Cercetarea la fata locului-reguli tactice criminalistice de investigare a scenei infractiunii

CERCETAREA LA FATA LOCULUI-REGULI TACTICE CRIMINALISTICE DE INVESTIGARE A SCENEI INFRACTIUNII

1. Notiunea si importanta cercetarii la fata locului

Potrivit art.129 C.proc.pen. „cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita”.

Pornind de la aceasta reglementare procesuala si in concordanta cu teoria criminalisticii intelegem ca scopul efectuarii cercetarii la fata locului este:

a) cunoasterea nemijlocita de catre organul de urmarire pe penala sau de catre ancheta a locului savarsirii faptei, cu toate particularitatile sale;

b) descoperirea, relevarea, fixarea si ridicarea urmelor si a mijloacelor materiale de proba;

c) descoperirea de date cu privire la numarul de participanti si numarul de victime, modul de operare al infractorilor

d) identificarea martorilor si obtinerea primelor informatii cu privire la fapta, faptuitor si victima

e) formarea unor prime versiuni de ancheta cu privire la fapta comisa

Cu privire la terminologia folosita in legatura cu aceasta activitate procesuala se impune a se face distinctia intre „cercetarea la locul savarsirii infractiunii” si „cercetarea la fata locului”. Astfel, organul de ancheta, in raport cu speta cercetata poate constata necesitatea de a cerceta nu doar „locul infractiunii”, adica locul unde s-a comis infractiunea – de exemplu, locul unde victima a fost ucisa prin aplicarea loviturilor de cutit, dar si alte locuri importante pentru cercetarea penala – de exemplu, locul unde s-a gasit victima omorului, daca aceasta a fost deplasata de la locul unde a fost ucisa, sau locul unde infractorul a stat la panda, sau locul unde acesta a pregatit (premeditat) comiterea infractiunii s.a. Este motivul pentru care se prefera folosirea notiunii de cercetare la fata locului, avand un inteles mai larg decat cercetarea la locul savarsirii faptei.

2. Pregatirea cercetarii la fata locului

Cercetarea la fata locului este o activitate criminalistica ce trebuie desfasurata cu deosebita urgenta, eficienta acesteia fiind determinata atat de constituirea si deplasarea urgenta la locul faptei a echipei specializate, cat si de luarea unor masuri de conservare a locului de catre primii agenti ai autoritatii care ajung la fata locului.

De cele mai multe ori savarsirea unei infractiuni este anuntata celui mai apropiat post de politie de catre persoana care descopera urmele unei asemenea fapte (anuntare care are loc, in majoritatea cazurilor, prin viu grai sau telefonic).

Din momentul anuntarii comiterii unei infractiuni, activitatea tactica criminalistica trebuie sa se desfasoare pe doua fronturi, in paralel:

primul, este cel al anuntarii si formarii echipei de ancheta ce are competenta legala de a efectua cercetarea penala

al doilea este cel al asigurarii urgente la fata locului, a primelor masuri de conservare a locului infractiunii.

Primele organe ce sosesc la fata locului, indiferent ca sunt organe de cercetare sau alte organe al statului trebuie sa dispuna primele masuri de urgenta, anume:

a.            luarea de masuri de identificare si salvare a victimelor infractiunii. In acest scop, chiar daca prin patrunderea in campul infractiunii ar avea loc distrugeri sau modificari ale urmelor si mijloacelor materiale de proba, salvarea vietii victimelor trebuie sa aiba prioritate

b.           delimitarea locului infractiunii (eventual prin folosirea benzilor speciale de delimitare) si impiedicarea patrunderii in acest loc a persoanelor neautorizate (de regula, a curiosilor)

c.            identificarea si prinderea suspectului (suspectilor), identificarea martorilor. Astfel, e posibil ca suspectul sa fie in continuare in zona comiterii faptei, motiv pentru care se intreprind primele masuri de retinere si imobilizare a acestuia pana la sosirea organelor de urmarire penala. In privinta martorilor, identificarea acestora (eventual retinerea lor la locul faptei) de catre organul autoritatii sosit primul la locul faptei permite usurarea sarcinii echipei operative – pana la a carei sosire la fata locului martorii ar putea disparea

Eseu: Apararea posesiei prin actiuni posesorii - actiunea posesorie generala sau in complangere Referat: Efectele regimului matrimonial

d.           anuntarea organelor competente de cercetare - cand competenta de cercetare apartine altui organ (de pilda, cand este o fapta de omor a carui competenta de cercetare este data prin lege procurorului de la Parchetul de pe langa Tribunal).

