Cauze ale dependentei ale persoanelor varstince

Cauze ale dependentei ale persoanelor varstince

Persoanele varstnice sunt cele care se afla in cea de a treia sau a patra perioada a existentei, perioada in care pierderile si declinul pe plan fiziologic, psihologic, economic si social sunt cele mai grave, aceste pierderi nefiind totdeauna datorate unei evolutii biologice, ci fiind implicati concomitent si factori sociali, economici si culturali. Toate aceste pierderi reprezinta cauze ale dependentei.

"Se admite ca prin "imbatranirea individului" este desemnat procesul fiziologic care incepe din momentul conceperii si care antreneaza modificari caracteristice speciei de-a lungul vietii."[1]

Este un ansamblu de procese individuale, biologice, psihologice si sociale, care in ultimii ani ai vietii, determina o scadere a capacitatii organismului de a se adapta si de a face fata mediului inconjurator. Altfel spus, principalele cauze care determina dependenta sunt reprezentate de boli, saracie si schimbari la nivel psihologic.

Imbatranirea biologica este un proces comun tuturor fiintelor vii in determinismul careia intervin factori endogeni, genetici, proprii fiecarei specii, proces caracterizat in principal prin limitarea capacitatilor de adaptare; varsta biologica sau functionala care nu coincide totdeauna cu cea cronologica este exprimata sau determinata prin factori homeostatici.

"Varsta este un dat biologic ce poate fi influentat social de factori exteriori ca : igiena deficitara, conditii de viata, boli intercurente, traumatisme fizice si emotionale, doliu, putand accelera procesul de imbatranire."[2]

Imbatranirea psihologica se refera la faptul ca in cursul existentei, trece printr-o suita de adaptari, reorganizari ale modului de viata, pierderi si experiente noi.

Atingerea identitatii sale sociale, sentimentul de pierdere a puterii, prestigiului sau eficacitatii, pot provoca o pierdere a stimei de sine si antrena o regresiune narcisista. Ori, narcisismul determina reflexe de (auto-) aparare a vietii, se opune pulsiunilor distructive care conduc cateodata la suicid.

Imbatranirea sociala este determinata de succesiunea de schimbari cumulative, ireversibile, cel mai adesea brutale, acestea privesc rolul in familie, statutul profesional, resursele, relatiile sociale. Plecarea si casatoria copiilor, vaduvia, disparitia progresiva a rudelor de aceeasi varsta, incetarea activitatilor, reducerea veniturilor, pierderea locuintei, institutionalizare.

Spre deosebire de imbatranire, senescenta corespunde de fapt ultimei perioade a vietii, iar in cadrul acesteia, unii autori delimiteaza senilitatea ca perioada finala deteriorativa.

Imbatranirea patologica poate fi de asemenea o cauza a dependentei persoanelor varstnice prin multitudinea si diversitatea bolilor sau imbolnavirilor geriatrice. Modificari de imbatranire patologica sufera patru sisteme - cardiovascular, respirator, neorologic si locomotor.

Astfel, cea mai intalnita varianta de imbatranire o reprezinta cea in care diversele aparate si sisteme sunt angajate diferit, nesincron, "imbatranirea asincrona", descriindu-se potrivit acestui punct de vedere "imbatranirea cu profil cardiovascular", cu "profil cerebral", cu "profil artropatomezenchinal"(locomotor), cu "profil cutanat" etc., in care dominante in contextul general al aparatelor si sistemelor functionale ale organismului.[3]

Din acest punct de vedere, la orice varstnic sunt intalnite trei deficite mari : un deficit pulmonar care consta in modificari ale functiilor respiratorii - scaderea ventilatiei pulmonare si cresterea volumului rezidual, deficit cardiac functional, care consta in principal, in dificultatea inimii batranului de a face fata unei sarcini suplimentare, ceea ce se traduce prin scaderea posibilitatilor de adaptare la efort; in sfarsit, al treilea deficit important il constituie scaderea conducerii nervoase cu aproximativ 15 % care determina timp de reactie prelungit, o viteza de miscare semnificativ redusa si o scadere a fortei musculare.

