologia penala

Sociologia penala studiaza interactiunile dintre normele dreptului penal si diferiti factori ai vietii sociale. Ca scop, sociologia penala urmareste cunoasterea influentei factorilor sociali asupra normelor penale.

Ca metode, ea foloseste numai metodele sociologice, in timp ce criminologia face apel la un evantai mult mai larg de metode.

g) Criminologia si alte stiinte

Criminologia este o stiinta generala despre criminalitate in timp ce stiintele de care este dependenta, datorita caracterului ei interdisciplinar – sociologia, psihologia, psihiatria, biologia sau mai exact unele capitole sau subramuri ale acestora abordeaza numai anumite aspecte ale fenomenului criminalitatii.

Criminologia in invatamantul universitar

Modelul european

Italia. Predata initial in facultatile de drept si medicina, in ultimeledecenii se inregistreaza o sporire a numarului de catedre de criminlogie in alte facultati (sociologie, psihologie etc.), existand organizat si un doctorat in criminologie. Scolile de specializare in criminologie clinica, cu o durata de trei ani, de pe langa facultatile de medicina (Milano, Genova, Bari) se adreseaza licentiatilor in medicina, drept, sociologie, psihologie etc.

Franta. Criminologia se preda cu precadere in cadrul facultatilor dedrept, existand si „filiere specializate” in cadrul programelor de diploma pentru studii aprofundate, de studii superioare specializate, unele universitati organizand si seminarii speciale de doctorat.

Belgia. Scolile de criminologie din cadrul facultatilor de drept erauconsiderate centre de specializare a juristilor si ofereau o licenta speciala in criminologie alaturi de cea de baza. Din anul universitar 1968-1969, Universitatea din Louvain a introdus un program academic complet in criminologie cu o durata de 4 ani, finalizat cu o diploma de licenta in criminologie.

Modelul nord-american. In toate centrele universitare, colegiile din SUA, se mentine impartirea domeniului criminologiei in doua domenii: criminologia ca disciplina stiintifica si acela al justitiei penale si educatiei specializate (ca profesie). Criminologia se preda in departamentele de sociologie, iar programele universitare destinate formarii specialistilor in justitia penala cuprindeau cursuri de drept, administratie si criminologie. In prezent, se manifesta o anumita detasare a criminologiei si justitiei penale de sociologie, ca si o revenire in atentia programelor universitare a ideii de tratament si resocializare.

Modelul canadian. Criminologia ca disciplina universitara si ca profesie ocupa in Canada un loc deosebit. Debutul a fost in anul 1960, cand in cadrul departamentului de sociologie al Universitatii din Montreal s-a infiintat o sectie de invatamant criminologic, transformat intr-un departament autonom, apoi in „Scoala de Criminologie”. Scoala de criminologie de la Montreal organizeaza un ciclu complet de invatamant, devenind principala furnizoare de specialisti pentru o serie de structuri (servicii sociale, comisii de liberare conditionata, clinici pentru sprijinul copiilor delincventi).

Definitia criminologiei

-Stiinta despre criminal. Potrivit lui de Greff, „criminologia reprezinta ansamblul stiintelor criminale, dar reprezinta de asemenea omul criminal”.

-Stiinta despre crima. Sutherland si Cressey inglobeaza in sfera criminologiei procesele de elaborare a legilor, incalcarile acestor legi, reactia sociala fata de aceste incalcari. Ei includ in sfera criminologiei penologia si sociologia penala.

-Stiinta despre fenomenul criminalitatii. Reprezentantii orientarii sociologice care au imbratisat varianta dezorganizarii sociale sau patologiei sociale includ fenomenul criminalitatii in sfera mai larga a deviantei sau a fenomenelor de marginalizare.

-Stiinta despre dinamica actului criminal. Dupa anul 1950, criminologia etiologica este criticata, conturandu-se o noua orientare, promovata de E. de Greff, care elaboreaza o teorie bazata pe mecanismele „trecerii la act”.

-Stiinta despre reactia sociala. Potrivit reprezentantilor „noii criminologii”, delictul, delincventul si crima sunt rezultatul mecanismelor de reactie sociala (de etichetare).

Definitia criminologiei. Criminologia este stiinta care studiaza factorii si dinamica actului criminal, precum si reactia sociala fata de acesta, in scopul prevenirii criminalitatii, umanizarii sistemului de represiune si reintegrarii sociale a delincventilor.