Consiliere psihologica - test grila

Consiliere psihologica

True/False

1 Consilierul este obligat sa sustina si ajute clientul indiferent daca acesta din urma solicita sau nu ajutorul.

2. Clientul este subiectul interventiei, persoana care solicita ajutorul si este motivata pentru a-l obtine.

3. Subiectul consilierii poate fi denumit  client si nu pacient.

4.Subiectul consilierii nu este considerat capabil in a-si alege scopurile, a lua decizii si a-si asuma responsabilitatea propriului comportament si a evolutiei personale.

5. Din perspectiva existentialsta, o viata semnificativa este rezultatul dezamorsarii situatiilor generatoare de angoasa.

6. Din perspectiva teoriilor cognitiviste, intarirea comportamentala este vazuta in special ca generatoare de feedback si nu ca motivatie comportamentala.

7. Eul somatic reflecta modalitatea in care a fost integrata propria dimensiune afectiva.

8. Din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, domeniul lui trebuie sa fie reuneste norme care apartin individului si nu grupului.

9 Nevroza de esec desemneaza categoria de subiecti ce par sa fie responsabili de propria lor nenorocire sau nu pot suporta sa obtina ceea ce isi doresc intens.

10.Defectul de constientizare nu reprezinta, in perspectiva gestaltista, decalajul dintre sinele real si imaginea de sine, decalaj care determina pierderea capacitatii comportamentale de a experimenta.

11 Principiul deontologic primum non nocere se refera la faptul ca persoana consilierului nu se poate substitui vindecatorului miraculos.

12. Consilierul nu reprezinta o ipostaza a autoritatii (normative), ci un partener impreuna cu care, clientul, vizeaza obiective comune.

13. Din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, domeniul lui trebuie sa fie limiteaza, periclititeaza, anuleaza libertatea individului.

14. Din punctul de vedere al teoriilor perceptiei, sarcina consilierului consta in identificarea situatiilor care au condus la diferitele intariri - pozitive sau negative - ale comportamentului clientului.

15. Ce tip de relatie se instituie intre consilier si clientul sau ?

a.   participare si colaborare reciproca;

b.   alianta;

c.   distanta reciproca;

d.   amicitie;

e. colegialitate.

16. Sub aspect practic, consilierea consta in aplicarea:

a.   unor tehnici imprumutate din stiintele exacte;

b.   unor tehnici conexe psihoterapiilor comportamentale;

c.   unor tehnici imprumutate din etologie;

d.   unor tehnici conexe din campul stiintelor comportamentului.

17. Nivelul optim al dezvoltarii personale presupune:

a.   dominanta;

b.   capacitatea de a avea relatii pozitive;

c.   dependenta;

d.   perceperea de sens in viata;

e.   acceptarea de sine.

18. Fotbalul, exemplu de model expresiv de gestiune a tensiunii specifice provocate de cultura, reflecta urmatoarele caracteristicile ale sistemul socio-cultural european:

a.   rolul sansei;

b.   avantajele democratiei;

c.   valoarea muncii in echipa,

d.   justitia discutabila;

e.   ipostazele deiste ale autoritatii;

f. valoarea solidaritatii si a planificarii colective.

19. Cum este definita, din perspectiva raportului dintre cultura si societate, starea de sanatarea mentala a unei societati ?

20. In ce domenii a fost adoptat demersul consilierii psihologice ?

a.   familial

b.   geriatric;

c.   financiar;

d.   matrimonial;

e. recuperatoriu, al personelor cu nevoie speciale;

f. antropometric.

21. Psihoterapia si consilierea se afla intr-o relatie de:

22. Demersul consilierii este asemanator in special cu cel al:

23. Care sunt criteriile care opereaza diferente intre consiliere si psihoterapie ?

a.   obiective;

b.   forma fizica a subiectului interventiei;

c.   gradul de severitate al problemelor subiectului;

d.   natura problemelor subiectului;

e.   metode si tehnici.

24. Pe care din urmatoarele dimensiuni este centrat demersul consilierii:

a.   vocatie

b.   constientizare;

c.   statut marital;

d.   educatie;

e.   suport;

f     statut financiar.

25. Consilierului, prin demersul sau, se aseamana in special cu un:

26. Privite in raport cu psihoterapia, obiectivele consilierii sunt:

a.   mai restanse;

b.   centrate pe cresterea personala si pe contextul imediat;

c.   orientate spre recuperarea trecutului;

d.   axate pe suportul acordat individului in scopul de a functiona adaptat in statusul si rolul sau actual;

e.   mai extinse.

27. Urmatoarele categorii de obiective sunt comune oricarui proces de consiliere:

a.   schimbarea comportamentala;

b.   cresterea capacitatii prosexice;

c.   operarea de schimbari caracteriale fundamentale;

d.   dezvoltarea capacitatilor adaptative;

e. dezvoltarea capacitatilor decizionale.

28. Progresismului, curent filosofic fundament al consilierii, postuleaza:

29. Din perspectiva fundamentelor psihologice, schimbarea modalitatii de perpectie a realitatii poate fi produsa:

30. Deficientele imaginii de sine pot sa fie consecinta:

a.   lipsei unei relatii parentale adecvate;

b.   unei permanente critici parentale prin raportarea la standarde inalte (care produce nevoia de a fi "perfect");

c.   dezvoltarii subiectului intr-un mediu familial armonios.

31. Care sunt indicatorii unui bun nivel al stimei de sine ?

a.   capacitatea de a oferi suport celorlalti;

b.   refuzul responsabilitatii;

c.   comportament independent;

d.   capacitatea de expresie afectiva;

e.   neincredere in propriile capacitati.

