Educatia muzicala - componenta principala a educatiei estetice

CUPRINS

I.          Rolul si importanta educatiei muzicale in invatamantul prescolar

II.       Mijloace de realizare a educatiei muzicale in gradinita

a.    cantecul

b.    exercitiile muzicale

c.     auditiile muzicale

d.    serbarile

III.            Mijloace de formare a priceperilor si deprinderilor muzicale elementare

a.    dezvoltarea vocii

b.    dezvoltarea auzului muzical

c.     dezvoltarea simtului ritmic

IV.            Concluzii si propuneri

Bibliografie

Anexa

"Muzica este graiul in care se oglindesc fara putinta de prefacatorie, insusirile sufletesti ale omului."

George Enescu

Educatia estetica a prescolarilor urmareste cultivarea capacitatilor de a aprecia frumosul din arta, ambianta, natura, viata sociala si de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice varstei, contribuind astfel la formarea si desavarsirea personalitatii copiilor.

Prin forme si directii de lucru specifice ei, a constituit una din preocuparile centrale ale scolii din toate timpurile, reprezentand o veche activitate pedagogica.

Avand in vedere particularitatile varstei prescolare cat si faptul ca in aceasta perioada se pun bazele dezvoltarii ulterioare a copilului, se impune inceperea realizarii unei educatii estetice organizate, folosindu-se metode si procedee adecvate varstei.

I Rolul si importanta educatiei muzicale in invatamantul prescolar

Toate activitatile organizate in gradinita au valente estetice dar un rol deosebit revine activitatilor de educatie muzicala. Copilaria este perioada celei mai intense dezvoltari fizice si psihice a omului. Varsta copilariei e apta nu numai de educatie in general dar si de educatie muzicala in special.

Muzica impresioneaza de timpuriu pe copii. Ea le produce emotii placute si puternice.

Structurile sonore si ritmice intuite in primii ani sunt continuate in gradinita in cadrul procesului instructiv-educativ.

Obiectivele  urmarite in cadrul educatiei muzicale sunt:

I.               Formarea capacitatilor de exprimare prin muzica

II.             Formarea capacitatii de receptare a muzicii

III.           Cunoasterea marilor valori ale creatiei artistice nationale si universale

IV.           Formarea capacitatii creatoare prin cultivarea imaginatiei

Prin imbinarea armonioasa a mijloacelor de realizare a educatiei muzicale ( cantecul, jocul muzical, auditia muzicala ) si folosirea mijloacelor audio-vizuale contribuim la consolidarea cunostintelor si a deprinderilor muzicale, la dezvoltarea dispozitiilor speciale care se vor transforma ulterior in aptitudini sau chiar talent : " Cu cat copilul va fi mai atras spre muzica, cu atat mai mult el va deveni beneficiarul emotiilor artistice. Muzica va fi pentru el un izvor curat de munte care, pe unde trece, face sa rodeasca pamantul si cu timpul modeleaza chiar si piatra." ( Lupu Jean - Educarea auzului muzical dificil)

Gradinita acorda pe tot parcursul prescolaritatii o atentie deosebita cultivarii vocii copiilor, dezvoltarii auzului muzical, a simtului ritmic si melodic.

Muzica are deosebite valente formative, invatarea si practicarea ei constituind o adevarata "terapie" pentru intelectul copilului prescolar. Ea educa si dezvolta o serie de procese psihice : gandirea, memoria, atentia, afectivitatea, vointa , etc. .

Atunci cand prescolarul canta urmarim sa fie atent la multe operatii care, insumate, dau viata cantecului ( este solicitata atentia), trebuie sa-si aminteasca textul cantecului ( memoria), in cadrul jocurilor muzicale sa respecte anumite reguli, sa dea dovada de acuitate auditiva si sa fie disciplinat in joc ( atentia, vointa, gandirea).

Educatia muzicala isi extinde influenta si asupra dezvoltarii fizica a copiilor. Cantecele, jocurile cu cantec sau jocurile muzicale interpretate de copii contribuie la dezvoltarea aparatului respirator, aparatului vocal si asigura o mai buna oxigenare a sangelui. Miscarile executate ritmic devin mai putin obositoare si in acelasi timp dau corpului suplete si frumusete.

Educatia muzicala desfasurata in gradinita dezvolta gustul pentru frumos si sensibilitatea copiilor. Jean Lupu spune: " Sa-i invatam pe copiii nostri cum sa cante frumos si astfel vor avea muzica in ei toata viata "

( Educarea auzului muzical dificil ).