3. Fazele cercetarii la fata locului

Cercetarea la fata locului trebuie sa se desfasoare in mod organizat, cu minutiozitate, cu verificarea completa a locului infractiunii. In acest scop, echipa de cercetare va trebui sa delimiteze limitele teritoriale a locului ce urmeaza a fi cercetat.

Cercetarea propriu-zisa se desfasoara in doua etape succesive: a) etapa statica si b) etapa dinamica.

3.a Etapa statica a cercetarii la fata locului

In aceasta etapa cercetarea se efectueaza fara a se aduce vreo modificare campului infractiunii. In raport de particularitatile zonei supuse cercetarii, echipa trebuie sa stabileasca, de la inceput, punctul de incepere, sensul si directia de efectuare a cercetarii.

Astfel, cercetarea poate avea loc

din centru spre margini atunci cand urmele materiale sunt concentrate intr-o zona relativ mica si bine determinata (de exemplu un accident de circulatie)

de la periferie spre centru , deplasarea echipei facandu-se in mod spiralat spre centru

in cazul necesitatii cercetarii unor zone extinse de teren, in scopul unei verificari minutioase, echipa de cercetare poate proceda la impartirea terenului in sectoare si verificarea, rand pe rand, a fiecarui sector   

In aceasta etapa cercetarea se efectueaza fara a se aduce vreo modificare campului infractiunii. In aceasta faza se intreprind urmatoarele activitati:

se constata starea si pozitia obiectelor, urmelor s.a. gasite la locul cercetat

se procedeaza la masurarea distantelor dintre diferitele obiecte si urme ce prezinta interes pentru cercetare

se efectueaza fotografiile de orientare, fotografiile schita si fotografiile obiectelor principale in vederea fixarii cu cat mai mare acuratete a schitei locului infractiunii asa cum a fost gasita de catre anchetatori

se constata si se noteaza eventualele modificari ce au avut loc in campul infractiunii dupa comiterea faptei si pana la sosirea organelor de ancheta penala

3.b. Etapa dinamica este cea in care obiectele principale aflate in campul infractiunii pot fi atinse, analizate, mutate, ridicate. Folosindu-se tehnica din dotare, echipa de cercetare, rand pe rand:

- va analiza obiectele principale din campul infractiunii  - corpul victimei, a obiectelor presupus a fi folosite la comiterea faptei

- va cauta, descoperi, evidentia, fixa si ridica urmele aflate la fata locului

- va efectua fotografiile de detaliu sau va folosi camera video pentru surprinderea detaliilor

- va lua primele declaratii victimei si martorilor

- se vor clarifica eventualele imprejurari negative

4 Fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului

Cercetarea la fata locului se fixeaza prin intocmirea unui proces verbal de cercetare la fata locului si prin efectuarea schitei locului, a planselor fotografice si / sau a inregistrarilor video.

Procesul verbal trebuie sa cuprinda:

mentiunile generale aratate in art.91 C.proc.pen.

- data si locul unde este incheiat;

- numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;

- numele, prenumele, ocupatia si adresa martorilor asistenti, cand exista;

- descrierea amanuntita a celor constatate, precum si a masurilor luate;

- numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul-verbal, obiectiile si explicatiile acestora;

- mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.

Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie, precum si de persoanele aratate la lit. c) si e). Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta.

mentiunile specifice acestei activitati, descrise in art.131 C.proc.pen. -  descrierea amanuntita a situatiei locului, a urmelor gasite, a obiectelor examinate si a celor ridicate, a pozitiei si starii celorlalte mijloace materiale de proba.

Schita este o modalitate de a reprezenta grafic campul infractiunii prin prezentarea de ansamblu a  locului cercetat, a pozitiei obiectelor principale si a urmelor gasite, raportul dintre acestea (distantele dintre principalele obiecte). Schita se prezinta fie sub forma planului-schita, fie sub forma desenului – schita. Diferenta dintre cele doua este data de faptul ca planul – schita reprezinta cu rigurozitate raportul distantelor dintre obiecte, redand fidel, la o anumita scara, pozitionarea acestora (dimensiuni, distante, unghiuri s.a.).

Plansa fotografica cuprinde fotografiile efectuate la fata locului (fotografii de orientare, fotografii schita, fotografii ale obiectelor principale si fotografii de detaliu) cu scurte explicatii privitoare la imprejurarile surprinse.

Inregistrarile video se inscriu intre mijloacele moderne de fixare a rezultatelor activitatilor de cercetare penala, legea procesual penala recunoscandu-le ca mijloc de proba in procesul penal (art.64 C.proc.pen.). Dezvoltarea tehnologiei digitale (atat fotografia digitala, cat si inregistrarea audio-video digitala) permite fixarea cu mare precizie si intr-un mod convenabil a rezultatelor activitatilor de cercetare penala.