32. Deficiente ale stimei de sine pot determina urmatoarea problematica:

a.   comportament sexual deficitar sau deviant;

b.   angoasa si depresie pana la intensitatea nevrotica;

c.   agresivitate;

d.   diferite adictii;

e.   capacitate mnezica de exceptie;

f. tulburari ale comportamentui alimentar.

33. Faptul moral, din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, poate fi analizat prin raportul dintre:

a.   traire si perceptie;

b.   ceea ce este si ceea ce trebuie sa fie;

c.   starea de fapt actuala si starea viitoare, posibila;

d.   starea de fapt reala si starea necesara, ideala.

34. Morala heteronoma se opune moralei autonome prin aceea ca Eul ideal:

a.   este bine adaptat realitatii;

b.   este adaptat atat realitatii cat si starii de fapt specifice;

c.   normeaza a priori in raport cu fapta care constituie obiectul judecatii morale;

d.   supune Eul real la comandamente neconditionate de situatia de facto.

35. Domeniul consilierii preia din psihanaliza:

a.   concepte care teoretizeaza dialectica relatiei cu clientul;

b.   pozitia fotoliu-divan, in care consilierul se afla in afara campului vizual al clientului;

c.   modalitatea in care este inteles conflictul psihic;

d.   durata cumulata necesara rezolvarii oricarui caz (cca. 500 de sedinte);

e.   rolul determinant al formarii specialistului.

36. Rezistenta (in fata discutarii problematicii reale) se poate manifesta in cura psihanalitica (dar si in relatia de consiliere) prin:

a.   bavardaj (a comunica foarte multe pentru a nu spune nimic);

b.   tacere;

c.   discurs delirant;

d flatarea continua a psihologului.

37. Ce este proiectia din perspectiva consilierului ?

a.   o maniera voluntara de deformare a realitatii;

b.   operatia prin care subiectul expulzeaza din sine si localizeaza in altul calitati, sentimente, dorinte, chiar "obiecte" pe care nu le cunoaste sau le refuza in sine insusi;

c.  un tip de aparare arhaica.

38. Din perspectiva lui Carl Rogers congruenta in relatie cu clientul si autenticitatea consilierului se refera la:

a.   capacitatea consilierul de a fi constient de trairile suscitate de client;

b.   capacitatea consilierului de a-i comunica pacientului, sub anumita forma, trairile pe care i le suscita;

c.   necesitatea consilierului de a-si reprima trairile negative fata de client;

d. capacitatea consilierului de a evita subiectele cu impact negativ.

39. Carl Rogers sustine urmatoarele:

a.   cunoasterea rationala nu ajuta clientul, de aceea demersul consilierii se axeaza pe o cunoastere afectiva;

b.   relatia de consiliere este privita ca o relatie aici si acum;

c.   abordarea actualitatii clientului trebuie sa inlocuiasca diagnosticul fundamentat pe o atitudine normativa externa individului;

d.   momentul actual este reprezentativ pentru intreaga evolutie si istorie a clientului;

e. prin cadrul consilierii se ofera clientului posibilitatea de a trai atat relatia cu

consilierul cat si relatia cu sine insusi;

f. realitatea clientului este multipla.

40. Din perspectiva fenomenologica specifica lui Frederich Perls :

a.   personalitatea individului este redusa, de mediul socio-cultural, la elementele sale esentiale;

b.   personalitatea individului este, la randul sau, parte din mediul socio-cultural, in afara caruia nu poate fi inteligibil;

c.   individul este un ansamblu al carui parti nu capata coerenta decat in contextul personalitatii sale;

d.   individul are capacitatea de a fi constient de ansamblul senzatiilor, reprezentarilor si afectelor sale, in functie de care poate face alegeri, isi poate conduce destinul;

f. individul isi alege raspunsul in fata stimulilor externi si interni - actioneaza (nu re-actioneaza);

e. unicul timp care poate fi experimentat este cel prezent.

41. Care dintre urmatoarele enunturi sunt specifice viziunii gestaltiste ?

a.   anxietatea este inteleasa ca decalaj intre momentul actual (aici) si momentul trecut sau viitor;

b.   individul paraseste securitatea momentului acum pentru a se preocupa de momentul trecut sau viitor, resimtite ca insecurizante;

c.   recuperarea trecutului in prezent, prin intermediul imaginatiei, este imposibila;

d.   indepartarea de timpul actual consuma energia necesara operarii reamenajarilor necesare;

e. prin prezentarea trecutului, ca unic responsabil pentru problemele actuale, clientul

isi deroga responsabilitatea fata de timpul actual.

42. Anxietatea existentiala este produsa de:

a.   constiinta conditiilor existentei;

b.   trecutul individului;

c.   grupul de apartenenta;

d.   constiinta libertatii si a necesitatii de a alege;

e.   consecintele deciziei, ale alegerii.

43. Carei perspective apartine enuntul: nevroza reprezinta una din modalitatile prin care indiviul isi protejeaza propriul centru existential.?

44. Care din urmatoarele caracteristici ale individului apartin perspectivei rational-emotive:

a.   individul este condamnat la libertatea de alegere;

b.   tulburarile afective sunt determinate de gandirea irationala;

c.   gandirea irationala origineaza in ilogismul invatarii timpurii;

d.   gandirea irationala reprezinta esenta fiintei umane;

e. cognitiile negative si defensive trebuie deconstruite prin reorganizarea perceptiei si

gandirii in sensul de a deveni logica si rationala

45. In viziune rational-emotiva, urmatoarele idei au un major caracter irational:

a.   este esential pentru orice individ sa fie iubit si aprobat de fiecare persoana semnificativa din anturajul sau;

b.   este necesar ca fiecare individ sa fie maximal competent, adecvat si sa se realizeze in toate ariile preocuparilor sale;

c.   unii oameni sunt rai, slabi si infami; acesti oameni trebuie blamati si pedepsiti;

d.   este catastrofal atunci cand lucrurile nu decurg dupa cum doreste individul;

e.   nefericirea este o consecinta a evenimentelor care scapa controlul individului;

f. contractul social este o consecinta a diviziunii muncii.