Continutul  de idei al cantecelor influenteaza pozitiv procesul de formare al caracterului copiilor. Acestia invata sa fie harnici, buni, generosi, corecti, sa-si iubeasca familia, tinutul natal, natura inconjuratoare. Cantecele si jocurile muzicale ii fac pe copii veseli, vioi, disciplinati, perseverenti, prietenosi.

Educatia muzicala influenteaza pozitiv pe copii si sub aspect intelectual. Perceperea clara, bine dirijata a unor materiale ( tablouri,

imagini ) familiarizarea cu continutul cantecelor si apoi povestirea acestora le dezvolta copiilor spiritual de observatie, le imbogateste cunostintele si vocabularul cu noi cuvinte.

Pledand pentru o educatie muzicala bine organizata, renumitul etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: " un mugur prins de o ramura, ca o mladita dintr-o tulpina, ca o samanta ce incolteste, prinde radacina si creste in solul sufletesc al neamului nostru" iar manifestarile muzicale ale copilariei sunt " acele exprimari sonore ale bucuriei, placerii, satisfactiei. ( George Breazul- "Observatii relative la invatamantul muzical").

Educatia muzicala- ocupa un loc important in procesul instructiv- educativ din gradinita si aduce o contributie de seama la educatia estetica a copiilor, precum si la educatia lor morala, intelectuala si fizica.

Educatoarei ii revine menirea ca, treptat, cu rabdare si intelegere, sa treaca la constientizarea elementelor muzicala fiind convinsa ca ceea ce inregistreaza copilul la aceasta varsta devine hotarartor pentru evolutia sa ulterioara.

" A astepta sa culegi altceva dintr-un pamant decat ceea ce a fost semanat in el, ar fi o copilarie ". ( Mihai Eminescu - "Cugetari")  

II. Mijloace de realizare a educatiei muzicale in gradinita

Pentru atingerea obiectivelor prevazute in Programa instructiv- educative se organizeaza activitati si jocuri, exercitii prevocale si vocale care pregatesc aparatul vocal al copiilor pentru cantarea corecta si expresiva, sunt selectate cantece si jocuri muzicale care sa faciliteze dezvoltarea aptitudinilor artistice la aceasta varsta.

Mijloacele specifice educatiei muzicale sunt:

a.           cantecul

b.           exercitiile muzicale

Referat: Istoria cinematografului - pe ani Referat: Generatia asteptata - IIFF Anonimul - film

c.            jocurile muzicale

d.           auditiile muzicale

In colectiile de cantece si jocuri  muzicale pentru prescolari se urmareste ca imbinarea dintre text si muzica sa se sudeze perfect, astfel incat sa fie o unitate, pentru a putea reda frumosul. adevarul, dreptatea, umanitatea si pentru a putea inlatura minciuna, nedreptatea, necinstea, toate acestea in versuri care respecta puterea de intelegere a copilului de varsta prescolara.

a. Cantecul

Cantecul, principalul mijloc de realizare a educatiei muzicale in gradinita dezvolta dragostea copiilor pentru familie, pentru tinutul natal si natura etc,.

Prescolarii sunt deprinsi de timpuriu sa asculte muzica, sa manifeste interes pentru ea ; li se formeaza unele deprinderi elementare de a canta in colectiv si individual; li se dezvolta vocea si auzul muzical, simtul melodic, precum sic el ritmic.

O atentie deosebita trebuie acordata selectionarii cantecelor ce se invata cu prescolarii.

In acest scop, cantecul trebuie sa fie accesibil si educativ.

Din punct de vedere ritmico-intonational cantecul trebuie sa fie pe masura puterii de intelegere si executie a copiilor. Ritmul sa nu fie prea greoi, iar intervalele melodice sa cuprinda salturi firest, nici prea mari nici prea mici, care nu pot fi sesizate si chiar intonate de catre copii.Melodiile care nu intrunesc astfel de calitati duc la demobilizarea copiilor, la renuntarea de a se angaja in invatarea cantecelor sau au ca repercursiune melodica o invatare incorecta, falsa.

Pentru formarea deprinderii de a canta este necesar sa dezvoltam auzul muzical - ca mijloc de percepere a muzicii si vocea- ca mijloc de redare.