Tuturor acestor disfunctii li se alatura o serie de boli specifice, cu preponderenta mai mare la varsta a treia si care produc dependenta, cum ar fi : bolile hematologice (anemie pernicioasa, leucemie limfatica cronica, macroglobulinemie), boli gastrointestinale (diverticuloze, patologia esofagiana, hernie hiatala, calculi biliari), boli cardiovasculare (cardiopatie vavulara, ulcer cronic de gamba, arterita giganto-celulara, ateroscleroza), boli endocrine si metabolice (diabet zaharat, hiperparatiroidie primara, hipertiroidism, osteoporoza), boli psihice (stari confuzionale acute, depresie), boli reumatologice (guta, pseudo-guta, polimialgie arteritica, artroze), boli neurologice (insuficienta circulatorie cerebrala, boala Parkinson, dementa), boli oftalmologice (cataracta, degenerescenta maculara, decolarea retinei), boli diverse (adenom de prostata, hipotermie, deshidratare, candidoze digestive, neoplasme, ptoze viscerale).

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Asadar toate aceste boli produc deficienta la nivelul organismului, incapacitate si limitare de functii la nivelul persoanei si handicap la nivel de societate, toate cumulate conducand la starea de dependenta . [4]

BOALA NIVEL DE ORGANISM

DEFICIENTA

INCAPACITATE   NIVEL DE PERSONALITATE

Limitare de functii / restrictii de activitate

HANDICAP                                NIVEL DE SOCIETATE

DEPENDENTA

Figura 1.

In ceea ce priveste imbatranirea psihologica ca si cauza a dependentei, aceasta este rezultatul modificarilor induse de varsta in planul biostructurilor care constituie suportul material al vietii psihice si in acela al desfasurarii propriu-zise al functiilor psihice.

"La baza acestor modificari stau factori interni (ereditatea, "uzura" sistemului vietii psihice) si factori externi, ai mediului ambiant (ecologici, sociali, culturali)" .[5] Evenimentele din mediul social (socio-profesional, socio-cultural, relational), care intervin in mod particular in existenta varstnicului, au rasunet in psihismul acestuia, aflandu-se la baza unor modificari psihologice sau imbolnaviri psihice caracteristice involutiei.

La nivel psihologic, orice varstnic sufera o alterare globala sau in grade diferite a nivelului de constiinta (vigilenta), capacitatii de orientare, starii afectiva, memoriei, gandirii si ideatiei, aspectului global al comportamentului, modului de integrare in familie si societate, trasaturilor de personalitate, limbajului.

In baza celor subliniate, psihologia senescentei apare ca fiind marcata de o involutie inegala si neliniara a diverselor functii psihice, cu importante diferente individuale si o conditionare polivalenta, aceste functii reflectand atat uzura somatica, endocrina si nervoasa a organismului, cat si resursele si calitatea sistemelor homeostatice ale acestuia de a infrange diferite agresiuni ale mediului intern si extern.

La nivelul activitatilor psihice, in ceea ce priveste senescenta senzoriala, "se remarca diferiti analizatori si intre sectorul central si cel periferic al analizatorului, celulele din receptorii senzoriali incep sa se sclerozeze mai repede, proces ce afecteaza mai precoce si mai profund receptorii vazului si auzului" .[6] Astfel, vederea se degradeaza, reducandu-se semnificativ si campul vizual, fapt care duce la scaderea claritatii imaginii.

De asemenea, se inregistreaza la varsta a treia, o scadere a sensibilitatii auditive, ceea ce face comunicarea sa devina dificila si deficitara, ceea ce va amplifica sau favoriza insecuritatea, susceptibilitatea sau chiar idei de persecutie.

Senescentei senzoriale ii este caracteristica scaderea sensibilitatii tactile, sensibilitatii la cald, la rece si durere. Mirosul si gustul scad, exersarea si dezvoltarea simtului gustativ (sau, mai ales, a unei atentii mai mari asupra a ceea ce mananca) poate chiar sa amplifice sensibilitatea gustativa la varsta inaintata.

In ceea ce priveste atentia, la varsta a treia se inregistreaza o scadere a atentiei voluntare si a capacitatii de concentrare. Semnificative si caracteristice varstnicilor sunt scaderile memoriei de scurta durata si conservarea celei de lunga durata. Deficientele memoriei de fixare atrag dificultati in capacitatea de evaluare cronologica si de orientare temporal-spatiala.

In ceea ce priveste gandirea, senescenta este caracterizata mai ales prin doua aspecte si scaderea ritmului ideativ, a spontaneitatii si flexibilitatii gandirii si conservarea sau cresterea chiar a functiei de sinteza, generalizare si schematizare.