46. Obiectivele consilierii, din perspectiva rational-emotiva, sunt:

a.   retrairea si rememorarea situatiilor traumatice timpurii;

b.   facilitarea descarcarii afective;

c.   identificarea cognitiilor ilogice;

d.   sustinerea clientului in a negocia si schimba cognitiile ilogice;

e.   discutarea, dincolo de ideile irationale ale clientului, a filosofiei sale de viata.

47. Pentru a obtine schimbarea, consilierul rational-emotiv trebuie sa:

a.   ajute clientul sa gandeasca;

b.   confrunte clientul direct cu probleme sale;

c.   fie non-directiv;

d.   faca apel la capacitatea rationala a clientului si nu la afectele sale;

e.   foloseasca umorul si situatiile penibile pentru a confrunta clientul cu cognitiile irationale.

48. Consilierea de orientare comportamentala se centreaza pe:

a.   analiza istoriei fiecarui comportament;

b.   comportamente specifice;

c.   analiza transferului in raport cu obiectivele comportamentale;

d. stablirea de scopuri terapeutice precise observabile si masurabile.

49. Din perspectiva trazactionala, prin intermediul Eului adult clientul:

a.   intelege, invata, comunica;

b.   normeaza si dezvaluie;

c.   evalueaza, compara, analizeaza;

d.   este egocentric, manipuleaza.

50. Din perspectiva trazactionala, prin intermediul Eului copil clientul:

a.   se bucura si rade, se intristeaza si plange;

b.   lanseaza judecati de valoare;

c.   are fantezii si preferinte, este nelinistit;

d.   se infurie, nu se controleaza;

e.   decide, rezolva, negociaza.

51. Consilierea holistica se refera la:

a.   alegerea si folosirea unui unic palier teoretico-aplicativ in abordarea clientului;

b.   ansamblul de modalitati de prevenire a stresului;

c.   incurajarea bunei forme fizice;

d.   educatie in domeniul nutritiei;

e.   dezvoltarea vietii spirituale.

52. Principalele calitati ale consilierului sunt:

a.   rigoare, capacitate cognitiva rezolutiva;

b.   capacitate de inchidere in sine, aparare la trauma;

c.   capacitatea de a accepta;

Document online: Sociologie economica rurala - intrebari Proiect: Cauzele violentei din scoli - factorii de mediu sau familiali

d.   flexibilitate;

e.   sinceritate.

53. Eficienta consilierului se afla in raport direct cu personalitatea sa si este indicata de:

a.   capacitatea de a accepta propriile experiente;

b.   gandire si atitudine negativ-neutra fata de lume;

c.   anxietate existentiala, raportarea la trauma mortii;

d.   capacitatea de angajare in relatie;

e. capacitatea de a se lasa perceputi de ceilalti asa cum sunt.

54. Pentru ca represia axiologica a consilierului in raport cu clientul sau este imposibila, influenta produsa de consilier prin expresia propriilor valori:

a.   trebuie sa fie deliberata;

b.   trebuie sa fie constientizata;

c.   nu trebuie sa fie deliberata.

d.   nu trebuie constientizata.

55. Recunoasterea demnitatii si a valorii personale a clientului se fundamenteaza pe perceperea:

a.   atitudinilor sale (concordante sau discordante cu cele ale consilierului);

b.   calitatilor sale, trairilor adaptative;

c.   capacitatii de a respecta cadrul consilierii;

d.   defectelor sale;

e.   statutului sau financiar;

f. trarilor defensive (non-adaptative).

56. Teoriile care fundamenteaza consilierea prezinta elemente comune precum:

a.   postularea conditionarii comportamentale;

b.   posibilitatea de a sustine schimbarea;

c.   necesitatea rezolvarii conflictelor aparute in trecut;

d.   rolul (contra)transferului in relatie;

e.   importanta modalitatii de raportare la viitor.

57. In care dintre zonele indicate de proxemica se recomanda situarea consilierului fata de clientul sau ?

58. Care sunt modalitatile prin care clientul poate incerca sa forteze cadrul temporal, durata sedintelor ?

a.   intrarea in problematica reala spre finalul sedintei;

b.   depresie si manie;

c.   intarziere;

d.   intelect liminar;

e.   compactarea discursului spre finalul sedintei pentru a fi dificil de intrerupt.

59. Alianta de interventie, element necesar progresului si succesului consilierii, este determinata de:

a.   personalitatea consilierului;

b.   puterea financiara a consilierului;

c.   modul in care consilierul este perceput de client;

d.   nivelul de incredere acordat consilierului;

e.   puterea finanaciara a clinetului.

60. Care sunt aspectele personalitatii consilierului vizate de client in prima intalnire ?

a.   gradul de acceptanta;

b.   capacitatea de a impune limite;

c.   capacitatea de a ocoli momentele trairile dificile;

d.   cultura sa specifica;

e.   interesul personal si material.

61. Principiul deontologic al relevantei postuleaza:

62. In care din urmatoarele situatii pricipiul confidentialitatii este invalidat ?

a.   daca aplicarea principiului sustine explicit sau implicit incalcarea drepturilor oricarei persoane implicate direct sau indirect;

b.   daca informatia este deja publica;

c.   daca clientul este de acord cu publicarea informatiilor;

d.   in situatia in care clientul se afla in cercul de prieteni al consilierului.

