Abordarile umaniste sau experentiale

Abordarile umaniste sau experentiale

a. Abordarea existentialista

Filosofia existentialista europeana (J.P.Sartre, G. Marcel, S. Kierkegaard), dar si filosofia si psihologia orientala reprezinta sursele pentru abordarea existentialista a consilierii. In opinia existentialistilor, omul fiinteaza in lume, se manifesta liber si spontan, creativ si natural. Nu exista boala psihica ci doar situatii problematice, impasuri existentiale. Impasul existential este un fenomen ontologic iar nevroza este expresia disperarii existentiale (Mitrofan, Iolanda, 1997). Anxietatea, panica si sentimentul de culpabilitate apar datorita subestimarii propriei persoane dar si neacceptarii conditiei umane.

Rollo May, considera ca dilema umana este data de capacitatea individului "de a se experimenta ca subiect si obiect in acelasi timp". Omul este subiect care simte sau doreste si obiect orintat in raport cu situatiile externe. Din aceasta perspectiva, actiunea de descoperire a sinelui presupune atat forte interne cat si forte externe, ce directioneaza comportamentul uman. In viziunea lui R.May scopurile analizei existentiale sunt:

Constientizarea propriilor probleme si actualizarea potentialului energetic latent ;

Eliminarea disconfortului generat de impasul existential in care se afla individul si maturizarea personalitatii;

Obtierea unei imagini de sine autetice, ceea ce duce la clarificarea identitatii personale si armonizarea relationala;

Acceptarea de sine si eliminarea conflictelor intrapsihice;

Modificarea si metamorfozarea comportamentului neautentic;

Rezolvarea crizei existentiale in care se afla subiectul si constientizarea autodeterminarii destinului sau;

Autodesavarsirea personala, dezvoltarea autenticitatii, spontaneitatii si creativitatii, ceea ce conduce la reconstructia fiintei umane.

b. Abordarea non-directiva/centrata pe persoana

Fondatorul abordarii non-directive a consilierii este Carl Rogers. In viziunea lui Rogers non-directivismul consilierului consta in abtinerea de la judecata evaluanta si nu in absenta judecatii. Scopul asistentei psihologice centrate pe persoana este ajutarea consiliatului in a se accepta pe sine. Caracteristicile definitorii ale acestei abordari sunt :

Acorda o mai mare autonomie si independenta individului ;

Se centreaza pe factorii de natura emotionala si nu pe cei cognitivi ;

Acorda o atentie mai mare evenimentelor actuale decat celor din istoria individului ;

Relatia psihoterapeutica este considerata o experienta evolutiva.

C. Rogers, mentioneaza cateva conditii esentiale ce asigura succesul activitatii de consiliere :

Existenta a doua persoane in contact ;

Document online: Sociologie economica rurala - intrebari Proiect: Cauzele violentei din scoli - factorii de mediu sau familiali

Intelegerea empatica a consilierului ;

Consilierul trebuie sa manifeste, in mod discret, consideratie pozitiva neconditionata fata de client.

Procesul de consiliere parcurge trei etape :

Persoana solicita ajutorul consilierului. In aceasta etapa consilierul trebuie sa incurajeze clientul in exprimarea sentimentelor asociate problemei, sentimente ce sunt de regula negative. Consilierul nu critica clientul si nu il intrerupe in timp ce vorbeste.

Exprimarea de catre client a primelor sentimente pozitive. Consilierul nu face aprecieri de valoare in raport cu sentimentele exprimate de catre subiect, acesta din urma intelegand ca ambivalenta este o parte a conditiei umane si ca trebuie sa se accepte asa cum este.

Clientul ajunge la cunoasterea de sine si la intelegerea eului.

Relatia terapeutica trebuie sa respecte urmatoarele conditii de baza :

Consiliatul este responsabil pentru el insusi ;

Clentul doreste schimbarea in sens pozitiv ;

Consilierul trebuie sa stabileasca o atmosfera calda si permisiva ;

Consilierul nu stabileste o limita a atitudinilor, ci numai a comportamentelor ;

Consilierul utilizeaza doar tehnici care conduc clientul la o intelegere profunda a propriilor atitudini si stari emotionale .