Invatarea cantecelor de catre prescolari trebuie sa aiba in vedere si stadiul dezvoltarii lui psihice.

Materialul muzical folosit in gradinita cuprinde piese muzicale cu un continut foarte variat: intamplari si fapte din viata copiilor ( "La gradinita", "Copilul politicos", "Familia mea") fenomene din natura ( "Ploaia", "Primavara a sosit"), aspecte din viata plantelor si animalelor ( "Floarea", "Bradutul", "Veverita"), etc.

In gradinita copiii invata si cantece din folclorul copiilor, familiarizandu-se astfel de timpuriu cu creatia populara. "Folclorul copiilor este reprezentat prin realizari literare, legate de gestica, miscare, joc, cantata sau scandate. Constituind punctual central al activitatii lor, felul specific de manifestare - productiile lor artistice trebuie considerate ca avand nu numai o utilitate distractiva ci, in acelasi timp, educativa - didactica- dezvolta spiritual de cooperare, de actiune, dezvoltarea limbajului, a sensibilitatii, a perceptiei verbale si muzicale, punandu-i in miscare fortele spirituale si corporale- pedagogica si sociala : invata sa numere, sa-si cunoasca partile corpului, zilele saptamanii, etc, inainte de faza scolarizarii " ( Emilia Comisel- "Folclorul copiiilor" ).

Cantecul- creatia ce se inscrie cel mai bine in universal copilariei reprezinta deci, mijlocul principal de realizare a educatiei muzicale in gradinita.

b. Exercitiile muzicale

Compozitorul Paul Hindemith numeste exercitiile ritmice " actiune in timp", iar pe cele melodice, " actiune in spatiu".

In functie de elemental muzical la care se refera, exercitiile muzicale se clasifica astfel:

melodice

Aceste exercitii au in vedere relatiile de inaltime ce exista intre sunetele muzicale. Sunetele inalte sunt asociate cu ridicarea bratelor iar sunetele joase sunt asociate cu lasarea bratelor in jos. Sunetele care urca treptat sau coboara treptat ca pe o scara sunt asociate cu ducerea corespunzatoare a bratelor ( din ce in ce mai sus sau mai jos).

DO₂ DO₂

SI SI

LA LA

SOL SOL

FA FA

MI MI

RE RE

DO₁ DO₁

DO₂

FA

MI MI MI MI

RE     RE RE RE RE RE

DO DO DO

ritmice- pentru perceperea duratei sunetelor.

Se realizeaza prin batai ritmice din palme concomitent cu intonarea unui fragment muzical.

armonico- polifonice- insotite de gesturi realizate de catre doi copii ( unul indica sunetele de sus iar celalalt sunetele de jos)

pentru insusirea elementelor de expresie - aceste exercitii sprijina interpretarea artistica, copiii indicand nuanta forte prin indepartarea bratelor, iar nuanta pianissimo prin apropierea bratelor.

de cultura vocala - tinuta corpului, respiratia, dictia

de miscare - aceste exercitii se realizeaza printr-o sincronizare intre pasi si muzica.

c.  Jocul muzical

S-a afirmat adeseori ca in viata copilului jocul indeplineste acelasi rol ca si munca in viata adultului.

In ierarhia mijloacelor folosite in educatia muzicala a prescolarilor, jocurile muzicale ocupa un loc de frunte , alaturi de cantece, deoarece prin structura lor deosebita, pot rezolva cu mare eficienta majoritatea obiectivelor prevazute in programa instructiv- educative din gradinitele de copii.

Jocurile muzicale imbina in mod specific elementele din joc cu melodia si trec de la simpla executare motorie la o stare afectiva.

Muzica le ridica tonusul, activeaza si provoaca dorinta de miscare. Adesea se intampla ca veselia copiilor sa se nasca independent de intentia educatoarei, numai la auzul muzicii.

Pentru formarea unor deprinderi de a executa miscari dupa textul cantecului si in ritmul melodiei sunt prevazute in programa instructiv- educative jocuri muzicale, in asa fel incat in toate grupele - mica, mijlocie, mare si prescolari- copilul sa poata executa miscariin ritmul melodiei si al textului.

Jocurile muzicale se apropie prin structura de jocurile didactice. Ele presupun sarcini precise ( sarcini muzicale), unele reguli de desfasurare si elemente specifice jocului: miscarea, intrecerea, ghicirea, surpriza.