63. Care sunt caracteristicile "consilierului atotputernic" dupa cum poatre fi imaginat de clientul ?

a.   avanseaza solutiile necesare;

b.   ia, in numele sau, deciziile care se vor impune pe parcursul procesului;

c.   asculta si sustine discursul clientului;

d.   indica relatiile in care sa se implice.

64. Care este volumul recomandat al grupului de consiliere?

65. In ce situatii este contraindicata consilierea de grup ?

a.   atunci cand clientul are probleme majore in sfera relatiilor interpersonale, ajungand pana la imposibilitatea de a comunica;

b.   atunci cand clientul se afla intr-o situatie de criza;

c.   in situatia in care clientul este extravert;

d.   atunci cand incalcarea pricipiului confidentialitatii poate pune in pericol clientului;

e.   atunci cand clientul este masiv dependent iar situatia de grup, prin distributivitatea sa, nu ii ofera mediul propice.

66. Care sunt obiectivele consilierii de grup din perspectiva clientului ?

a.   posibilitatea de a exersa comportamentul manipulativ;

b.   dezvoltarea unei atitudini deschise si oneste;

c.   a invata sa acorde incredere si sa-si acorde incredere;

d.   a tinde spre autenticitate;

e.   a fi perfectionist.

67. Care sunt avantajele consilierii de grup ?

a.   onorariu mare al consilierului prin cumularea clientilor;

b.   ofera un cadru in care se pot analiza problemele de natura interpersonala;

c.   permite impartasirea unei problematici;

d.   ofera sustinere interactiva prin faptul ca fiecare client beneficiaza de suport si ajutor din partea membrilor grupului dar ofera in acelasi timp suport si ajutor;

e.   permite experimentarea de noi comportamente si modalitati de comunicare.

68. Care sunt limitele consilierii de grup:

a.   produce anxietate;

b.   nu este potrivita pentru orice client;

c.   rolul consilierului este mai difuz in raport cu cadrul individual;

d.   dinamica de grup poate distrage sau impiedica expresia anumitor problematicii ale clientului;

e.   anumiti clienti pot intampina probleme in a dobandi incredere in membrii grupului, ceea ce conduce la blocarea comunicarii.

69. Consilierul comunica non-verbal cu clientul sau prin:

a.   mobilierul din cabinet;

b.   postura;

c.   mimica;

d.   intrebari;

e.   gestica;

70. Consilierul comunica non-verbal cu clientul sau prin:

a.   comportamente auto-stimulative - joaca cu degetele, cu unghiile etc;

b.   comportamente repetitive - miscari ale membrelor, atingeri ale hainelor etc;

c.   comportamente de comanda - ridicarea degetului, indicarea cu degetul, privire directa dezaprobatoare etc;

d.   comunicarea reperelor diagnostice;

e.   vestimentatie.

71. Mesajul non-verbal emis de consilier se structureaza intr-un comportament de prezenta caracterizat prin:

a.   atitudine naturala, relaxata;

b.   discurs riguros;

c.   pozitionare fata in fata, non-defensiva;

d.   contact vizual continuu, intr-o maniera naturala.

72. Comunicarea eficienta este indicata prin faptul ca subiectul consilierii:

a.   evita orice moment de tacere;

b.   se refera la sine intr-o maniera directa;

c.   evita adresarea directa;

d.   personalizeaza discursul;

e.   isi asuma afecte, reprezentari si comportamente;

f. evita orice traire negativa.

73. Pozitia empatica se refera la:

74. Deficiente la nivelul capacitatii empatice sunt indicate de:

a.   raspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si trairile clientului;

b.   intrebari de genul "De ce?";

c.   intreruperea brutala a clientului;

d.   normarea, etichetarea, moralizarea;

e.   interventii cliseu;

75. Autenticitatea reprezinta:

a.   capacitatea consilierului de a fi el insusi, fara a avea nevoie sa se apere printr-o atitudine rigida;

b.   capacitatea consilierului de a-si cenzura si controla reactiile;

c.   este consecinta congruentei dintre reactiile interne si atitudinea externa.

76. Comportamentul defensiv al consilierului este indicat de nevoia acestuia de:

a.   a da sfaturi si solutii;

b.   a moraliza;

c.   a sustine expresia afectiva a clientului;

d.   a evalua, a invinovati;

77. Care sunt indicatorii comportamentului defensiv al consilierului ?

a.   a eticheta;

b.   a sumariza;

c.   a comanda;

d.   a lauda;

e.   a ameninta, a avertiza;

f.    a intreba.

78. Ce este indicat in cadrul tehnicii interogative:

a.   utilizarea de intrebari lungi, cu un continut bogat;

b.   repetarea intrebarii in cazul in care nu a fost inteleasa sau reformularea acesteia;

c.   reveniri multiple la aceeasi intrebare;

d.   folosirea judicioasa a intrebarilor, in nici un caz dupa fiecare raspuns.

79. Intrebarile deschise se caracterizeaza prin faptul ca:

a.   determina acordul sau dezacordul clientului prin raspuns afirmativ sau negativ;

b.   initiaza discutia;

c.   sustin clientul in efortul elaborativ, in explorarea de atitudini, valori si comportamente;

d.   orienteaza clientul asupra trairilor sale;

e.   produc un raspuns justificativ.

