Confruntari de idei in criminologie

CONFRUNTARI DE IDEI IN CRIMINOLOGIE

1. Privire generala asupra principalelor orientari

􀂾 Teoriile criminologice                

In criminologie, teoriile servesc pentru a explica anumite fenomene sau comportamente, fie pentru a contribui la o mai buna intelegere a unor procese sau fenomene, fie pentru elaborarea unor programe de tratament.

Componentele de baza ale unei teorii sunt: conceptele, variabilele, postulatele, forma.

In marea lor majoritate, teoriile criminologice fac parte din categoria teoriilor probabiliste sau statistice. Ele explica anumite fenomene sau comportamente (criminalitatea, comportamentul delincvent), contribuie la o mai buna intelegere a unor procese si fenomene sau la elaborarea unor programe de prevenire si tratament.

In prezentul curs, teoriile criminologice sunt prezentate functie de criteriul modelului etiologic. Astfel, ele au fost grupate in raport cu orientarea etiologica predominanta, si anume: biologica, psihiatricapsihologica si sociologica, un loc aparte fiind rezervat teoriilor integrative. In caracterizarea fiecarei orientari, determinanta a fost prioritatea pe care diferiti autori au conferit-o unor categorii de cauze in geneza fenomenului studiat.

2. Cauzalitatea in criminologie

􀂾 Consideratii generale. Criminologia, ca orice stiinta autonoma, nu se poate dispensa de analiza cauzelor fenomenului sau fenomenelor constituind sfera sa de preocupari. Este o exigenta impusa de insasi ratiunea de a fi a oricarei stiinte, care nu se poate multumi cu datul, care este chemata sa priveasca dincolo de aparente, sa sesizeze, sa explice esenta fenomenului. Forta stiintei consta nu in capacitatea de a explica un fenomen produs, de a-l explica postfactum, ci, mai ales, in posibilitatea pe care o are ca, utilizand datele astfel obtinute, sa poata prevedea aparitia unor fenomene similare pentru ca aceste fenomene sa fie prevenite daca sunt negative sau favorizate daca sunt pozitive.

􀂾 Concepte operationale (sistem, structura, functie, cauza, conditie, efect, factor, posibilitate, realitate)

Sistemul este un ansamblu superior organizat de elemente, din care fiecare constituie un sistem, aflate in relatie intre ele si cu intregul caruia se subsumeaza.

Orice sistem se caracterizeaza printr-o structura (o anumita forma de organizare, care prezinta doua dimensiuni: datul-dimensiunea sincronica, starea in care se gaseste sistemul in momentul descrierii sale si dimensiunea diacronica, care reflecta evolutia in timp).

Orice sistem are o functie, definita ca un complex de proprietati care se exercita in raport cu alte sisteme.

Cauza este fenomenul care precede si determina un alt fenomen – efect.

Conditiile sunt acele imprejurari care, fiind lipsite de eficienta cauzala propriu-zisa, influenteaza prin prezenta lor evolutia fenomenului-cauza.

Factorul este orice element care concura la producerea unui rezultat. Este un concept mult mai larg decat cele de cauza si conditii.

􀂾 Particularitatile raportului de cauzalitate in criminologie

Datorita complexitatii fenomenului criminalitatii, problema raportului de cauzalitate este foarte dificila. Pentru a formula o explicatie a fenomenului studiat, trebuie sa se identifice factorii care au contribuit la aparitia unui comportament delincvent si in ce masura contributia adusa are valoare de cauza sau conditie favorizanta. Criminologul se va confrunta nu numai cu dificultatile legate de complexitatea fenomenului studiat, dar si cu acelea datorate faptului ca trebuie sa reconstituie „realitatea” care a precedat actul criminal.

In concluzie:

• teoriile criminologice sunt teorii probabilistice;

• nici o teorie expusa nu ofera un raspuns complet problemei cauzalitatii actului delincvent.