Prin jocurile muzicale se urmareste pe de o parte, fixarea si consolidarea deprinderilor si pe de alta parte insusirea de noi cunostinte care se realizeaza nu numai prin cantare, ci si prin miscare.

In concluzie, jocurile muzicale exercita o puternica influenta asupra copiilor, contribuind la dezvoltarea simtului lor ritmic ( la formarea capacitatii de a percepe ritmul si a-l respecta in cantece si jocuri) si melodic.

d. Auditiile

Auditiile muzicale sustinute in gradinita de copii ocupa un loc important in educatia muzicala a prescolarilor. Cu ajutorul acestora se formeaza de timpuriu la copii dragostea pentru muzica, priceperea de a deslusi unele idei si sentimente pe care le transmite cantecul.

Auditia muzicala in forme neorganizate constituie primul contact al copiilor cu muzica, iar cele organizate ocupa un loc insemnat printre mijloacele educatiei muzicale folosite in gradinita.

Cu ajutorul acestora se continua si se imbogateste experienta prescolarilor. Copiii sunt deprinsi sa asculte, sa inteleaga si sa indrageasca diferite piese muzicale: li se formeaza capacitatea de concentratre la un singur stimul, stimulul auditiv.

Auditiile muzicale includ un bogat fond informational legat de exprimarea unor sentimente si ganduri despre lume si viata, iar ca valoare formativ-educativa stimuleaza capacitatea intelectuala, dezvolta memoria voluntara si asigura o justa legatura intre aparatul auditiv si fonator.

Auditia muzicala se organizeaza si se desfasoara in functie de grupa cu care lucreaza educatoarea si de scopul pe care aceasta il urmareste in activitatea obligatorie si in functie de continutul si caracterul pieselor muzicale pe care urmeaza sa le asculte copiii.

e. Serbarile

Exista momente in viata personala a copiilor prescolari care sintetizeaza in ele amintiri dragi.

Printre acestea se numara si activitatile artistice care au un farmec aparte. Prescolarii manifesta un viu interes pentru pregatirea serbarilor si participarea la programe distractive. In cadrul acestor activitati avem prilejul sa le formam unele deprinderi de a canta melodios, de a recita expresiv, de a dansa elegant,etc.

Interesele si aptitudinile le vom dezvolta in stransa legatura cu celelalte procese si insusiri psihice ale copiilor : gandirea, limbajul, atentia, sentimentele, vointa, etc.

Valoarea educativa a activitatilor artistice consta in aceea ca isi aduc contributia la educatie in general si la educatia estetica in special.

Succesul si adevarata valoare pedagogica a serbarilor nu se obtin prin fast si abundenta de efecte exterioare , ci prin sentimental masurii artistice si pedagogice prin continut si organizare.

III. Mijloace de formare a priceperilor si deprinderilor muzicale elementare

Dezvoltarea vocii

Vocea, dar natural al omului este principalul si cel mai indemana mijloc de redare, de executare si de interpretare a muzicii.

Formarea vocilor copiilor si implicit educatia lor muzicala se realizeaza in gradinitele de copii pe parcursul a unui an, doi sau chiar trei ani in cadrul unor activitati diverse.

Formarea vocii copiilor pune in fata educatoarei o multitudine de probleme, carora este necesar sa le faca fata cu succes.Aceasta trebuie sa studieze anatomia si fiziologia intregului sistem fonator.

Primul element al cercetarii a fost testarea gradului priceperilor si deprinderilor individuale: melodice si ritmice cu care au venit copiii din familie.

Testarea efectuata, la inceputul anului scolar 2003-2004, la grupa mare, pe un numar de 24 de copii de aceeasi varsta si cu aceleasi posibilitati intelectuale, consta din:

reproducerea unui fragment melodic;

ritmizarea unei poezii cunoscute;

Dupa efectuarea acestei testari am inceput activitatea speciala pentru formarea, dezvoltarea si consolidarea deprinderilor melodice si ritmice.

In acest sens am folosit mijloace si procedee diferite.

Pentru a adanci studiul de cercetare am organizat grupa de copii astfel:

subgrupa a. experiment ( copiii care au obtinut calificative de sufficient si insufficient)

subgrupa b. martor- ( copiii care au obtinut calificativul de bine si foarte bine)

Dupa o luna am testat din nou copiii prin jocul muzical "In padure".