80. Ascultarea activa este sustinuta prin:

a.   incapacitatea de continere a valorilor clientului;

b.   comunicarea nonverbala adecvata continutului si starii afective a inlerlocutorului;

c.   contact vizual cu interlocutorul;

d.   verificarea intelegerii mesajului;

e.   a auzi fara a intelege si a solicita precizari.

81. Ascultarea activa este impiedicata de:

a.   capacitatea de a mentine contactul vizual cu interlocutorul;

b.   incapacitatea consilierului de a asculta distibutiv si de a nu selecta informatiile;

c.   incapacitatea consilierului de a urmari mesajul;

d.   ascultarea superficiala a clientului;

e.   intrerupea clientul in mijlocul unei fraze.

82. In situatia in care consilierul accepta si sustine tacerea clientului acesta din urma va avea senzatia ca:

a.   nu este presat in a verbaliza imediat fiecare senzatie sau gand;

b.   responsabilitatea ii apartine;

c.   responsabilitatea nu ii apartine;

d.   poate sa exploreze reprezentari, afecte, comportamente si implicatiile acestora.

83. Tacerea clientului poate reflecta urmatoarele piedici in evolutia procesului consilierii:

a.   rezistente masive;

b.   senzatia clientului ca este adecvat si acceptat;

c.   anxietate sau neplacere;

d.   incercarea de manipulare a consilierului;

e.   impas in relatie;

84. Tehnica sumarizarii se foloseste:

a.   dupa fiecare interventie a clientului;

b.   daca se doreste structurarea discutiei, in situatia in care discursul clientul a fost dispus arborescent, pe numeroase dimensiuni;

c.   la inceputul sedintei;

d.   cand se intentioneaza precizarea unui aspect de importanta pentru desfasurarea discutiei;

e.   in finalul sedintei.

85. Primul pas in procesul rezolutiv al problemelor se refera la :

86. Desensibilizarea sistematica este o tehnica:

87. Care din urmatoarele situatii pot fi generatoare de angoasa ?

a.   diferite probleme de cuplu sau maritale;

b.   divort sau separare;

c.   nasterea unui copil;

d.   schimbarea domiciliului;

e.   pensionarea;

88. Eficienta in consilierea pe probleme de psiho-sexualitate este determinata de urmatoarele caracteristici ale consilierului:

a.   sa fie intr-un raport confortabil cu propria sexualitate;

b.   nu se substituie sexologului in situatia in care clientul prezinta disfunctii sexuale;

c.   sa cunoasca elemente de anatomie, fiziologie si contraceptie;

d.   nu se substituie sexologului in situatia in care clientul prezinta disfunctii sexuale;

e.   sa refuze clientii cu alte orientari sexuale.

89. Clientul cu nevoi speciale se confrunta cu urmatoarele categorii de probleme:

a.   perceptia nerealista a diferitelor persoane din mediul social, profesional;

b.   trairea conditiilor si a nevoilor sale speciale;

c.   probleme financiare severe;

d.   impactul perceptiei nerealiste asupra imaginii de sine.

90. Care sunt efectele trairii de catre client a situatiei de criza ?

a.   angoasa paroxistica, tulburari de somatizare;

b.   capacitate cognitiva sporita;

c.   sentimentul de inadecvare si neajutorare;

d.   cresterea capacitatii de munca;

e.   eficienta scazuta in activitatea cotidiana;

91. Care dintre urmatoarele situatii pot genera trairi de pierdere ?

a.   a putea cumpara orice;

b.   casatorie;

c.   a fi concediat;

d.   deces;

e.   a fi promovat.

92. Care sunt functiile universale ale riturilor si conduitelor funerare ?

a.   functia de teatralizare;

b.   functia comunionala;

c.   functia de exegeza;

d.   functia temporala.

93. Conform modelului lui E. Kubler Ross, care este prima reactie a trairii unei situatii de pierdere?

94. In ordinea etiologiei supranaturale a maladiei, cum se numeste actiunea voluntara sau involuntara a unui subiect dotat cu capacitati (malefice) innascute ?

95. Starea conflictuala pune clientul in situatia de a-si activa functia:

a.   rezolutiva;

b.   decizionala;

c.   nomotetica;

d.   de restructurare;

e.   de schimb.

96. Din perpectiva comportamentala individul este:

a.   capabil sa dobandeasca noi comportamente;

b.   capabil atat sa influenteze comportamentul celorlalti cat si sa fie influentat;

c.   incapabil sa isi reprezinte si controleze propriul comportament.

97. Scopurile consilierii se refera, conform Asociatiei Britanice de resort, la a sustine si favoriza:

a.   autoacceptarea;

b.   dezvoltarea resurselor profesionale;

c.   maturizarea;

d.   traumatismele;

e.   cunoasterea de sine.

98. Obiectivele consilierii se refera la a sustine clientul in:

a.   retrairea experientelor timpurii;

b.   intelegerea si clarificarea modalitatii in care isi percepe viata;

c.   refularea intamplarilor neplacute;

d.   revenirea in cea mai buna forma fizica;

e.   a invata sa isi atinga scopurile esentiale.

99. Demersul consilierii se centreaza pe:

a.   tratarea tulburarilor psihosomatice;

b.   resuscitarea experientelor primilor ani de viata;

c.   dimensiunea preventiva a tulburarilor afective si comportamentale;

d.   dimensiunea rezolvarii de probleme;

e.   dezvoltare si optimizare personala.

100. Un bun nivel de dezvoltare si optimizare personala este indicat de :

a.   capacitate de auto-reflexie;

b.   capacitatea de deschidere spre noi experiente;

c.   perceperea schimbarilor de sine pozitive;

d.   sentimentul de valorizare a potentialului propriu;

e.   eficienta, flexibilitate, creativitate, respingerea rutinei.