Tehnicile de consiliere utilizate in terapia centrata pe persoana sunt :

Ascultarea activa ;

Tehnici de reflectare (repetitia ecou, repetitia pe alt ton, amplificarea) ;

Tehnicile de reformulare ;

Tehnicile de deschidere.

c. Abordarea gestaltista

Abordarea gestaltista isi are originea in psihologia gestaltista, in perspectiva filosofica existentialista si in fenomenologie. Ea ofera individului un mod de a fi autentic si deplin responsabil pentru sine. Prin intermediul dialogului psihoterapeutic (experienta dialogica), clientul este stimulat sa-si dezvolte reursele personale pentru contactul dorit sau pentru retragere, adica propriul lui suport. Acest suport poate fi corporal (respirator, postural, energetic) sau verbal (informational). Suportul mobilizeaza resursele individului pentru contact prin experimentarea unui model comportamental propriu. Consilierul se angajeaza in dialog, in mod direct, autentic, responsabil, dar fara a sugera si directiona continutul experientei personale a clientului.

Scopul consilierii gestaltiste este provocarea si extinderea constientizarii ca modalitate de dezvoltare si autonomie personala. Constientizarea se refera atat la continuturi (reprezentari, sentimente, convingeri, evaluari, informatii) cat si la procese psihice.

In consilierea gestaltista se utilizeaza tehnici experimentale ce constau in exercitii sau situatii propuse clientului spre experimentare. Ele pot fi grupate in trei mari categorii :

Exercitii de constientizare corporala 

Aceste tehnici orienteaza constientizarea individului asupra modului in care se poate folosi de corp pentru a deveni mai constient de sine si de contactele sale cu lumea. In aceasta categorie se pot include :

- constientizarea tensiunii musculare si a relaxarii psihomusculare ;

- constientizarea ritmului respirator si a modificarii lui in raport cu starea emotionala ;

- constientizarea senzatiilor proprioceptive ce comunica starile de disconfort ;

- constientizarea ritmului cardiac in conexiune cu gandurile si starile asociate ;

- constientizarea rezistentelor sau dependentelor din contactul corporal in relatie cu problemele spatiului personal si cu relatia de intimitate.

Exercitii de constientizare afectiva si relationala 

- tehnica scaunului gol (dialog imaginar intre doi oponenti, clientul aflat in prezent si persoane semnificative din viata lui ; clientul comunica cu sine pe diverse teme generatoare de conflict intre imaginea de sine ideala si cea reala) ;

- tehnica reprezentarii spatiului personal permite clientului constientizarea imaginii de sine in relatie cu mediul ;

- tehnica "mentine-te !" sau "ramai in starea respectiva!" (clientul este incurajat sa pastreze trairea pe care o experimenteaza );

- tehnica scenarizarii sau punerea in scena se refera la transpunerea in rol a trairilor si ideilor incomode, retinute sau refuzate constient de a fi comunicate;

- tehnica exagerarii sau amplificarii (denumit si microscopul interior sau amplificatorul de sentimente) se refera la exagerarea voita a unor sentimente, idei pentru constientizarea continuturilor  acestora;

- tehnica "zidul" este o tehnica metaforica provocativa ce permite autoexplorarea si identificarea de solutii de catre client in depasirea propriilor limite;

- tehnica "cubul"  este recomandata in terapia anxietatii si este relevanta pentru modul cum subiectul face fata la raportul dependenta afectiva- autonomie.

Exercitii de constientizare cu suport imaginativ

- tehnica fanteziei ghidate permite reconstruirea cursului evenimentelor experimentate de subiect ;

- tehnicile de diminuare si integrare urmaresc neutralizarea ancorarii subiectului in vechile sale tipare de gandire care il impiedica sa gaseasca alternative posibile ;

- tehnica metapozitiilor este utilizata in vederea restucturarii setului cognitiv in relatiile cu polaritatile ; subiectul este antrenat intr-un proces de autoconstientizare a naturii conflictului dintre polaritatile sale si de autodescoperire a strategiei de integrare a polaritatilor, adica de rezolvare a conflictului ;

- tehnica autodezvoltarii consilierului se refera la dezvaluirea de catre acesta a acelor experiente ce vor avea un rol facilitator si catalizator pentru munca de constientizare a clientului.