Am constatat ca se impune introducerea altor jocuri si exercitii diversificate din punct de vedere melodic, dar si ritmic. Astfel, la testarea efectuata la sfarsitul semestrului I rezultatele au fost imbucuratoare, deoarece reusisem sa recuperez 2 din cei 5 copii incadrati la calificativul insuficient.

Testarea a constat in interpretarea pe roluri a jocului muzical "Copilul fricos" si a jocului muzical ritmic "Cu piciorul trop, trop,trop" .

Dupa parcurgerea altui set de jocuri si exercitii, efectuate in partea I si a IV-a a programului din gradinita., ( pe parcursul sem II) am obtinut urmatoarele rezultate: ( grafic 4 anexa).

Un salt spectaculos l-am inregistrat la sfarsitul anului scolar, cand am constatat ca un singur copil se incadra la calificativul suficient, iar restul la bine  si foarte bine.

Pe tot parcursul anului scolar am inregistrat rezultatele obtinute saptamanal  intr-un caiet special, individual pentru fiecare copil.

Cercetarea vocii copiilor am facut-o ascultandu-i cum canta individual, dar si in grup de cate 2-3  pentru copiii mai timizi, avand grija sa-l observ in special pe cel vizat.

In problema vocii, trebuie sa excludem parerea ca un copil nu ar avea voce pentru a canta. Iar in ceea ce priveste deficientele se pot gasi mijloace pentru  remedierea lor.

Cand se constata o deficienta vocala este necesar sa cunoastem trei lucruru importante:

felul de manifestare a deficientei

cauzele deficientei

posibilitatile de remediere.

Problemele  vocii sunt apreciate si in legatura cu auzul muzical, deoarece daca auzul este bun, copilul este apt si de a canta.

Pe parcursul anilor de gradinita, auzul si vocea se dezvolta mereu, potrivit legilor generale ale dezvoltarii umane, nu insa fara a practica o activitate constanta si interesata in cadrul activitatilor de educatie muzicala.

2. Dezvoltarea auzului muzical

Auzul muzical are la baza auzul fiziologic si se formeaza prin auzul fiziologic si se formeaza prin perfectionarea acestuia, in sensul perceperii diverselor aspecte ale sunetelor muzicale: timbrul, intensitatea, durata, inaltimea, succesiunea, simultaneitatea, precum si a combinatiilor dintre aceste aspecte.

Auzul muzical se formeaza si se dezvolta prin auditii, prin realizarea unor exercitii muzicale in care sa fie incluse perceperea, reproducerea si recunoasterea sunetelor.

Dezvoltarea auzului muzical va porni de la auditii deoarece se merge intotdeauna de la percepere catre celelalte procese psihice.

Pentru a se convinge ca auditia a fost constienta si activa, educatoarea va cere copiilor sa recunoasca piesa audiata in cadrul altor activitati.

Acuitatea auzului muzical poate fi considerabil dezvoltata cu ajutorul exercitiilor  speciale concepute in functie de varsta si de nivelul aptitudinilor copiilor.

Dezvoltarea simtului ritmic

Ritmul - elemental muzical care da viata muzicii. Ritmul muzical cuprinde elemente ce contribuie la redarea expresivitatii unei piese muzicale - dinamica, miscarea - adica intreaga ei viata.

Importanta educarii si imprimarii ritmului la copii este determinata de rolul insemnat al acestuia , ca factor de echilibrare si coordonare intre sistemul nervos al copilului si manifestarile sale fizice.

Cunoscand acest rol care poate determina o ampla dezvoltare neuro si psiho- fizica la copil, este necesar sa-l stimulam si sa-l desavarsim prin metodele educative cele mai directe, adica prin miscari ritmice.

Activitatile destinate dezvoltate simtului ritmic trebuie sa creeze variatie in activitati, asigurand alternarea momentelor de concentrare cu cele de relaxare si momentele de exuberanta cu cele de odihna fizica.

Acest lucru se realizeaza in gradinitele de copii prin jocuri muzicale in special, dar si prin exercitii ritmice si cantece.

In vederea experimentarii am lucrat cu copiii din grupa mare nu numai in legatura cu dezvoltarea vocii si auzului muzical al acestora, si cu privire la dezvoltarea deprinderilor ritmice.

In acest sens am lucrat diferentiat cu copiii care au dovedit in cadrul testarilor efectuate un slab simt ritmic. Precizez ca numarul acestora a fost destul de mic 5.