101. Prin modelul de interventie se incearca:

a.   prevenirea aparitiei modelelor de inconduita;

b.   scoaterea individului in afara culturii;

c.   mentinerea individului in cadrul modelului expresiv.

102. In perioada postbelica apare:

a.   consilierea pentru situatii de pierdere;

b.   consilierea pentru situatia de criza;

c.   consilierea pentru refugiati;

d.   consilierea pentru emigranti.

103. Din perspective relatiei dintre cultura si personalitate, modelele expresive sunt:

a.   supape de siguranta ale ordinii sociale;

b.   conditionari transculturale ale comportamentelor;

c.   o forma de "comentariu meta-social" care codifica tensiunile societatii.

104. Demersul consilierii este centrat pe:

a.   normalitate;

b.   prezent si viitor;

c.   spatiul dezvoltarii;

d.   actualitate;

e.   termen lung.

105. Obiectivele consilierii pot fi dispuse in urmatoarele categorii:

a.   dezvoltarea personala a clientului;

b.   promovarea starii de bine si a sanatatii clientului;

c.   preventia situatiilor care aduc atingere starii de bine si dezvoltarii personale a clientului.

106. Care dintre urmatorii autori au contribuit la constituirea si dezvoltarea domeniului consilierii:

a.   Jesse B. Davis;

b.   Kelly Heisenberg;

c.   Clifford Beers;

d.   Frank Parsons;

e.   Stanley Grandville Hall.

107. Sarcina consilierului, raportata la fundamentele sociologice ale consilierii, presupune:

a.   recuperarea trecutului clientului;

b.   identificarea modului in care conditionarile sociale determina relatiile sale, intr-o maniera pozitiva sau prin producerea de conflict;

c.   analiza modalitatilor de actiune a controlul social in diferitele spatii de existenta ale clientului.

108. Biroul de consiliere a parintilor si tinerilor a fost deschis in 1917-1918 in:

109. Un bun nivel al stimei de sine este indicat de:

a.   comportament dependent;

b.   sentimentul de autoapreciere;

c.   egocentrism;

d.   incredere in propriile capacitati;

e.   asumarea de responsabilitati;

110. Ce tip de comportament se doreste a fi dezvoltat prin demersul consilierii ?

a.   comportamentul de tip intentional;

b.   comportamentul de tip flexibil;

c.   comportamentul de tip regresiv;

d.   comportamentul de tip productiv.

111. Stima de sine:

a.   depinde de resursele menezice ale subiectului;

b.   este rezultatul interactiunii dintre Eul real si Eul ideal;

c.   este vectorul care organizeaza raportul dintre Eul somatic si cel psihic;

d.   se operationalizeaza prin atitudinea fata de sine;

e.   se operationalizeaza prin ansamblul afirmatiilor publice sau private despre sine.

112. Care sunt indicatori ai deficientei stimei de sine:

a.   nivel modest al studiilor;

b.   nepasare sau rebeliune;

c.   incapacitatea de implicare;

d.   delegarea responsabilitatii.

e.   dependenta.

113. Explicatia metapsihologica psihanalitica este completa numai daca abordeaza fenomenul psihic sub urmatoarele aspecte:

a.   topic-structural;

b.   relativist;

c.   dinamic;

d.   istoric;

e.   economic.

114. Din perspectiva lui Carl Rogers anxietatea este:

a.   o falsa problema a clientului;

b.   rezultatul distantei dintre imaginea de sine si experienta individului;

c.   rezultatul incongruentei dintre eul ideal si cel real.

115. Psihoterapia se centreaza in special pe urmatoarele dimensiuni:

a.   patologie (nevroze)

b.   trecut;

c.   termen scurt;

d.   reconstructie;

e.   problematica profunda.

116. Din perspectiva viziune rational-emotiva clientul poate sa sustina urmatoarele ideile irationale majore:

a.   evenimentele din trecut determina comportamentul prezent si nu pot fi schimbate;

b.   individul trebuie sa se gandeasca in mod constant la posibilitatea de a fi implicat intr-o situatie periculoasa;

c.   indivizii au nevoie sa depinda de ceilalti si sa fie condusi de cineva cu autoritate, mai puternic;

d.   este mai usor sa fugi de responsabilitate si dificultati decat sa te implici, sa te confrunti cu acestea;

e.   exista intotdeauna un raspuns precis si corect la orice problema si este catastrofal sa nu il gasesti.

117. Care din urmatoarele categorii de obiective sunt comune oricarui proces de consiliere ?

a.   cresterea capacitati mnezice;

b.   vindecarea afectiunilor psihosomatice;

c.   imbunatatirea relatiilor interpersonale;

d.   dezvoltarea potentialului clientului;

e.   imbunatitirea metabolismului.

118. Din perspectiva comportamentala, care sunt elementele ce trebuie avute in vedere pentru a obtine modificarea unui comportament:

a.   comportamentul tinta;

b.   afectele conexe comportamentului;

c.   capacitatile mnezice ale clientilor;

d.   antecedente comportamentului tinta;

e.   consecintele comportamentului tinta, care pot actiona ca factor de intarire.

119. Din perspectiva trazactionala, clientul este dominat de Eul parental atunci cand are tendinta sa:

a.   dea ordine, sa impuna, sa foloseasca un comportament autoritar;

b.   judece, sa ameninte, sa blameze;

c.   emita reguli univoce;

d.   (supra)protejeze, consoleze;

e.   decida, rezolve.