Cu privire la afectivitate, senescenta poarta amprenta unei linii predominant negative (depresie, apatie, scaderea capacitatii de rezonanta afectiva) ceea ce reflecta atitudinea dominanta dezvoltata de varstnic fata de situatia sa existentiala si a slabirii franelor inhibatorii, fapt de favorizeaza un comportament "emotional", irascibilitate, labilitate emotionala.

O alta cauza a dependentei, o constituie starile depresive acute care se instaleaza la majoritatea persoanelor varstnice dependente datorita unor factori precum : tratamente cu medicamente confuziogene, stres psiho-afectiv datorat unor perioade de doliu, crizelor familiale, schimbarilor de domiciliu, spitalizari, stari infectioase de regula pulmonare sau urinare, suferinte cardiace, etc.

"Sindromul starilor depresive acute consta intr-o stare confuzionala instalata mai mult sau mai putin brutal, care altereaza global starea de constiinta, comportament si relational."[7]

Tuturor bolilor, disfunctiilor la nivelul organelor de simt, transformarilor la nivelul psihicului, li se adauga si problemele economice, ca o alta cauza majora a dependentei .

Prin incetarea activitatilor profesionale, are loc nu numai o pierdere a sentimentului de utilitate sociala, a statutului de persoana activa, factor ce poate induce stres, dar si o diminuare semnificativa a bugetului familial. Aceasta diminuare este cu atat mai des intalnita la persoanele de varste inaintate a caror pensie fie nu a mai fost recorelata sau indexata si a unor diferite suferinte, necesita tratamente extrem de costisitoare sau spitalizari indelungate, care depasesc uneori cu mult veniturile batranului. Acestor cheltuieli de natura medicala li se adauga si costurile aferente intretinerii personale si a locuintei. In conditiile in care persoana varstnica locuieste singura, toate aceste cheltuieli ii revin, devenind cu usurinta dependent fie de serviciile sociale, fie de ajutorul rudelor, vecinilor sau a celor apropiati.

Problemele generale ale batranilor, devin deseori cauze ale dependentei, fiind multiple si afectand functiile individului si ale mediului sau.

Aceste probleme ale batranetii pot fi privite si analizate din punct de vedere biologic si medico - social. Batranetea este insotita de modificarile profunde ale tesuturilor si prin uzura acestora se produce starea deficitara si individuala din toate punctele de vedere. La aceasta stare deficitara se adauga boli specifice batranetii ca : ateroscleroza, maladia hipertensiva, astma, etc., care necesita tratamente indelungate, asociate cu un regim alimentar corespunzator.

In unele cazuri, prin trecerea unei persoane pe treapta batranetii, beneficiind de o anumita pensie sau alte persoane fara nici o pensie, se deregleaza situatia economica a familiei respective sau daca batranul este singur si mai este si bolnav, atunci situatia se complica.

Batranetea da nastere si altor probleme de ordin psihic. Este vorba de tulburarile psihice care apar ca urmare directa a modificarilor organice provocate de batranete tulburari care se rasfrang si asupra relatiilor sociale, in special in cadrul familiei batranului.

In cazul in care batranul are o boala cronica, apare necesitatea mobilizarii unui membru activ din familie. In aceste cazuri, batranul fie este scos din mediul familial si internat intr-o unitate de profil, fie ramane singur, lucru care determina o si mai mare stare de dependenta.

Patologia diversa a varstei a treia este asociata de cele mai multe ori necesitatii unei perioade lungi de spitalizare, dispensarizare continua, consult medical ridicat, utilizarea tot mai larga a protezelor auditive, dentare, a aparatelor de stimulare cardiaca, dispozitive oculare sau locomotorii. Acestora li se adauga si micsorarea capacitatii de autoingrijire si deplasare, scaderea potentialului adaptativ si de prezervare a autonomiei personale, accentuarea sentimentului de inutilitate si singuratate.

"Supraadaugarea bolilor si infirmitatilor va determina cresterea dependentei fata de alte persoane sau fata de serviciile medico-sociale si va amplifica situatii dificile in familie ".[8] In contextul tuturor acestor cauze determinante ale dependentei, se impune luarea unor masuri pentru asigurarea batranilor cu mijloace decente de existenta, de adaptare a mediului de trai si a alimentarii acestuia, de corelare a activitatilor serviciilor publice cu necesitatile acestor categorii populationale, asigurarea asistentei medicale si sociale permanente, accesibilitatea la medicamente si tehnica medicala, dezvoltarea geriatriei si gerontologie