Subgrupa copiilor cu deficiente de ritm din grupa experimentala a fost angajata la exercitii ritmice simple, pentru inceput cuprinzand valori de un timp pe care se ritmizau versuri usoare sau se imitau sunete din natura, instrumente muzicale etc.

In elaborarea exercitiilor, pe toata durata experimentului am tinut seama de gradarea dificultatilor. La sfarsitul anului scolar cei 5 copii cu care am lucrat diferentiat dovedeau acelasi simt ritmic ( ba chiar mai dezvoltat) cu ceilalti copii din grupa.

Imbogatirea impresiilor muzicale, dezvoltarea vocii, a auzului muzical si a simtului ritmic, formarea unor priceperi  si deprinderi elementare, acestea sunt in esenta premisele dezvoltarii sensibilitatii muzicale a copiilor de varsta prescolara.

CONCLUZII SI PROPUNERI:

Intelepciunea milenara a poporului chinez spune ca "numai cu timp si rabdare , frunzele de dud devin borangic"' stabilind prin aceasta criteriul de baza in aprecierea muncii  educative- timpul.

Muzica - insemnat factor de cultura si de civilizatie, are valente cognitive, afective si volitionare contribuind la socializarea copiilor.

Lucrarea de fata contine idei si solutii pentru realizarea optima a educatiei muzicale in gradinita si constituie rolul unei indelungate perioade de cercetare si investigare a copilului prescolar.

Testarile efectuate in mai multe etape programate anterior puncteaza salturile calitative de priceperi si deprinderi muzicale.

Analiza si interpretarea datelor scot in evidenta uneori diferente semnificative de la o etapa la alta.

Testarea finala mi-a oferit posibilitatea sa constat schimbarile pozitive in achizitii ca urmare a actiunii educationale, sistematice si complexe desfasurata in domeniul educatiei muzicale.

Pentru anul scolar viitor mi-am propus sa reiau activitatea de cercetare incluzand si aspecte psiho- pedagogice ale educatiei auzului muzical dificil iar daca rezultatele obtinute vor spori sub aspectul eficientei voi incerca sa realizez un mic indreptar metodic.

In aceasta lucrare  am prezentat mijloace s procedee folosite cu success in procesul instructiv- educativ din gradinita cu ajutorul carora am reusit sa obtin imbunatatiri evidente in ceea ce priveste dezvoltarea vocii, a auzului muzical si a simtului ritmic la copiii de varsta prescolara.

Treptat a disparut timiditatea si nesiguranta in executie, copiii au devenit mai increzatori in posibilitatile lor si mai active.

"Pentru a fi educatori perfecti ar trebui sa fim intr-una constienti nu numai de ceea ce se petrece inlauntrul nostru, dar si de ceea ce simt acei carora ne adresam".( Andrei Berge- "Defectele parintilor")

Sa nu uitam niciodata ca sufletul copilului e ca azurul cerului. Vorbele repezite il intuneca si picaturi de roua brazdeaza chipul lui.

Blindetea, gingasia, asemeni razelor de soare aduc zambetul pe fata copiilor.

Haideti sa dam fiecaruia un pic de frumos printr-un cantec fermecator, suav, placut, de care isi va mai aminti mereu.

BIBLIOGRAFIE :

Barna Andrei, Antohe Georgeta - "Curs de pedagogie" -

Editura ISTRU Galati 2003

Comisel Emilia- "Folclorul copiilor", Editura muzicala, Bucuresti, 1982

Ciurea Rodica- "Educatia prin arta si literatura", studio, Bucuresti, 1973

Herman Vasile - "Originile si dezvoltarea formelor muzicale",     Bucuresti 1982

Lupu Jean- "Educarea auzului muzical dificil"- Editura muzicala,       Bucuresti

Motora- Ionescu Ana- "Indrumator pentru predarea muzicii la clasele

I-IV" - Bucuresti, EDP,1978

Popescu- Neveanu , Paul- "Probleme ale dezvoltarii psihice a copilului intre 3-7 ani" , in "Studiul psiho- pedagogic", Bucuresti, EDP, 1970

Vaideanu George- "Cultura estetica scolara" Bucuresti, EDP,1970

Zisulescu Stefan- "Dictionar de pedagogie" Bucuresti 1971

- " Reflectii si maxime" Editura stiintifica, Bucuresti, 1969