120. Perspectiva filosofica fundament al consilierii care afirma demnitatea, libertatea si valoarea individului se numeste:

121. Schimbarea este posibila, intr-o viziune extensiva, pornind de la:

a.   palierul rational;

b.   palierul inter-subiectiv, relational;

c.   palierul afectiv;

d.   palierul axiologic;

e.   palierul comportamental.

122. Holismul in consiliere se refera in special la:

a.   centrarea asupra discursului rational;

b.   considerarea comportamentului subiectului atat din perspectiva rationala cat si sub aspectul irational;

c.   aplicarea concertata a abordarilor de tip afectiv cu cele de tip comportamental.

123. Care sunt calitatile necesare consilierului recunoscute de Asociatia pentru Formarea si Supervizarea Consilierilor din SUA:

a.   dedicare profesionala;

b.   respectarea valorilor individuale;

c.   intelegere de sine;

d.   interes pentru lume;

e.   capacitate mnezica.

124. Imaginea de sine cuprinde ansamblul (auto) perceptiei:

a.   abilitatilor;

b.   atitudinilor;

c.   schimbarilor;

d.   comportamentelor.

125. Eficienta consilierului este determinata de personalitatea sa si este indicata de urmatoarele elemente:

a.   interes pentru domeniul stiintelor exacte;

b.   capacitatea de a accepta responsabilitatea pentru propriul comportament;

c.   constientizarea sistemului de valori;

d.   capacitatea de a avea aspiratii realiste;

e.   reticenta in raport cu problemele clientului.

126. Teoria, din perspectiva consilierului psiholog, are urmatoarele functii ?

a.   furnizeaza date si aproximeaza prin generalizare;

b.   faciliteaza intelegerea fenomenelor complexe;

c.   exonereaza consilierul de orice raspundere in cazul evolutiilor negative ale demersului;

d.   prezice acolo unde intervin limitele psihice (afective si cognitive) ale cercetatorului (consilierului).

127. Ce tip de comportament va avea "consilierul atotputernic" in imaginarul clientului ?

a.   il va pune in fata limitelor sale reale;

b.   ii va garanta reusita intr-o situatie concurentiala;

c.   ii va garanta solutionarea unei imprejurari de viata nefaste;

d.   ii va garanta reusita oricarei schimbari produse in viata profesionala.

128. Deficientele stimei de sine sunt indicate de:

a.   un aspect fizic placut;

b.   sentimentul non-valorii si al ratarii;

c.   senzatia de abandon;

d.   nemultumire de sine;

e.   fuga de afecte.

129. Din perspectiva clientului, obiectivele consilierii de grup se refera la dobandirea capacitatii de a:

a.   se conduce dupa expectatiile celorlalti;

b.   se percepe mai adecvat si de a-i fi mai usor sa aleaga si sa actioneze;

c.   invata sa evite confruntarea directa cu ceilalti;

d.   face diferenta intre a avea un afect si a actiona conforma acestuia;

e.   putea recunoaste faptul ca si ceilalti sunt agresivi.

130. Din perspectiva clientului, obiectivele consilierii de grup se refera la dobandirea capacitatii de a:

a.   isi reduce nivelul de toleranta la ambiguitate;

b.   isi gasi modalitati de rezolvare a problemelor din sfera personala;

c.   isi explora potentialul si creativitatea;

d.   isi consolida capacitatea de a oferi ajutorul;

e.   deveni mai putin sensibil la nevoile si sentimentele celorlalti.

131. George Devereux a propus urmatoarele categoriile nosografice etnopsihiatrice:

a.   tulburari tipice;

b.   tulburari etnice;

c.   tulburari nomotetice;

d.   tulburari sacre;

e.   tulburari idiosincretice.

132. Ascultarea activa presupune:

a.   repetarea mentala a urmatoarei intrebari;

b.   capacitatea consilierul de a nu se centra asupra raspunsului pe care urmeaza sa il dea;

c.   capacitatea de a sustine clientul, indicata si prin afirmatii de genul "hmm", "da", "inteleg";

d.   capacitatea consilierului de a nu depasi un anumit nivel al prezentie sale in dialog;

e.   capacitatea consilierului de a nu evalua si categoriza.

133. A accepta si sustine tacerea clientului are ca efect trasmiterea catre acesta a senzatiei:

a.   ca este ascultat si ca i se permite experimentarea relatiei actuale cu consilierul fara a i se impune constrangeri;

b.   ca este acceptat si adecvat;

c.   ca trebuie neaparat sa isi interzica anumite comportamente;

d.   ca este capabil sa negocieze cu propria experienta.

134. Epistemologia psihanalitica imparte domeniul psihanalizei in categorii precum:

a.   clinica/tehnica;

b.   marketingul psihanalizei;

c.   teoria;

d.   istoria psihanalizei;

e.   psihanaliza aplicata.

135. Diferenta dintre angoasa si anxietate se face la nivel de:

136. Care sunt avantajele existentei unei starii conflictuale ?

a.   permite o mai buna identificare a problemelor si a solutiilor;

b.   permite expresia comportamentelor agresiv-distructive;

c.   creste motivatia si sansele de schimbare;

d.   dezvolta flexibilitatea, adaptabilitatea si creativitatea.

137. Din perspectiva lui Carl Rogers:

a.   numai individul isi poate percepe complet lumea propriei experiente;

b.   pentru ca schimbarea sa poata interveni clientul nu trebuie sa resimta anxietate;

c.   realitatea, dupa cum este testata si confirmata de ceilalti, este secundara pentru individ. Acesta se orienteaza dupa propria perceptie a realitatii;

d.   in relatia cu clientul cea mai potrivita atitudine este cea directiva;

e.   cea mai productiva perspectiva in intelegerea comportamentul celuilalt consta in incercarea de inscriere in campul sau de referinta asupra experientei.

138. Din punct de vedere existentialist, culpa existentiala:

a.   este un simptom care poate fi eliminat prin terapie;

b.   este universala pentru faptul ca nimeni nu isi poate realiza potentialul in mod absolut;

c.   reprezinta o forta pozitiva care conduce spre umilinta si spre sensibilitate in relatiile interpersonale.

139. Asociatia Nationala de Ghidare Vocationala din SUA a indicat, in 1949, urmatoarele calitatii necesare consilierului :

a.   subiectivism;

b.   interes pentru oameni;

c.   empatie;

d.   capacitatea de a inspira incredere si respect;

e.   stabilitate afectiva.

140. Principiul incertitudinii, principiu al fizicii cu aplicabilitate in consilierea psihologica, postuleaza:

141. Filtrul si factorul integrativ esential al teoriei si tehnicii din domeniul consilierii este:

142. Stilul directiv al consilierului:

a.   este caracterizat printr-o pozitie de putere a consilierului care evalueaza si conduce demersul;

b.   este exprimat prin metafora sculptorului, per via di levare;

c.   sustine un model de relatie coercitiva.

143. Clientul trebuie informat in primele intalniri asupra:

a.   duratei sedintelor;

b.   diagnosticului exact realizat de consilier;

c.   modalitatii de programare a sedintelor;

d.   duratei estimate a procesului;

e.   limitelor si valentelor consilierii.

144. Clientul unei consilierii de grup trebuie sa ajunga sa:

a.   se conduca dupa expectatiile celorlalti;

b.   invete sa evite confruntarea directa cu ceilalti;

c.   se perceapa mai adecvat si sa ii fie mai usor sa aleaga si sa actioneze;

d.   poata face diferenta intre a avea un afect si a actiona conforma acestuia;

e.   poata recunoaste faptul ca si ceilalti sunt agresivi.

145. In ce categorie de"timp" al clientului este facilitata comunicarea eficienta ?

146. Care sunt principalele obstacole in calea adoptarii si mentinerii, de catre consilier, a atitudinii de neutralitate binevoitoare:

a.   problemele afective si comportamentale ale consilierului;

b.   lipsa informatiilor despre client;

c.   dificultati ale consilierului la nivelul imaginii de sine;

d.   confuzia imaginara a clientului cu persoane semnificative din viata consilierului.

Completion

.Consiliere psihologica

TRUE/FALSE

1. ANS: F

2. ANS: T

3. ANS: T

4. ANS: F

5. ANS: T

6. ANS: T

7. ANS: F

8. ANS: F

9. ANS: T

10. ANS: F

11. ANS: F

12. ANS: T

13. ANS: T

14. ANS: F

MULTIPLE CHOICE

15. ANS: C

16. ANS: D

17. ANS: B

18. ANS: A

19. ANS: C

20. ANS: C

21. ANS: C

22. ANS: D

23. ANS: C

24. ANS: B

25. ANS: A

26. ANS: D

27. ANS: B

28. ANS: B

29. ANS: B

30. ANS: B

31. ANS: C

32. ANS: C

33. ANS: A

34. ANS: C

35. ANS: B

36. ANS: B

37. ANS: A

38. ANS: C

39. ANS: D

40. ANS: A

41. ANS: C

42. ANS: B

43. ANS: B

44. ANS: A

45. ANS: E

46. ANS: D

47. ANS: A

48. ANS: A

49. ANS: B

50. ANS: C

51. ANS: C

52. ANS: D

53. ANS: B

54. ANS: B

55. ANS: D

56. ANS: E

57. ANS: C

58. ANS: A

59. ANS: D

60. ANS: A

61. ANS: A

62. ANS: B

63. ANS: C

64. ANS: B

65. ANS: D

66. ANS: A

67. ANS: C

68. ANS: D

69. ANS: D

70. ANS: E

71. ANS: C

72. ANS: C

73. ANS: B

74. ANS: D

75. ANS: B

76. ANS: A

77. ANS: E

78. ANS: C

79. ANS: B

80. ANS: D

81. ANS: E

82. ANS: D

83. ANS: C

84. ANS: A

85. ANS: C

86. ANS: B

87. ANS: C

88. ANS: D

89. ANS: B

90. ANS: A

91. ANS: E

92. ANS: D

93. ANS: D

94. ANS: B

95. ANS: C

96. ANS: D

97. ANS: A

98. ANS: D

99. ANS: C

100. ANS: B

101. ANS: A

102. ANS: B

103. ANS: B

104. ANS: E

105. ANS: A

106. ANS: B

107. ANS: B

108. ANS: C

109. ANS: A

110. ANS: A

111. ANS: D

112. ANS: B

113. ANS: E

114. ANS: A

115. ANS: C

116. ANS: A

117. ANS: E

118. ANS: E

119. ANS: E

120. ANS: A

121. ANS: D

122. ANS: B

123. ANS: B

124. ANS: D

125. ANS: B

126. ANS: C

127. ANS: A

128. ANS: A

129. ANS: D

130. ANS: E

131. ANS: C

132. ANS: D

133. ANS: C

134. ANS: B

135. ANS: B

136. ANS: D

137. ANS: A

138. ANS: B

139. ANS: C

140. ANS: C

141. ANS: A

142. ANS: C

143. ANS: E

144. ANS: A

145. ANS: C

146. ANS: A

COMPLETION

147. ANS: existentialist

148. ANS: suportiva

149. ANS: de inversare

150. ANS: inconduita

151. ANS: esentialismul

152. ANS: destin

153. ANS: emigrantilor

154. ANS: expresiva